BusinessMagazin

Tag: realizare

  • Se anunţă o nouă revoluţie în sport: dopajul viitorului poate fi rescrierea codurilor genetice ale sportivilor

    Din punct de vedere ştiinţific, lucrurile sunt relativ simple dacă ne raportăm la progresul geneticii din ultimele decenii. Astfel de lucruri s-au realizat în planete, unde oamenii de ştiinţă folosesc un virus pentru a introduce o genă utilă. În teorie, savanţii pot aplica acelaşi proces pentru a crea sportivi mai performanţi, potrivit Futurism.

    Spre exemplu, un savant poate instrui un virus pentru a introduce o genă care încurajează corpul să producă proteina numită EPO (erythropoietin). Aceasta ajută la alimentarea ţesutului cu oxigen, de aceea, pentru a-şi îmbunătăţi performanţele, sportivii şi l-au administrat în forma injectabilă. Însă, detectarea acestuia este simplă şi se poate depista imediat la testele antidoping.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cum văd directorii financiari din România anul 2018

    ”Rolul directorilor financiari de astăzi se schimbă fundamental. Activitatea acestora nu se rezumă la controlul cifrelor, veniturilor şi cheltuielilor, directorii executivi având aşteptări mai mari faţă de performanţa directorilor financiari – abilităţi analitice, operaţionale şi de colaborare cu ceilalţi membri ai conducerii executive, experienţă variată şi implicare proactivă în definirea şi execuţia strategiei de afaceri a organizaţiei“, notează Cezar Furtună, partener, coordonator al Departamentului de Audit KPMG în România.

    Informaţiile publicate în raport se bazează pe un sondaj de opinie ai cărui respondenţi au fost 76 de directori financiari şi contabili-şefi din România, reprezentanţi ai unor companii din sectoare de activitate precum producţie, bănci, industria auto, tehnologie, bunuri de consum şi managementul investiţiilor, din care 80% activează în companii cu cifră de afaceri de peste 35 milioane de lei.

    Aproape 82% dintre respondenţii sondajului de opinie realizat de KPMG au încredere că industriile în care activează vor obţine performanţe mai bune în 2018 sau cel puţin echivalente cu cele înregistrate în 2017, iar 89% dintre aceştia consideră că afacerile organizaţiilor din care fac parte îşi vor menţine cel puţin cursul actual sau chiar vor înregistra creşteri.
    Optimismul în evoluţia economiei pare să fie unul mai moderat în ceea ce priveşte evoluţia economiei în următorii 2-3 ani. Mai exact, 44% dintre respondenţi consideră că vom asista la o creştere mai ridicată decât în prezent, în timp ce 18% dintre aceştia cred într-o performanţă cel puţin egală cu cea actuală.

    Mediul fiscal ideal este stabil pe termen lung, cu modificări legislative implementate corect şi din timp, cu sisteme de colectare eficiente şi accesibile, arată studiul derulat de KPMG. |n contextul numărului mare de modificări aduse Codului fiscal, în lipsa unei abordări predictibile din partea autorităţilor, este necesară o implicare mai mare a departamentelor financiare, respectiv dedicare de timp şi resurse, care alocă în acest fel mai puţin timp pentru activităţile lor operaţionale.

    O majoritate covârşitoare a respondenţilor a indicat faptul că impozitarea (81%) şi aspectele legate de reglementare (73%) necesită o atenţie prioritară din partea guvernului. Acest rezultat poate fi interpretat în special în contextul recentelor modificări aduse Codului fiscal. De exemplu, mutarea contribuţiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat, cu impact cel puţin administrativ asupra tuturor angajatorilor şi angajaţilor, notează raportul ”Tendinţe şi priorităţi în anul 2018“.

    Mai mult de jumătate dintre respondenţi vor un sistem fiscal mai stabil, cu modificări legislative previzibile, implementate corect şi din timp, introduse în urma consultării cu mediul de afaceri. Restul de 40% dintre cei chestionaţi se declară nemulţumiţi de starea actuală a sistemului fiscal, aceştia considerând că sunt implementate prea multe schimbări legislative şi că o parte considerabilă a acestora sunt lipsite de claritate şi interpretabile. Astfel, volumul ridicat al modificărilor fiscale îngreunează corelarea dispoziţiilor legale cu practica.

    Optimismul se regăseşte şi în cazul veniturilor: aproape două treimi dintre respondenţi consideră că acestea vor creşte în anul următor, în vreme ce 37% consideră că fluxurile de numerar din exploatare se vor îmbunătăţi. Se remarcă estimarea unei încasări mai lente a creanţelor, comparativ cu ritmul estimat de creştere a veniturilor, care ar putea indica termene de plată mai relaxate, care să susţină creşterea veniturilor. |nsă prioritatea principală a respondenţilor pare să fie, în procent de 25%, menţinerea rentabilităţii companiei. Aceştia urmăresc o cotă a profitului mai ridicată şi, în acest sens, urmăresc atât creşterea veniturilor, cât şi reducerea costurilor. Astfel, se caută soluţii de finanţare cât mai avantajoase şi de gestionare cât mai eficientă a resurselor companiei, care să conducă totodată către rate de rentabilitate cât mai mulţumitoare. Potrivit raportului ”Tendinţe şi priorităţi în anul 2018“, principalele două strategii de creştere pentru anul următor se bazează pe lansarea de produse sau servicii noi şi extinderea capacităţii, pentru a facilita deservirea unei creşteri anticipate a cererii de produse şi servicii.

    Interesant este faptul că pe măsură ce rolul funcţiei se extinde, directorii financiari urmăresc o asigurare suplimentară că obiectivele organizaţiei sunt atinse. Domeniile cu cea mai mare preocupare sunt taxele şi impozitele, controlul intern asupra procesului de raportare financiară, conformitatea cu reglementările şi măsurarea indicatorilor cheie de performanţă.
    Organizaţiile privesc automatizarea ca o modalitate de îmbunătăţire a eficienţei. De altfel, la nivelul respondenţilor, preocuparea legată de această zonă s-a clasat a doua ca importanţă, după menţinerea rentabilităţii, cu 22%. Tendinţa este susţinută şi de aşteptările celor intervievaţi în legătură cu structurile de cost la nivel de companie. Astfel, peste 87% estimează o creştere o costurilor cu tehnologia şi peste două treimi o creştere a costurilor în zona serviciilor de cercetare-dezvoltare şi inovare.

    |n acelaşi timp, îmbunătăţirea eficienţei prin automatizare reprezintă o prioritate ridicată pentru 2018 (68%), pe lângă menţinerea personalului (66%), în timp ce aproape jumătate au identificat aceeaşi direcţie în zona dezvoltării sau implementării sistemelor IT în procesele financiare.

    Astfel, 37% dintre companiile intervievate de KPGM declară că au cheltuit în anul 2017 peste 500.000 de euro pe achiziţia sau implementarea de tehnologie, iar 25% au investit sume cuprinse între 100.000 şi 500.000 de euro. Un alt studiu prezentat recent de către Deloitte şi realizat pe un eşantion de 82 de directori financiari din România relevă faptul că aceştia apreciază drept pozitiv climatul de afaceri actual, însă preferă să fie prudenţi şi să îşi consolideze afacerile decât să şi le extindă.
    |n ceea ce priveşte rata şomajului, majoritatea directorilor financiari se aşteaptă ca aceasta să rămână constantă în următoarea perioadă; doar 20% dintre cei intervievaţi sunt de părere că şomajul ar putea creşte în următoarele 12 luni. Prin urmare, piaţa muncii ar trebui să rămână conectată la expansiunea economică, existând griji doar legate de lipsa unui plus în productivitate şi competitivitate. Datele oficiale confirmă întăresc aceste idei: potrivit INS, în 2017 rata şomajului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, respectiv 5%. Şi Fondul Monetar Internaţional şi-a corectat estimările privind şomajul, indicând o rată de 5,2% în 2018.

    Alte concluzii ale studiului Deloitte CFO Survey arată că 66% dintre directorii financiari estimează că PIB va continua să crească în 2018, iar 91% cred că inflaţia va creşte în acest an. Studiul Deloitte mai arată că 90% dintre directorii financiari estimează un nivel constant al activităţii de fuziuni şi achiziţii, iar 48% dintre directorii financiari sunt de părere că finanţarea internă este cea mai atractivă sursă de finanţare, 36%  împrumuturi bancare şi doar 27%  fonduri europene pe fondul birocraţiei. 93% dintre directorii financiari care au participat la studiul Deloitte sunt de părere că dobânzile vor creşte în 2018, chiar în condiţiile în care dobânda de referinţă a rămas neschimbată din 2015. Pe de altă parte, majoritatea celor intervievaţi (77%) susţin că nivelul de incertitudine financiară şi economică e peste normal; e o creştere semnificativă faţă de anul trecut, când doar o treime dintre cei cu funcţia de CFO percepeau acest risc.

    Potrivit raportului din 2018, 85% dintre directorii financiari spun că nu e timpul potrivit pentru a-şi asuma riscuri  cu alte cuvinte, companiile amână investiţii şi se concentrează mai mult pe protejarea profitului obţinut din exploatarea activelor deţinute.

    ”Studiul din acest an indică faptul că directorii financiari prezenţi în România apreciază climatul actual de business, după traversarea unor perioade mai dificile, însă privesc în viitor cu reţinere. Este evident că lipsa lor de entuziasm în ce priveşte viitorul se leagă mult de volatilitatea fiscală şi legislaţia imprevizibilă“, a declarat Farrukh Khan, coordonatorul studiului în România. El mai notează că principalele preocupări legate de viitorul afacerilor pentru directorii financiari din companiile româneşti sunt legate de forţa de muncă şi cadrul fiscal şi juridic, care contribuie la nivelul încrederii şi la fructificarea oportunităţilor pierdute.

    |n ceea ce priveşte digitalizarea, rezultatele studiului arată că aceasta se află pe agenda tuturor directorilor economici din companii, însă gradul de informare referitor la impactul şi beneficiile pe care le poate aduce este scăzut.

  • Un român ar putea revoluţiona modul în care călătorim. Proiectul său face furori în străinătate

    Un super iaht şi un dirijabil. Împreună. O călătorie spre orizontul nesfârşit al mării şi un zbor spre înaltul cerului.

    Conceptul superiahtului „Dare to Dream” ar putea revoluţiona modul în care călătorim. Autorul acestui concept este orădeanul George Lucian.

    „Conceptul «Dare to Dream» ar putea schimba modul în care călătorim în lume”, consideră CNN, în reportajul realizat despre orădeanul care trăieşte acum în Monaco. Designul iahtului lui George Lucian a provocat deja o dezbatere în presa internaţională, astfel încât acest proiect s-ar putea transforma în realitate în viitorul apropiat.

    George Lucian este născut în Oradea, mama sa este avocatul Florina Faur, iar tatăl omul de afaceri Ioan Lucian. A absolvit Universitatea Americană din Austria, are o diplomă în Management şi Politică. El locuieşte în sudul Franţei de patru ani şi lucrează în Principatul Monaco.

    Iahtul zburător

    Atunci când priveşti conceptul realizat de tânărul orădean te întrebi: e un iaht, e un avion? Este un concept care te îndeamnă să visezi. Unul care îţi dă posibilitatea ca, pe mare fiind, să poţi zbura. Flying Diamond este un dirijabil de 100 metri legat de un superiaht de 140 metri. Acest iaht-zburător a provocat reacţii în lanţ în presa internaţională. „Sunt copleşit şi uimit de numărul mare de publicaţii din lume care au scris despre primul meu concept de iaht lansat: CNN, Fox News, MSN news, Yahoo news, Daily mail, Superyacht world, Boote exclusiv şi multe altele, în nu mai puţin de zece limbi”, spune George Lucian.

    Monaco Reporter, de exemplu, vorbeşte despre orădean ca despre un vizionar, apelând la un citat al lui Malcolm Gladwell care spune că „Vizionarul începe cu o foaie de hârtie curată şi îşi reimaginează lumea”. George este pasionat de pictură – a avut chiar şi expoziţii în Monaco. Este foarte pasionat şi de arhitectură şi petrece multe ore navigând pe internet, privind noile modele şi concepte de iahturi şi creând propriile sale desene.

    George schiţează mereu diferite desene sau modele pe orice hârtie pe care o are la dispoziţie şi apoi în faţa computerului, cu un software, îşi proiectează iahturi. Obiectivul său ca designer este să stimuleze imaginaţia oamenilor, scrie bihon.ro

  • Romulus Oprica: “Cea mai mare realizare este că am reuşit să trec peste un eşec foarte mare, care nu m-a pus de tot la pământ”

    “Cea mai mare greşeală a fost că am fost prea îngâmfat.”

  • Teodorovici: Vom arăta în curând cum ne putem menţine în ţinta de 3% a deficitului bugetar

    „Un răspuns la acest raport de ţară se va transmite de România până la finalul lunii aprilie. Noi vom prinde un set de măsuri cuantificabile şi cu termene clare de realizare în care vom arăta cum vom menţine sub 3% acest deficit. Sunt o serie de măsuri care par la prima vedere reformatoare, greu de realizat, care se discută de ani de zile, că vorbim de reforma ANAF, reducerea evaziunii fiscale, care se vor menţiona la acest document de răspuns la raportul de ţară”, a spus Eugen Teodorovici, la o conferinţă de prezentare a Raportului de Ţară pentru România, organizată de Conmisia Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.

  • Cronică TV: Silicon Valley

    Silicon Valley e un serial care spune povestea (nefericită, de cele mai multe ori) lui Richard Hendricks, un tânăr programator care visează să schimbe lumea. Alături de alţi patru prieteni, Richard încearcă să revoluţioneze tot felul de tehnologii şi să pună pe picioare o companie de succes. Lucrurile nu ies însă niciodată aşa cum îşi imaginează echipa, ducându-i pe tinerii programatori în situaţii cel puţin penibile. Numele companiei e Pied Piper, iar ceilalţi membri ai echipei sunt Jared, Bertram, Dinesh şi Erlich.

    Mike Judge, creatorul serialului, are la activ producţii memorabile ca Idiocracy sau Office Space; el semnează şi regia mai multor episoade.

    Poate să nu vi se pară mare lucru ce urmează să spun, dar Silicon Valley e un serial de comedie care te face să râzi. E important, pentru că găsesc tot mai greu poante bune în producţiile de azi. Silicon Valley prezintă cu umor toate problemele pe care le întâlnesc antreprenorii la început de drum. Şi nu e vorba doar de cei din domeniul tehnologiei, pentru că situaţiile pot fi întâlnite cu siguranţă şi în alte zone.

    Unul dintre personajele principale a fost eliminat din poveste la finalul sezonului 4 şi recunosc că am avut îndoieli vizavi de succesul următoarelor episoade. Nu e cazul, pentru că echipa de scenarişti e într-o formă de zile mari. Primul episod continuă seria glumelor bune, iar asta mă face să sper că HBO va mai prelungi cu câteva sezoane producţia.

    Serialul aduce în discuţie şi modul în care micile start-up-uri trebuie să îşi croiască loc printre giganţi ca Facebook, Google sau Microsoft. Compania care ”face legea“ în serial e Hooli, un soi de combinaţie între Google şi Apple şi care încearcă să fure fiecare idee bună a lui Richard. Se intră repede într-un joc de-a şoarecele şi pisica, iar lupta pentru supravieţuire îi aduce pe cei de la Pied Piper în cele mai neaşteptate situaţii.

    Un alt element de apreciat este că producătorii nu se feresc de tema stereotipurilor, ci o tratează pe larg, ironizând modul în care programatorii asiatici sunt apreciaţi mai mult decât cei europeni sau modul în care antreprenorii veniţi din Orientul Mijlociu trebuie să explice, de nenumărate ori, că nu toţi pakistanezii sunt terorişti.

    Dacă mai aveţi nevoie şi de alte argumente, ajută poate să amintesc că Silicon Valley a fost nominalizat în 2015 şi 2016 la Globul de Aur pentru cel mai bun serial de televiziune, comedie sau muzical.

    Subliniez faptul că Silicon Valley nu e un serial pentru cei pasionaţi de tehnologie, ci unul pentru oamenii care caută umor de calitate. Nu trebuie să fii expert ca să înţelegi glumele, pentru că ele sunt explicate pe înţelesul tuturor. Vorbim, fără doar şi poate, de unul dintre cele bune seriale de comedie produse de HBO.


    NOTA: 9/10

  • NASA a realizat un test esenţial care îi va ajuta să ajungă în siguranţă pe suprafaţa planetei Marte

     Pe 31 martie la 19:19 (ora României), ASPIRE (Advanced Supersonic Parachute Inflation Research Experiment) a fost lansată cu o rachetă de la Wallops Flight Facility din Virginia, scrie Space.

    Totul a mers conform planului, iar racheta Terrier-Black Brant IX a dus ASPIRE la o altitudine maximă de 51 de kilometri. Paraşuta s-a deschis la scurt timp după aceea, în timp ce se deplasa cu o viteză mai mare decât cea a sunetului.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Un autoportret rar de Picasso, evaluat la 70 de milioane de dolari, scos la licitaţie

    Tabloul în ulei, intitulat “Le Marin”, reflectă temerile şi anxietatea lui Picasso, care trăia sub ameninţarea de a fi deportat într-un lagăr nazist.

    Cu dimensiuni de 130 x 81 de centimetri, tabloul prezintă un bărbat care îşi odihneşte capul pe mâna dreaptă, cu picioarele încrucişate şi mâna stângă aşezată pe un genunchi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un autoportret rar de Picasso, evaluat la 70 de milioane de dolari, scos la licitaţie

    Tabloul în ulei, intitulat “Le Marin”, reflectă temerile şi anxietatea lui Picasso, care trăia sub ameninţarea de a fi deportat într-un lagăr nazist.

    Cu dimensiuni de 130 x 81 de centimetri, tabloul prezintă un bărbat care îşi odihneşte capul pe mâna dreaptă, cu picioarele încrucişate şi mâna stângă aşezată pe un genunchi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro