BusinessMagazin

Tag: publicitate

  • Licitaţia pentru vânzarea publicităţii Radioului Public: ofertele pot fi depuse până pe 25 septembrie

    Licitaţia a fost demarată după ce Consiliul de Administraţie al Radioului Public a aprobat, printr-o hotărâre, iniţierea procedurii de achiziţie în vederea cumpărării unor servicii de gestionare şi vânzare a spaţiului publicitar SRR, prin reprezentare media, pentru perioada 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2016, după cum agenţia MEDIAFAX a relatat pe 6 august.

    Potrivit unui anunţ publicat pe site-ul e-licitatie.ro, termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare la licitaţia deschisă organizată de SRR este 25 septembrie, ora 10.00. Ofertele vor fi deschise în aceeaşi zi, de la ora 12.00, la sediul din Bucureşti al Societăţii Române de Radiodifuziune.

    Potrivit caietului de sarcini al licitaţiei, această procedură vizează “identificarea şi stabilirea celui mai bun şi profesionist partener în domeniul gestionării şi vânzării spaţiului publicitar, care să asigure SRR venituri cât mai mari din publicitate”. Această activitate se va desfăşura pe parcursul a doi ani, în urma încheierii unui acord-cadru şi ulterior a două contracte subsecvente anuale.

    Spaţiul publicitar al SRR oferit spre gestionare şi vânzare este de maximum 8 minute/oră, aferent fiecăruia dintre posturile Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor, Radio România 3 Net “Florin Pittiş” şi Radio România Regional, în funcţie de specificul şi grila de programe a fiecărui post.

    SRR are în vedere ca, prin achiziţia acestor servicii, operatorul economic declarat câştigător să încheie contracte cu clienţi, în numele şi pe seama Radioului Public, pentru un venit minim garantat anual de 3.150.000 de lei fără TVA (circa 700.000 de euro fără TVA), respectiv 6.300.000 de lei fără TVA (circa 1.400.000 de euro fără TVA), pe 2 ani.

    La evaluarea ofertelor, comisia de evaluare va avea în vedere preţul cel mai scăzut care rezultă din aplicarea celui mai mic comision ofertat la un venit de 9.000.000 de lei, echivalentul a 2.000.000 de euro (exclusiv TVA), pentru 24 luni, respectiv 4.500.000 de lei, echivalentul a 1.000.000 de euro/an (exclusiv TVA).

    Începând din anul în 2012, regia Best Advertising & Consult SRL se ocupă şi de vânzarea spaţiului publicitar aferent posturilor din portofoliul Societăţii Române de Radiodifuziune.

    Valabilitatea contractului de gestionare şi vânzare a spaţiului publicitar al SRR încheiat cu SC Best Advertising & Consult SRL a încetat pe 8 mai 2014.

    În aprilie 2014, Radioul Public a iniţiat procedura de achiziţie de la regia Best Advertising & Consult SRL a unor servicii de vânzare a spaţiului publicitar aferent posturilor din portofoliul său, în perioada 8 mai – 31 decembrie, valoarea contractului fiind de 29.400 de euro (exclusiv TVA).

    În 2013, SRR a avut venituri din publicitate de 3,6 milioane lei, potrivit raportului de activitate pe anul trecut al Radioului Public.

    Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.

  • Un bucureştean şi-a făcut o super afacere din pasiunea lui din copilărie. S-a îmbogăţit rapid: „La început a fost foarte greu, dar acum suntem pe val”

    Un inginer şi un economist au renunţat la o afacere în publicitate şi la munca în multinaţionale pentru a se dedica unui business de familie născut dintr-o pasiune din copilărie.

    Cu câteva momente înainte de începerea interviului cu Business Magazin, Cătălin Câmpeanu se afla pe lacul din Mogoşoaia, măsurând adâncimea apei, lângă un excavator care făcea săpături în lac. „Aici va fi un parc acvatic gonflabil, primul de acest tip din România“, explică pasionat antreprenorul în vârstă de 36 de ani, de profesie inginer, proiectul de „aqua glide“, pentru care investiţia s-a ridicat la peste 100.000 de euro.

    Parcul acvatic gonflabil Acvamania se va alătura afacerii Kara Sails, care prin brandul Bărci în Bagaje vinde echipament nautic, cu o cifră de afaceri de 250.000 de euro anul trecut, şi Green Adventure, cu activităţi în zona turismului de aventură, cu venituri de circa 100.000 de euro.

    Câmpeanu a pornit afacerea Bărci în Bagaje în 2008, ca urmare a unei pasiuni din copilărie: „De mic mi-au plăcut sporturile nautice şi am fost atras de sporturile de nişă care nu îşi găseau corespondenţă în sporturile de performanţă, precum whitewater-ul“ (raftingul – n.r.). Era implicat atunci în conducerea unei alte firme, de producţie publicitară, la care a renunţat în 2011 pentru a se dedica în totalitate afacerii cu bărci. Între timp, a cooptat-o în afacere şi pe soţia sa, Emilia, economist cu experienţă în vânzări, resurse umane şi în departamentul financiar al unor companii multinaţionale.

    Numele firmei defineşte cel mai bine conceptul afacerii: „bărci în bagaje“ se referă la vânzarea de caiace, canoe, bărci mici de sailing şi echipamentele aferente care pot fi luate uşor în maşină şi transportate în orice parte a ţării sau chiar şi în străinătate. „Astfel, după ce cumperi o ambarcaţiune de acest tip, eşti scutit de plata spaţiului în care ai ţine o ambarcaţiune cu motor; stă în maşină, ori pe maşină, este cu tine tot timpul oriunde ai fi; dacă vezi un luciu de apă, ai pus-o pe apă şi timp de două ore te poţi bucura de linişte şi de sport.“ Costurile pentru un echipament pornesc de la 300 de euro şi ajung, pentru un echipament premium, la 2-3.000 de euro. „Nu vorbim doar despre ambarcaţiuni, ci despre veste de salvare, saci ermetici, vâsle etc.; foarte multe echipamente adiacente la achiziţionarea unui caiac sau canoe.“

    „La început a fost foarte greu, doar noi eram clienţii noştri, doar noi cumpăram de la noi pentru noi. Am crescut lent, iar anul acesta suntem pe val pentru că este de departe cel mai bun an pe care l-am avut, semn că promovarea pe care am făcut-o până acum şi-a arătat roadele.“ Cumpărarea a din ce în ce mai multor echipamente a condus la dezvoltarea firească, în 2012, a celui de-al doilea business al familiei, Green Adventure, axat pe turismul de aventură şi pe team building-urile care includ, pe lângă alpinism şi zbor cu parapanta, sporturi de apă.

    În dezvoltarea acestei afaceri, Câmpeanu mizează pe faptul că românii se vor apropia mai mult de preferinţele turiştilor din Occident: „Nimeni nu înţelege potenţialul ţării la capitolul turism de aventură. În afara României, turismul clasic, de tip all inclusive, pierde în faţa turismului de aventură. Oamenii s-au orientat din ce în ce mai mult către vacanţe active – cele în care descoperi oameni, locuri, obiceiuri practicând în fiecare zi sporturi diferite, rafting, canyoning ş.a.“

    Vacanţele de acest tip oferă, spre deosebire de vizitarea obişnuită a unei ţări, o experienţă mai „umană“: „Se scapă puţin de componenta comercială a turismului, intri în contact cu populaţia autentică a unei ţări pentru că râurile de rafting se află în oraşe mici şi în sate“. Câmpeanu s-a întors recent dintr-un astfel de program de şapte zile, desfăşurat în Bosnia şi Muntenegru şi pentru care turiştii au plătit câte 550 de euro. Deşi antreprenorul a observat că românii nu sunt foarte deschişi la astfel de activităţi, toţi cei care au fost într-un astfel de program i-au spus că a fost peste aşteptările lor. Media de vârstă a participanţilor este de 30-40 de ani „şi am avut chiar şi participanţi de 50-60 de ani“.

    În ce priveşte team building-urile pentru companii, Green Adventure participă la acestea fie prin organizarea lor, fie prin oferirea de sprijin logistic altor firme organizatoare. Familia Câmpeanu organizează 15 team building-uri pe an şi la încă pe atâtea participă cu echipamentul. Costurile pentru un astfel de program variază de la 100 de lei/persoană – în cazul celor care se desfăşoară în Mogoşoaia, „unde este un program de randament maxim pentru că elimină costurile de cazare şi transport“ – şi între 200 şi 250 lei/persoană pentru program, la care se adaugă încă cel puţin 800 de lei pentru transport, cazare şi masă, în cazul celor organizate în afara Capitalei.

     

    Ce riscă firmele dacă  nu le permit accesul inspectorilor de la Consiliul Concurenţei?

     

  • Companiile cu cele mai mari bugete de marketing şi publicitate în 2013

    JP Morgan Chase: 1,88 miliarde dolari investiţi în publicitate. 225 milioane dolari au mers către TV, 65 milioane dolari către print, 59 milioane dolari pe internet şi 1,48 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 10% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Walt Disney Company: 1,96 miliarde dolari investiţi în publicitate. 524 milioane dolari au mers către TV, 136 milioane dolari către print, 140 milioane dolari pe internet şi 1,1 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,5% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Fiat Chrysler: 1,97 miliarde dolari investiţi în publicitate. 900 milioane dolari au mers către TV, 81 milioane dolari către print, 110 milioane dolari pe internet şi 808 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 1,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Toyota: 2,09 miliarde dolari investiţi în publicitate. 959 milioane dolari au mers către TV, 165 milioane dolari către print, 112 milioane dolari pe internet şi 815 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,1% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    American Express: 2,19 miliarde dolari investiţi în publicitate. 124 milioane dolari au mers către TV, 24 milioane dolari către print, 129 milioane dolari pe internet şi 1,9 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 5,7% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    L’Oreal: 2,34 miliarde dolari investiţi în publicitate. 662 milioane dolari au mers către TV, 918 milioane dolari către print, 23 milioane dolari pe internet şi 730 milioane dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 4,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Verizon: 2,44 miliarde dolari investiţi în publicitate. 811 milioane dolari au mers către TV, 98 milioane dolari către print, 201 milioane dolari pe internet şi 1,2 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 2,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Ford: 2,56 miliarde dolari investiţi în publicitate. 797 milioane dolari au mers către TV, 141 milioane dolari către print, 139 milioane dolari pe internet şi 1,4 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 12,4% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Comcast: 3,08 miliarde dolari investiţi în publicitate. 901 milioane dolari au mers către TV, 181 milioane dolari către print, 311 milioane dolari pe internet şi 1,4 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 3,1% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    General Motors: 2,15 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,3 miliarde dolari au mers către TV, 328 milioane dolari către print, 176 milioane dolari pe internet şi 1,3 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 2,7% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    AT&T: 2,91 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,4 miliarde dolari au mers către TV, 232 milioane dolari către print, 245 milioane dolari pe internet şi 1,5 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 12,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

    Procter & Gamble: 5 miliarde dolari investiţi în publicitate. 1,9 miliarde dolari au mers către TV, 1,38 miliarde dolari către print, 234 milioane dolari pe internet şi 1,5 miliarde dolari către alte resurse. Compania a cheltuit cu 3,3% mai mulţi bani pe publicitate decât în 2012.

  • Are 18 ani şi câştigă jumătate de milion de dolari stând în camera ei de acasă

    O adolescentă de 18 ani, Bethany Mota, a reuşit să adune pe canalul de Youtube 4,8 milioane de abonaţi, mai mulţi chiar şi decât Lady Gaga. Pe Instagram, mai mult de două milioane de oameni urmăresc activitatea ei zilnică. Cel mai important, însă, este faptul că are venituri de aproape 500.000 dolari pe an din contractele de publicitate care i se oferă.

    Bethany Mota a absolvit liceul anul trecut şi locuieşte încă alături de părinţii ei, conform Businessinsider.com. Este un adevărat superstar pe Internet datorită clipurilor pe care le postează, filmate în camera ei, în care prezintă idei de shopping, make-up sau diferite accesorii.

    Youtube a fost o rampă de lansare pentru mulţi adolescenţi în trecut (Justin Bieber), dar Bethany pare să fie cel mai de succes exemplu al modului în care firmele se folosesc de social media pentru a-şi creşte vânzările. Aeropostale, o companie specilizată în haine pentru adolescenţi, i-a oferit lui Bethany un contract pentru a produce  o linie de haine şi bijuterii care să îi poarte numele.

    Adolescenta a descoperit comunităţile de frumuseţe şi îngrijire de pe Youtube întâmplător. Primul ei clip, din 2009, nu se ridică la standardele celor pe care le postează astăzi. Dar încă de la acea vîrstă, ştia să îşi prezinte ideile.

    Bethany Mota a filmat sute de clipuri, pe care tot ea le editează. Principalul subiect abordat este shopping-ul şi sfaturi despre shopping, dar a înregistrat şi câteva legate de machiaj, feluri de a-şi aranja părul sau cum să îţi decorezi casa. În 2010, a lansat un al doilea canal Youtube, menit să prezinte aspecte mai personale ale vieţii ei.

    Un număr atât de mare de abonaţi înseamnă, însă, şi o mare responsabilitate. Bethany trebuie să înregistreze constant noi clipuri, să vină cu idei noi şi să răspundă fanilor care îi scriu neîncetat. Pentru a menţine autenticitatea, preferă să nu facă reclamă unor produse în clipurile ei, deşi ofertele au fost extrem de tentante.

  • Simona Halep, oficial pe locul 4 în clasamentul WTA

     Cu 5.140, Halep, care s-a retras săptămâna trecută în optimi la Roma, a depăşit-o pe Victoria Azarenka din Belarus, care a coborât pe 5, cu 4.741.

    Locul 4 pe care îl ocupă Halep de luni reprezintă cea mai bună poziţie pentru o jucătoare din România.

    În clasamentul WTA de luni sportiva Sorana Cîrstea se menţine pe locul 27, cu 1.710 de puncte, iar Monica Niculescu a urcat de pe 78 pe 75, cu 785 puncte.

    Potrivit clasamentului oficial, celelalte jucătoare românce ocupă următoarele locuri în Top 200: Alexandra Cadanţu – locul 80 cu 734 puncte (în coborâre de pe 71), Irina-Camelia Begu – locul 88 cu 698 de puncte (în menţinere), Alexandra Dulgheru – locul 137 cu 458 de puncte (în urcare zece locuri) şi Andreea Mitu – locul 193 cu 312 puncte (în coborâre de pe 191).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Facebook pregăteşte deschiderea unui birou de vânzări în China, unde reţeaua este cenzurată

     Compania americană ar putea deschide un birou în China în mai puţin de un an pentru a deservi clienţii tot mai numeroşi din această ţară, a spus una dintre sursele Bloomberg. Facebook negociază închirierea unor spaţii în clădirea Fortune Financial Center din Beijing, a afirmat o altă sursă.

    Operatorul reţelei de socializare nu a decis încă dacă să angajeze la noul birou contractori sau personal cu normă întreagă, caz în care ar trebui să obţină o licenţă de operare din partea statului chinez.

    Deschiderea unui birou în China ar marca un pas semnificativ, acesta fiind una dintre cele mai mari pieţe încă neaccesate de Facebook.

    Reţeaua socială a fost interzisă de guvernul chinez în 2009, dar compania a folosit un birou din Hong Kong, în afara Chinei continentale, pentru a construi discret o afacere care vinde publicitate la nivel internaţional companiilor din China.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radu Florescu, la BM Storytellers: Semnele proaste începeau să se vadă încă din 2007 şi să ne dea de gândit

    Iată discursul lui Radu Florescu, CEO Saatchi & Saatchi, la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Sunt plăcut surprins că nu vreţi să vă vorbesc în cadrul acestui eveniment despre motivul venirii mele în România în 1990. Am spus povestea asta de o sută de ori. 2007 a fost un an bun. România era în creştere şi nu numai România. Dar semnele proaste începeau să se vadă şi să ne dea de gândit. M-am întâlnit la un moment dat cu un taximetrist, care m-a întrebat de unde sunt, apoi mi-a spus că e normal că am venit în România, deoarece aici piaţa este în creştere, iar piaţa imobiliară este formidabilă şi că o să cumpere şi el nişte apartamente.

    Ascultându-l, mi-am dat seama că este un semn prost. Dacă vine cineva fără experienţă într-un domeniu şi spune despre acel domeniu că este formidabil – acesta este un semn prost. 2008 a fost aşadar un an mult mai prost, un an când s-au schimbat lumea şi businessul nostru din publicitate. O piaţă economică în care majoritatea activităţilor a fost cu publicitate tradiţională de print, radio şi TV a devenit după 2008 o piaţă în care se căuta masiv internet. Am fost forţaţi să ne schimbăm abordarea.

    Din venitul nostru de acum, cam 20% este bazat pe marketing digital şi este în creştere. Dacă ne uităm un pic în piaţă, singurul segment care creşte este online-ul. Criza economică din 2008 a fost bună pentru noi. Nu poţi fi o viaţă în creştere continuu, trebuie să mai existe şi fluctuaţii. De la începutul afacerilor mele în România, am bugetat tot timpul o creştere de 10%, în fiecare an; în 2007 am bugetat tot creştere pentru 2008 şi a fost prima dată când nu am fost pe plus. De atunci, am schimbat oameni şi am schimbat mentalităţi, timp de patru ani. La începutul lui 2014, această schimbare a ajuns la sfârşit, aceşti cinci-şase ani ne-au pregătit foarte bine pentru a aborda piaţa de astăzi.

    Dacă e să mă uit în urmă, îmi pare rău că nu am cumpărat Facebook la 17 dolari (râde – n.r.). Mă gândesc tot timpul unde voi fi şi ce voi face în 20 de ani şi sunt sigur că voi fi dezamăgit. Sigur voi fi dezamăgit, în primul rând că nu am făcut eu Facebook, dar o să fiu mai dezamăgit că nu am făcut mai multe lucruri, deoarece în fiecare zi îmi sunt prezentate noi oportunităţi, dar nu am timp să mă gândesc la ele.

    Românii sunt foarte cunoscuţi pentru creativitate, nu trebuie să ne uităm mai departe de festivalurile de la Cannes sau New York, unde iau tot timpul zeci de premii. Eu sunt cel mai puţin creativ din agenţia noastră. Am propus probabil 100, 1.000 sau 2.000 de idei creative în 15 ani şi niciuna nu a fost folosită; probabil eu sunt un fel de tester, dacă îmi place mie, probabil nu va merge.

    Creativitatea este un subiect subiectiv, dar când fac o comparaţie cu ce văd eu la televizor aici şi în alte părţi, cred că românii au un talent deosebit în a fi creativi, şi nu vorbesc aici doar de publicitate, ci de folosirea creativităţii pentru antreprenoriat, în România sunt oameni care au idei foarte bune. Economia este pe drumul cel bun: barometrul meu personal sunt călătoriile şi oamenii de pe stradă, mă uit mereu la ei şi îmi dau seama dacă o piaţă este în creştere sau nu.
    Eu sunt un etern optimist.

    În urmă cu cinci ani, am promis colegilor de la firmă că mă voi retrage din business la 50 de ani. Nu m-am ţinut de această promisiune, din păcate pentru ei, şi probabil încă 5-10 ani voi mai fi aici în România, deşi am tot promis familiei că mă voi întoarce în State sau în Franţa; am rămas însă aici pentru că eu cred că mai sunt încă oportunităţi. România este o insulă şi trebuie să fie un punct puternic în regiune, un punct stabil pentru zona de afaceri. 

    Imaginea României nu este grozavă, pentru că, după mine, deşI vorbim despre douăzeci şi patru de ani după ‘89, până acum n-am văzut un plan strategic naţional. Pentru mine faptele şi acţiunile vorbesc mai mult decât vorbele, şi mi se pare că am vorbit prea mult şi am făcut prea puţin, iar acum avem nevoie mai mult decât oricând de un plan pe termen lung care să însemne educaţie socială, politică şi acesta este un lucru care lipseşte.

  • Veniturile Facebook la trei luni au urcat cu 72%, la 2,5 mld. dolari, profitul a crescut de trei ori

     Platformele mobile au generat 59% din veniturile din publicitate ale Facebook în perioada ianuarie-martie, împingând veniturile şi profitul reţelei de socializare cu mult peste estimările analiştilor, transmite Bloomberg.

    Acţiunile companiei au urcat cu până la 6% în prelungirea şedinţei oficiale de tranzacţionare de miercuri pe bursa de la New York, semnalând că Facebook îşi va continua ascensiunea după ce şi-a dublat capitalizarea de piaţă în ultimul an.

    Directorul financiar executiv al Facebook, David Ebersman, şi-a anunţat marţi demisia. Ebersman a ajutat compania să-şi revină după listarea dezastruoasă la bursă şi să atingă o capitalizare de piaţă de 160 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fly Go a înregistrat anul trecut o creştere de 500% a cifrei de afaceri

    Rezultatul se datorează, conform reprezentanţilor, pe investiţiile în publicitatea online. Acestea au vizat în primul rând statele din Europa unde există comunităţi mari de români.

    “În ultimii doi-trei ani ne-am concentrat pe românii care lucrează în afara graniţelor ţării”, a declarat Stefano Iervolino, director general Fly Go. “Peste 60% dintre rezervările noastre sunt făcute de către românii din străinătate. În medie, un astfel de român rezervă patru bilete pe an.” Rezervarea medie, conform reprezentanţilor, a fost de 175 de euro.

    Pentru anul 2014, Fly Go estimează o creştere de 15% faţă de anul trecut, cu o marjă a profitului similară. Compania intenţionează şi extinderea ofertei de city break-uri, care a reprezentat 15% din cifra de afaceri a anului 2013. Pentru atingerea obiectivelor propuse, Fly Go dezvoltă o aplicaţia dedicată dispozitivelor mobile, ce va fi disponibilă din toamna acestui an.

    Site-ul de rezervări Fly Go a fost lansat în România în 2008 şi este disponibil şi în Italia, Spania şi Marea Britanie.

  • Ziua Cercetării Media: Companiile de media trebuie să îşi diversifice modelele de business

     Cel mai important eveniment dedicat tendinţelor în online din România, Ziua Cercetării Media, cu peste 250 de participanţi, a fost organizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT), miercuri, la Athenee Palace Hilton din Bucureşti.

    Orlando Nicoară, director general al Mediafax Group, Cristian Pantazi, redactor-şef al Hotnews, şi Dragoş Stanca, managing partner al Think Digital, au vorbit despre provocările şi oportunităţile financiare şi de conţinut ale mediului online.

    Dragoş Stanca a spus că în online sunt necesare “branduri foarte puternice, pe nişe foarte clare”. “Cred că asta lipseşte în momentul acesta pieţei (…) branduri consolidate pe sectoare clare de business”, a afirmat Dragoş Stanca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro