BusinessMagazin

Tag: rating

  • Rămâne Estul fără băncile austriece?

    “Nu poţi crede pentru totdeauna în Moş Crăciun”, spunea în decembrie 2008 Herbert Stepic, preşedintele Raiffeisen Bank International (RBI), pentru că în plină criză financiară, “băncile nu pot pompa la nesfârşit bani în economie”. El cerea guvernelor est-europene să întoarcă susţinerea de care s-au bucurat din partea băncilor străine în anii de creştere economică şi să ia măsuri care să le sprijine, cum ar fi injecţiile de capital, după exemplul Austriei, sau credite de la UE pentru recapitalizarea băncilor şi garantarea împrumuturilor interbancare. În lunile următoare, BERD şi FMI perfectau acordul de la Viena privind susţinerea băncilor şi menţinerea expunerilor în Est ale celor 17 grupuri bancare occidentale prezente în regiune. Pentru România, acordul a fost semnat de Erste Bank, Raiffeisen Bank International, Eurobank EFG, NBG, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care controlează în total circa 70% din piaţă.

    Acum însă, după toate asigurările date de Jose Barroso sau de Angela Merkel că vor limita dezangajarea băncilor din Europa de Est ca efect al crizei datoriilor suverane, s-a văzut că nu există niciun nou acord: Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a precizat în rezoluţia din octombrie doar că măsurile de menţinere a expunerii rămân la latitudinea autorităţilor naţionale de supraveghere. Iar condiţiile în care operează băncile sunt mult schimbate faţă de 2008. Conform noilor cerinţe impuse de EBA, băncile trebuie ca până la 30 iunie 2012 să atingă o rată a capitalului de bază de 9% şi să-şi constituie rezerve temporare, ceea ce înseamnă un necesar de capital suplimentar estimat la 106 mld. euro. EBA va stabili în următoarea perioadă cifrele exacte, pe baza raportărilor la nouă luni ale băncilor, şi va aproba până la sfârşitul anului în curs planurile de recapitalizare.

    Europa de Est este, aşadar, doar un caz particular al luptei pentru resurse care se duce în aceste luni în interiorul UE: în declaraţia summitului UE din octombrie se spune că băncile pot beneficia de bani pentru recapitalizare din partea Fondului European pentru Stabilitate Financiară, devenit creditor de ultimă instanţă, doar dacă restul opţiunilor eşuează (aport de la acţionari, emisiuni de obligaţiuni, sprijin de la guvernele naţionale, vânzări de active). Alex Griffiths, analist al Fitch Ratings, apreciază că “o majorare de capital, din fonduri private sau publice, va avea un impact neutru, dacă nu chiar uşor pozitiv pentru creditare; pe de altă parte, dacă băncile recurg la reducerea activelor, atunci se va reduce creditarea”.

    Acesta e contextul în care Banca Naţională a Austriei şi Autoritatea Austriacă pentru Pieţe Financiare au lansat propunerea ca proporţia dintre creditele nou acordate, pe de o parte, şi depozitele nou create şi alte resurse de finanţare locale sau supranaţionale să nu depăşească 110%. Propunerea are ca scop menţinerea ratingului suveran AAA, după ce agenţiile de rating au pus la îndoială capacitatea ţării de a susţine subsidiarele din Est ale băncilor austriece în condiţiile unei eventuale înrăutăţiri a economiei mondiale. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform băncii centrale.

    Simon Kennedy, analist al agenţiei de rating Fitch, apreciază că propunerea nu va însemna “constrângeri noi semnificative” asupra creditării, fiindcă băncile austriece “oricum nu mai au intenţia să-şi majoreze creditarea mult mai rapid decât finanţarea pe plan local”. Ba mai mult, propunerea are efecte pozitive, fiindcă “va asigura reducerea progresivă a proporţiei dintre credite şi depozite în Europa Centrală şi de Est şi va preveni o creştere excesivă a expunerilor atunci când percepţia faţă de această regiune se va îmbunătăţi” (un punct de vedere atins şi de Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care a spus că ar fi fost “foarte mulţumit dacă o astfel de restricţie ar fi funcţionat în perioada de boom al creditului” şi că “interesele sunt comune, nu divergente” între bănci şi state).

    În schimb, spune Kennedy, dacă ar avea loc o intensificare a crizei în zona euro, atunci presiunile pe finanţare “ar putea sili unele bănci din zona euro să taie finanţarea pentru subsidiarele din Europa Emergentă sub nivelurile la care le-ar îndreptăţi condiţiile locale”, caz în care ar putea fi luată în calcul o nouă iniţiativă de genul acordului de la Viena. În ceea ce priveşte teama de o repatriere a capitalurilor, oficialii BNR au explicat că băncile nu pot repatria decât cu acordul BNR capitalul social, care reprezintă cea mai mare parte din capitalul lor. Împrumuturile subordonate, în schimb, au o pondere mult mai mică în capital decât în alte ţări din regiune, dar nici ele nu pot fi retrase înainte de scadenţă, a afirmat săptămâna trecută Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care nu vede atât un risc ca expunerile băncilor să scadă, ci mai curând riscul de încetinire a creşterii liniilor de finanţare.

  • S&P a retrogradat ratingul Belgiei cu o treaptă, la “AA”, cu perspectivă negativă

    Ratingul pentru datoriile pe termen scurt a fost menţinut la “A1+”, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Retrogradarea ratingului reflectă creşterea riscurilor de finanţare şi a probabilităţii ca sectorul financiar belgian să aibă nevoie de sprijin guvernamental.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fitch va retrograda ratingul Italiei, dacă ţara va pierde accesul pe pieţele financiare

    Italia se află probabil în recesiune şi este imperativ să aibă în continuare posibilitatea de a accesa pieţele, având în vedere că anul viitor urmează refinanţări mari de obligaţiuni, potrivit agenţiei de evaluare financiară. Fitch a retrogradat luna trecută ratingul Italiei de la “AA-” la “A+”, cu perspectivă negativă. Noul premier italian, Mario Monti, a declarat că Italia, a treia mare economie din zona euro, se află într-o situaţie de urgenţă şi a promis că va aplica reforme ample, dar corecte, pentru a scoate ţara din criza financiară. Potrivit Fitch, guvernul de tehnocraţi condus de Monti trebuie să aplice reforme fiscale şi structurale, dar declinul economic din Italia şi Europa îi va complica sarcina.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P ar putea retrograda Ungaria în categoria statelor nerecomandate pentru investiţii

    S&P va lua, probabil, în noiembrie o decizie în privinţa calificativului actual “BBB-” al Ungariei, potrivit unui comunicat al agenţiei. Fitch, o altă mare agenţie de evaluare financiară, a revizuit vineri de la negativă perspectiva de rating a Ungariei. S&P evaluează România cu rating “BB+”, cea mai ridicată treaptă din categoria nerecomandată pentru investiţii şi imediat sub ratingul “BBB-” al Ungariei. Fitch şi Moody’s acordă României calificativele “BBB-” şi “Baa3”, recomandate investitorilor, la fel ca în cazul Ungariei. Toate trei agenţiile au perspectivă stabilă pentru România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sprijin pentru ţările aflate în dificultate: S&P, Moody’s şi Fitch au confirmat ratingul “triplu A” pentru Facilitatea de Stabilitate Financiară

    Ratingul, cel mai bun posibil, a fost confirmat după intrarea în vigoare, la 18 octombrie, a amendamentelor la FESF decise în iulie, care măresc capacitatea de împrumut la 440 de miliarde de euro, cu un angajament de garantare de 780 de miliarde de euro, potrivit FESF. Cele trei agenţii “au confirmat cea mai bună notă posibilă pentru FESF” , precizează comunicatul citat, adăugând că agenţiile “au acordat cea mai bună notă pe termen scurt”, respectiv A-1+ pentru Standard & Poor’s (S&P), (P)P-1 pentru Moody’s şi F1+ pentru Fitch. Agenţia Standard and Poor’s anunţase deja de vineri seară că menţine ratingul AAA pentru solvabilitatea FESF, cu perspectivă stabilă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P va coborî ratingurile a cinci ţări europene dacă zona euro va reveni în recesiune

    Raportul evaluează capacitatea Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional să sprijine zona euro în două posibile scenarii – o recesiune în formă de “W” şi o recesiune caracterizată de creşterea puternică a dobânzilor. “Ratingurile de ţară ale Franţei, Spaniei, Italiei, Irlandei şi Portugaliei vor fi probabil coborâte cu una sau două trepte în ambele scenarii”, se spune în raport. Cel mai pesimist scenariu analizat de S&P ar impune recapitalizarea băncilor din Spania, Italia şi Portugalia, notează S&P, adăugând că mecanismele actuale de sprijin din Europa ar putea fi insuficiente dacă situaţia se va agrava dincolo de aşteptări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A treia reducere a ratingului Spaniei în ultimele săptămâni. Moody’s a coborât ratingul cu două trepte, la “A1”

    Perspectivele tot mai slabe de creştere economică ale zonei euro vor îngreuna de asemenea, pentru Spania, atingerea ţintelor fiscale, a adăugat agenţia de rating.

    În plus, Moody’s notează că are “motive serioase de îngrijorare” privind situaţia financiară a guvernelor regionale din Spania.

    Guvernul de la Madrid a anunţat anterior că va reduce deficitul bugetar la 6% din PIB în acest an, de la 9,3% din PIB în 2010, însă mulţi economişti sunt îngrijoraţi că lipsa disciplinei fiscale la nivel regional ar putea deraia acest obiectiv.

    Ţinta de deficit regional a guvernului este de 1,3% din PIB pentru acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coface: Islanda, singura surpriză plăcută într-un peisaj economic european tot mai întunecat

    În plus, datoria externă a ţării, deşi rămâne ridicată, s-a îmbunătăţit considerabil (de la 564% din PIB anului 2008 la 250% din PIB actual). Sectorul bancar a fost de asemenea, curăţat de active toxice. Ca urmare, Coface a pus sub supraveghere pozitivă calificativul de risc A4 acordat Islandei, după ce o depunctase în martie 2009.

    În afară de Islanda însă, peisajul economic în Europa şi SUA s-a înrăutăţit, constată Coface, care a pus sub supraveghere negativă opt ţări dezvoltate, iar evaluarea riscului de ţară pentru Grecia şi Cipru a scăzut cu un nivel, la C, respectiv la B.

    Criza de încredere, ilustrată de volatilitatea pieţelor financiare, a început să se răspândească în economia reală, apreciază analiştii Coface. Suişurile şi coborâşurile crizei din zona euro şi impasul politicii economice din SUA împiedică în prezent conturarea unui scenariu previzibil, iar aceste incertitudini ar putea duce la o deteriorare a consumului şi a investiţiilor. Neîncrederea faţă de bănci din cauza expunerii lor la riscul suveran ar putea afecta accesul la credite pentru companiile europene.

    În prima jumătate a anului 2011, nivelul creditării în Grecia, Spania, Portugalia şi Irlanda s-a contractat, iar acum, un risc major este reprezentat de posibilitatea de scumpire şi rărire a creditelor din nucleul UE. În acest context, plăţile restante înregistrate de către Coface indică din nou o tendinţă ascendentă, în special în economiile din zona euro periferică. Coface estimează pentru 2011 o creştere economică moderată faţă de estimările iniţiale de 1,6% în zona euro.

    În acest context, activitatea companiilor va suferi un declin, chiar dacă cererea din ţările emergente, care va creşte cu 5,8% în 2011, mai poate încă fi luată în considerare. În ciuda faptului că este în declin net în comparaţie cu 2010, comerţul global va continua să înregistreze rate pozitive ale creşterii.

    “Modificările negative ale evaluărilor riscului de ţară confirmă faptul că am trecut de faza de îmbunătăţire globală a comportamentului de plată al companiilor, observat din a doua jumătate a anului 2009. Are loc o scădere a încrederii actorilor implicaţi în economia reală, cu impact asupra activităţii”, comentează Yves Zlotowski, economistul-şef al Coface.

    Absenţa unui consens între actorii politici cu privire la soluţiile care ar trebui luate pentru a face faţă crizei datoriilor suverane sau creşterii slabe din America este unul dintre elementele care alimentează această criză de neîncredere, iar cea mai mare provocare pentru construcţia europeană este stabilirea unor măsuri pentru a împiedica răspândirea crizei datoriilor din Grecia în alte economii din zona euro. “Acest lucru va fi elementul cheie care va asigura că încetinirea nu se transformă într-o recesiune”, apreciază Zlotowski.

  • S&P a retrogradat sectorul bancar spaniol

    Agenţia a revizuit profilul de risc al sectorului bancar spaniol de la nivelul 3 la 4. Sistemul de evaluare al S&P include 10 grupe, ultimul nivel fiind cel mai riscant.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăvălugul continuă: Fitch retrogradează Italia şi Spania, urmează Portugalia

    Retrogradarea reflectă “intensificarea crizei din zona euro, care constituie un şoc financiar şi economic semnificativ, de natură să deterioreze profilul de risc al Italiei”. Nivelul înalt al datoriei publice şi rata scăzută de creştere economică fac Italia vulnerabilă la un astfel de şoc, consideră Fitch.

    Agenţia apreciază că guvernul italian va reuşi anul acesta să se încadreze în ţinta de deficit de 3,9% din PIB, însă programul curent de reducere a cheltuielilor este insuficient pentru o adevărată reformă a finanţelor publice, povara fiscală mare va avea impact asupra creşterii economice, piaţa muncii este rigidă şi există bariere contra concurenţei pe piaţa de bunuri şi servicii.

    Pentru Spania, a cărei datorie pe termen lung este notată acum cu un calificativ inferior – AA-, în loc de AA+, tot cu perspectivă negativă – Fitch indică drept factori de risc intensificarea crizei din zona euro, performanţa bugetară slabă a unor regiuni şi deteriorarea perspectivelor de creştere economică pe termen mediu (sub 2% până în 2015, cu o rată a şomajului care va rămâne ridicată).

    Pe de altă parte, ponderea datoriei publice în PIB va atinge un maxim de 72% în 2013, mult sub media estimată de 89% a zonei euro, iar în sistemul bancar “s-au făcut progrese semnificative în restructurarea băncilor”, deşi acestea vor avea nevoie de o recapitalizare cu încă 30 de miliarde de euro începând din 2012, conform rezultatelor testului european de soliditate bancară, pe lângă cele 17,3 miliarde cheltuite până acum.

    Pentru Portugalia, cu rating BBB-, revizuirea de rating va avea loc în cursul ultimului trimestru al anului. Decizia vine după ce în cursul zilei de vineri, nouă bănci portugheze (între care şi BCP, proprietarul Millennium Bank) au fost retrogradate de Moody’s, cu argumentul “deteriorării activelor bancare din ţară”, alături de 12 bănci britanice (între care şi RBS), despre care Moody’s consideră că a scăzut probabilitatea ca statul să le susţină în caz că vor avea nevoie de ajutor financiar.