BusinessMagazin

Tag: psd

  • Elevii din mediul rural încă nu beneficiază de transport gratuit, iar programul Masa caldă în şcoală este blocat în continuare, acuză USR

    La două săptămâni de la începutul şcolii, elevii din mediul rural încă nu beneficiază de transport gratuit, iar programul Masa caldă în şcoală este blocat în continuare.

    „Pentru că Guvernul PSD-PNL încalcă legea, USR a propus astăzi (luni – n.r.), din nou, soluţiile corecte pentru deblocarea situaţiei. PSD şi PNL au respins însă, şi de această dată, orice propunere în beneficiul copiilor. Amendamentele au fost formulate de deputaţii USR în şedinţa comună a Comisiilor pentru învăţământ şi pentru administraţie publică, cu ocazia dezbaterii ordonanţei de urgenţă prin care Guvernul Ciolacu s-a grăbit să modifice recent intratele în vigoare legi ale Educaţiei”, transmite USR.

    „Peste 2.500 de şcoli, o treime din elevii ţării, ar trebui să beneficieze de masa caldă încă din acest an, dar nici cele 450 de şcoli în care târâş grăpiş continua programul pilot nu au primit de la Guvern nici norme, nici bani. Din nefericire, şi parlamentarii din coaliţia PSD-PNL dau rateuri majore şi au refuzat şi astăzi propunerile USR de rezolvare, amendamente care le-ar fi redat copiilor dreptul la masă caldă, la navetă gratuită, la educaţie”, declară deputatul USR Andrei Miftode.

    Referitor la transportul elevilor, USR a propus să fie eliminată condiţionarea gratuităţii de existenţa unei hotărâri de guvern, astfel încât copiii să nu mai stea la mâna Executivului şi după voinţa arbitrară a unor politicieni.

    În privinţa programului Masa caldă în şcoli, USR a cerut ca, în fiecare an, sumele care nu sunt folosite pe perioada în care programul nu este operaţional să rămână la beneficiari, să nu poată fi deturnate către alte categorii de cheltuieli.

    „Mi s-a părut extrem de trist să aud de la reprezentantul Ministerului Educaţiei nu doar că nu susţine propunerile noastre, dar motivul pentru care nu o face: cică nu a avut timp să se uite la amendamente. Erau doar două propoziţii simple. Din banii pe care i-a luat domnul Buzatu, 83.000 de elevi ar fi avut masa caldă în şcoli, iar ei spun că nu au avut timp să citească amendamentele şi au votat contra lor, ignorând total legile”, precizează deputatul USR Filip Havârneanu.

    „Unul din patru adolescenţi nu mai ajung în clasa a IX-a când trec de la gimnaziu la liceu şi România are cea mai mare rată a abandonului timpuriu în timp ce Guvernul blochează naveta gratuită şi masa caldă în şcoli. Am depus astăzi, IAR, în Parlament, soluţii pentru asta: transport gratuit din prima zi de şcoală plătit direct transportatorilor nu doar decontat parţial şi complicat, banii pentru mese calde în şcoli acolo unde administraţia întârzie să le asigure. PSD şi PNL au votat împotrivă deşi este mai scump pentru România să piardă pe drum o bună parte a acestor generaţii decât este să se asigure că ajung la şcoală şi că se pot concentra la ore că au mâncat suficient. De exemplu, o familie din rural cu doi copii adolescenţi, un părinte angajat la salariu minim şi unul dedicat gospodăriei a trebuit luna asta să se descurce cu 20 de lei pe membru de familie pe zi, iar în cazul copiilor în zilele de şcoală asta a însemnat uneori doar bani de microbuz dus-întors”, spune deputata USR Oana Ţoiu.

  • De ce Vasluiul este sărac: unui vasluian care timp de 30 de ani i-a votat în fruntea judeţului pe Dumitru Buzatu şi pe familia lui, îi trebuie 27 de ani ca să strângă 1.250.000 de lei, cât a luat şpagă baronul Vasluiului în 5 minute. Însă întrebarea este dacă partidele pot să strângă voturi fără aceşti baroni locali

    Ştirea finalului de săptămână a fost că Dumitru Buzatu, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui şi unul dintre cei mai influenţi baroni ai PSD – nu de ieri, ci de 30 de ani – a fost prins de DNA în flagrant, cu o mită de 1.250.000 de lei, adică 250.000 de euro.

    Când a fost prins, Dumitru Buzatu a spus iniţial că banii reprezintă economiile lui şi ale familiei.

    Cel care l-a denunţat este Emil Savin, despre care presa locală spune că este regele asfaltului/drumurilor din judeţul Vaslui. Savin l-a denunţat pe Buzatu la DNA pentru că acesta nu îi plătea facturile pentru construcţia unor drumuri în judeţ – vreo 3 milioane de euro – şi până când nu s-au înţeles să-i dea 10% dintr-un contract, Buzatu nu dădea ordin la Consiliul Judeţean să se elibereze banii.  

    Dumitru Buzatu este unul dintre vicepreşedinţii PSD, un om foarte influent politic la Bucureşti, şi controla judeţul Vaslui, poate cel mai sărac judeţ din România.

    De 30 de ani, judeţul Vaslui era moşia proprie a lui Buzatu, însă el nu a făcut aproape nimic pentru Vaslui, pentru zona care îl vota an de an deşi îi ţinea pe toţi în sărăcie. El a avut la dispoziţie trei decenii să facă ceva pentru judeţ, pentru că de asta îi votau oamenii şi pe el, şi pe fosta lui soţie – senator de-o viaţă, şi pe băiatul lui, pe care l-a plantat la Bucureşti, la Secretariatul General al Guvernului.

    Conform datelor statistice, judeţul Vaslui are un PIB/capita de 6.700 de euro, faţă de o medie naţională de 15.000 de euro. Produsul Intern Brut, adică valoarea adăugată realizată în judeţul Vaslui, a fost în 2022 de 12 miliarde de lei, mai puţin de 1% din PIB-ul naţional.

    Cifra de afaceri a companiilor din judeţ era de 7,4 miliarde de lei, adică 0,37% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România. În 30 de ani, valoarea investiţiilor străine localizate în Vaslui a fost de numai 36 de milioane de euro, adică 0,045% din valoarea investiţiilor totale din România.

    Numărul total de angajaţi din judeţul Vaslui este de numai 55.000, adică o rată de ocupare de 44%. În Bucureşti rata de ocupare este de 90%.

    Din 2002, numărul de locuitori ai judeţului a scăzut cu 20%, de la 455.000 (recensamântul din acel an), la 374.000 (recensământul din 2021).

    Exporturile din judeţ au ajuns la 180 de milioane de euro, iar importurile de 170 de milioane de euro.

    Salariul mediu din judeţul Vaslui a ajuns la mijlocul acestui an la 3.800 de lei, faţă de o medie naţională de 4.600 de lei, Vasluiul având una dintre cele mai reduse puteri de cumpărare din România. În calitate de preşedinte al CJ Vaslui, dumitru Buzatu avea o indemnizaţie de 13.000 de lei pe lună şi se pare că tot nu-i ajungeau banii.

    Când venea la Bucureşti, la şedinţele PSD, Dumitru Buzatu înfiera cu mânie proletară multinaţionalele care au venit în România să ne exploateze, să-i plătească prost pe români şi să ducă profitul în ţara lor.

    Este plin PSD-ul de această retorică, iar toţi aplaudă acum impozitul pe care vrea să-l pună Marcel Ciolacu, de 1% pe cifra de afaceri, ca să compenseze profitul pe care nu-l raportează şi îl duc în afară.

    Unui angajat din Vaslui, care are şansa unui salariu mediu de 3.800 de lei, un salariu considerat mare pentru acest judeţ, îi trebuie 27 de ani de muncă – fără să mânânce nimic, fără să cheltuiască nimic etc. – ca să strângă 1.250.000 de lei, cât a luat Dumitru Buzatu dintr-o simplă tranzacţie, pentru că era “pe drojdie”, adică era sărac.

    Pentru cei care nu au un salariu mediu ci mai mic, nu ajung nici 35 de ani de muncă, adică o viaţă de muncă, pentru a strânge, pentru a face economii de 1.250.000 de lei, cât era în geanta primită de Dumitru Buzatu de la Emil Savin.

    An de an, timp de trei decenii, cei din Vaslui i-au votat pe Dumitru Buzatu şi pe familia lui ca să le aducă o viaţă mai bună, iar ei în schimb i-au ţinut în săracie.  

    Problema este că acest caz al lui Dumitru Buzatu este la fel în multe alte judeţe, în oraşe şi comune unde s-au instalat baronii locali atât ai PSD, cât şi ai PNL, coaliţia care conduce acum România din punct de vedere politic.

    Vămuirea contractelor de construcţii nu se întâmplă numai la construcţiile de drumuri, nu se întâmplă numai la Vaslui, ci este peste tot – la spitale, la şcoli, la săli de sport, la schimbat de borduri, la reabilitarea blocurilor etc..

    Toată lumea ştie că trebuie să dai şpagă ca să ţi se elibereze sumele, asta pe lângă şpaga pe care trebuie să o dai pentru a fi la masa contractelor publice. Toţi aceşti bani se plătesc ulterior din majorarea preţurilor şi din calitatea construcţiilor, din calitatea drumurilor făcute. Dacă vă întrebaţi de ce un drum se strică în câteva luni de la recepţie, să vă gândiţi la banii care s-au dat ca şpagă.

    Când se face bugetul de stat, format din taxele şi impozitele pe care le plăteşte în cea mai mare parte sectorul privat, toţi baronii naţionali şi locali ai partidelor sunt cu ochii pe sumele aprobate. De acolo îşi iau ei banii. Gândiţi-vă la celebrul program al PDL – Programul Naţional de Dezvoltare Locală -, la celebrele programe de la Dezvoltare şi Transporturi de pe vremea lui Dragnea şi la Programul Anghel Saligny al PNL.

    Dacă cei de la Bucureşti nu aprobă astfel de programe la nivel local, iese război politic şi nimeni nu riscă acest lucru.

    La nivel local, banii se iau în primul rând ca să se asflatează drumurile pe care merg baronii locali împreună cu clientela lor la pescuit.  

    Sunt miliarde şi miliarde de lei care se dau şi se aruncă pe geam în fiecare an. Aceşti bani nu au nicio utilitate economică decât aceea că asfaltează drumuri spre moşiile personale ale tartorilor dintr-un judeţ sau altul.

    Gândiţi-vă cum sunt drumurile spre partidele de vânătoare unde PSD şi PNL îşi dau mâna.

    În momentul în care Marcel Ciolacu, liderul PSD şi actualul premier, vine şi elimină facilităţile fiscale din IT (10% din impozitul pe venit), aceşti bani ai unui IT-ist se duc către Dumitru Buzatu, care contractează un drum spre o baltă de pescuit, din care el vămuieşte 10% sau chiar mai mult.

    În ţară sunt mii de Dumitru Buzatu şi de aceea Ciolacu are nevoie de bani mai mulţi la buget.

    Duminică tocmai s-a încheiat o nouă ediţie a Festivalului George Enescu, un festival care este în top 3 la nivel mondial. La Bucureşti au venit cele mai mari orchestre ale lumii pentru a cânta în Sala Palatului, o sală făcută pe vremea lui Ceauşescu.

    În 30 de ani, cu Dumitru Buzatu la putere, niciun guvern nu a fost în stare să facă o sală mai bună, mai mare, mai modernă, care să fie un reper. În 30 de ani economia României a crescut de 10 ori, de la 30 de miliarde de dolari la 300 de miliarde de euro, şi niciun guvern, niciun partid nu a fost în stare să găsească 100 de milioane de euro să facă o sală nouă, unde şi aceste partide să-şi ţină congresele.

    În weekend, când se închide centrul Bucureştiului şi toată lumea iese la plimbare, parcă eşti într-o altă ţară. Oraşele  mari, zonele urbane încearcă să se debaraseze de sărăcie, tocmai de aceea vin copiii la Bucureşti, tocmai de aceea şi-a trimis Dumitru Buzatu copilul să lucreze la Palatul Victoria. În schimb, la nivel local, toţi baronii îşi ţin judeţele, zonele în subdezvoltare, în sărăcie, şi de aceea oamenii fug de acolo.

    Dacă am lua contractele de achiziţii de bunuri şi servicii şi contractele de investiţii publice, de 100 de miliarde de lei anual, adică 20 de miliarde de euro, şi am aplica numai 10%, cât lua Dumitru Buzatu, am vedea cum dispar 2 miliarde de euro pe an în buzunarele unora sau altora. Şi asta este o estimare mică.

    Dar dincolo de cazul Buzatu, întrebarea este dacă fără aceşti baroni locali, care strâng şi au voturile, partidele pot să fie la putere şi să împartă banii în dreapta şi-n stânga. PSD l-a dat afară pe Dumitru Buzatu, dar dacă acesta s-ar duce şi ar candida în Vaslui pentru un alt partid, să fiţi siguri că ar câştiga.

  • Preşedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, prins în flagrant de DNA / Ciolacu a reacţionat imediat

    Buzatu susţine că banii sunt „economiile” sale „personale”

    La constatarea operaţiunii flagrante de către procurorii DNA, preşedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu ar fi susţinut că suma de bani identificată (1,25 milioane de lei) ar fi fost „economiile” sale „personale”, numai că suma de bani provenea din fondul de flagrant al DNA iar bancnotele erau marcate, susţin surse judiciare.

    Banii ar fi fost găsiţi în portbagajul maşinii lui Dumitru Buzatu, după ce acesta ar fi plecat dintr-un local pe care îl frecventa.

    În caz, procurorii DNA au folosit un colaborator care îl denunţase pe şeful CJ Vaslui la DNA. Suma de 1,25 milioane de lei care ar fi fost primită de Dumitru Buzatu ar reprezenta valoarea de 10% dintr-un contract acordat cu dedicaţie de CJ Vaslui.

    Pe 19 septembrie, pe pagina de Facebook a Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu anunţa că „se toarnă asfalt pe lotul 3 al drumului strategic Bârlad – Laza – Codăeşti”, prezentând şi fotografii. Şeful CJ, Dumitru Buzatu, anunţa cu această ocazie că „sunt aproape finalizate licitaţiile la loturile 1 şi 2, astfel încât firmele câştigătoare să continue lucrările încă din acest an”.

    Drumul strategic Bârlad-Laza-Codăeşti are o lungime de aproape 83 de kilometri şi grupează patru drumuri judeţene, mai anunţa Buzatu.

    Valoarea totală de execuţie ar depăşi suma de 222.000.000 de lei, potrivit VremeaNouă.ro.

    În septembrie 2015, pe vremea mandatului fostei şefe DNA, Laura Codruţa Koveşi, Dumitru Buzatu a mai făcut obiectul unor percheziţii anticorupţie într-un într-un dosar de fraudare de fonduri europene.

    UPDATE Banii luati in geantă de la un om de afaceri

    Flagrantul s-a realizat cu bani marcaţi de DNA la rstaurantul unde Buzatu lua masa.

    Prima reacţie a premierului Marcel Ciolacu

    „Voi convoca mâine de urgenţă  Biroul Politic Naţional în format online şi voi propune colegilor excluderea domnului Dumitru Buzatu din partid. Am spus întotdeauna că în mandatul meu toleranţa pentru faptele de corupţie este ZERO! Iar cei care nu înţeleg acest lucru nu au ce căuta în PSD!”, a scris liderul PSD pe Facebook.

    Ştirea iniţială

    Procurorii DNA fac la această oră percheziţii la domiciliul liderului PSD de Vaslui, investigaţiile continuând şi în zilele următoare. Având în vedere acuzaţiile care i se aduc, nu este exclus ca Dumitru Buzatu să fie supus unor măsuri judiciare, susţin sursele judiciare.

    Dumitru Buzatu este vicepreşedinte PSD, preşedinte al Consiliului Judeţean Vaslui, fost deputat şi unul dintre cei mai longevivi lideri judeţeni ai PSD.
     

  • Simion: O eventuală alianţă PSD-PNL „este un cadou nesperat pentru noi”, spune liderul AUR, George Simion: „O să ne ajute să ne atingem scopul, acela de a fi pe primul loc la următoarele alegeri”.

    „Această alianţă e cel mai bun lucru care se putea întâmpla pentru AUR. (…) Ei îşi pot dori să ne învingă, dar oamenii spun altceva. Mie mi se pare o idee foarte bună să aibă candidaţi comuni. Cu siguranţă o să ne ajute să ne atingem scopul, acela de a fi pe primul loc la următoarele alegeri”, spune la Antena 3 CNN George Simion.

    El afirmă că dacă se aliază liberalii cu social-democraţii, îi felicită.

    „E un cadou nesperat pentru noi, electoral”, adaugă Simion.Premierul Marcel Ciolacu a spus marţi, după vizita de lucru la lotul 3 al Autostrăzii Focşani – Bacău (A7), întrebat dacă există discuţii cu PNL privind candidatura pe liste comune la alegerile locale sau parlamentare, că „normal că există discuţii”.

    „Facem politică. Eu cred că PSD şi PNL au adus o stabilitate în România”,a adăugat liderul PSD.

    Orice opţiune politică rămâne deschisă, spune şi Nicolae Ciucă, despre o eventuală candidatură pe liste comune a liberalilor şi social-democraţilor.

  • Ciucă, despre posibilitatea unor liste comune PSD-PNL: Orice opţiune politică rămâne deschisă

    „În primul rând nu există niciun fel de negociere secretă pentru că nu aş face acest lucru şi sunt convins că nici domnul Ciolacu nu ar putea sa facă negocieri secrete. Din perspectiva mea şi din modul în care am înţeles pană acum că trebuie să facem politică nu poate să fie niciun fel de negociere secretă. Atunci când doi oameni ştiu acelaşi lucru nu mai este secret. Doi, în niciun fel de demers pe care l-am întreprins până acum nu am luat decizii singur, am discutat de fiecare dată, pentru ca sunt anumite momente ale evoluţiei unei situaţii sau a alteia care se negociază la nivelul conducerii executive a partidului dar de fiecare dată am mers şi am discutat cu Biroul Politic Naţional sau cu Biroul Executiv atunci când a fost cazul. Ca atare, indiferent cum se vor derula toate aceste aspecte a ceea ce poate să însemne o abordare politică pentru anul 2024, nu se va face decât în deplin consens şi cu votul Biroului Politic Naţional”, spune Nicolae Ciucă despre eventuala constituire a unei alianţe cu PSD.

    El afirmă că „orice opţiune politică rămâne deschisă”.

    „În momentul de faţă discuţii cu PSD există, pentru că suntem la guvernare împreună. Orice evoluţie politică viitoare trebuie să depindă de rezultatele guvernării. Orice opţiune politică rămâne deschisă. Discutăm de un proiect care trebuie să se concretizeze în ceea ce aşteaptă electoratul de la noi. Nu de fiecare dată poate să funcţioneze un construct politic, după cum îşi doresc liderii sau partidele. Este vorba de modul în care ne raportăm la ceea ce aşteaptă electoratul şi la modul în care putem să realizăm un proiect politic care, într-adevăr, să ofere o perspectivă”, adaugă liderul PNL.

    Preşedintele PNL spune că „trebuie să măsurăm şi să vedem ce vrea electoratul”.

    „Toate ipotezele şi toate variantele de lucru pentru un construct politic sunt pe masa fiecărui partid, nu doar la noi. Nu numai la PNL şi la PSD şi la USR, la oricare partide vor să aibă o abordare coerentă a anului electoral 2024.(…) Este nevoie sa asigurăm coerenţa coaliţiei şi rezultate foarte bune la guvernare. Este nevoie sa identificăm care sunt aşteptările electoratului şi cum este primită o astfel de construcţie politică şi desigur ce-şi doreşte electoratul şi partidul fiecăruia dintre noi”, precizează Nicolae Ciucă.

    Întrebat dacă liderii PNL îşi doresc mai mult garantarea unui anumit succes în alegeri sau păstrarea unei fidelităţi faţă de electoratul votant, el a spus: „Păstrarea fidelităţii şi-o doreşte fiecare partid, dar ca orice partid politic ne dorim să evoluăm şi să obţinem rezultate cât mai bune. În funcţie de perspectivele acestor rezultate se vor lua şi decizile”,

    De asemenea, el a fost chestionat dacă liderii de la nivel local ar putea trece peste tensiunile existente pentru a putea face acest compromis. „Am discutat acest aspect şi am ţinut cont de fiecare dată de ce se întâmplă la nivel local. Iar atunci cand vine vorba de interesul unei filiale sau a alteia trebuie să avem în vederea care este interesul partidului şi care este interesul electoratului. Ca atare, fiecare dintre cei care au astfel de probleme la nivel local, pot să facă un sacrifiu personal, astfel încât să urmeze calea care o să fie acceptată majoritar la nivelul partidului”, a răspuns preşedintele PNL.

    Ciucă a afirmat că încă nu s-a pus problema unei candidaturi comune PSD-PNL la alegerile prezidenţiale: „Mai este până acolo”.

    Premierul Marcel Ciolacu a spus marţi, după vizita de lucru la lotul 3 al Autostrăzii Focşani – Bacău (A7), întrebat dacă există discuţii cu PNL privind candidatura pe liste comune la alegerile locale sau parlamentare, că „normal că există discuţii”.

    „Facem politică. Eu cred că PSD şi PNL au adus o stabilitate în România”,a adăugat liderul PSD.

  • Un avertisment al pieţelor financiare. Asistând la incertitudinea fiscală promovată de premierul Ciolacu, la tensiunile politice dintre PSD şi PNL, ştiţi care este prima întrebare pe care o pun acum investitorii străini şi analiştii externi: Ce se va întâmpla dacă AUR va câştiga alegerile şi dacă George Simion are şanse să devină preşedintele României.

    Vineri seară, agenţia de rating Fitch a anunţat că menţine perspectiva stabilă pentru ratingul de ţară al României (dacă scade ratingul intrăm în categoria junk pentru investiţii, ceea ce ar fi o catastrofă), iar acest lucru a fost salutat imediat de Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, care susţine că anunţul Fitch reprezintă “o recunoaştere a eforturilor noastre continue pentru a controla deficitul bugetar şi ne oferă un cadru solid pentru a continua să dezvoltăm şi să implementăm politici fiscale responsabile şi proiecte de infrastructură care să sprijine creşterea pe termen lung”.

    https://www.zf.ro/eveniment/reactia-marcel-bolos-ministrul-finantelor -dupa-anuntul-agentiei-22120377

     

    România este în groapă cu deficitul bugetar, iar ministrul Finanţelor crede că este o recunoaştere a eforturilor fiscale ale guvernului, în condiţiile în care nu avem un pachet fiscal clar.

    Problema este că această menţinere a ratingului, care este doar un Power Point făcut de un analist pe baza unor date trecute, nu ţine loc de 40 de miliarde de lei, adică 8 miliarde de euro, cât ar avea nevoie guvernul Ciolacu să acopere gaura bugetară suplimentară, extrapolată pe tot anul, cu care se confruntă acum România.

    Această gaură bugetară suplimentară se adaugă la deficitul bugetar de 64 de miliarde de lei, aprobat deja la începutul anului, ceea ce înseamnă o gaură totală de peste 100 de miliarde de lei.

    De când guvernul Ciucă, şi acum guvernul Ciolacu, au aflat cu stupoare, în aprilie, că avem această gaură suplimentară, economia a început să se dea peste cap din cauza zvonurilor, discuţiilor şi informaţiilor vehiculate privind majorările de taxe şi impozite care vor urma.

    De patru luni, de când a preluat guvernul, premierul Ciolacu este într-un exerciţiu continuu de declaraţii politice, în condiţiile în care companiile, investitorii, oamenii care vor fi afectaţi de modificările fiscale, încearcă să îşi facă nişte calcule ca să vadă cum stau cu bugetul lor.

    Deşi problema găurii bugetare este ştiută încă de la finalul primului trimestru, nici până acum când intrăm deja în trimestrul IV, guvernul Ciolacu nu a fost în stare să iasă cu ceva concret care să permită fiecăruia să îşi facă socotelile.

    De patru luni, guvernul, Ministerul Finanţelor, tot aparatul de stat se chinuie să găsească formula prin care să impoziteze multinaţionalele care îşi diminuează profitul în România sau să impoziteze profitul prea mare pe care îl au băncile.

    În tot acest timp, pierdut, companiile, investitorii au pus investiţiile şi angajările pe “hold”, iar bugetele au început să fie revizuite în sens negativ, luându-se în considerare posibilele majorări de taxe şi impozite.

    În timp ce toată administraţia publică stă cu ochii pe alegerile politice de la anul şi pe menţinerea în funcţie, banii din PNRR – peste 6 miliarde de euro – stau degeaba în conturile valutare de la BNR, aşteptând să fie cheltuiţi.

    Şi pentru că firmele, investitorii şi personele fizice au pus totul pe “hold”, pentru ca nu ştiu ce se întâmplă, băncile nu mai au cerere de credite sau nu mai dau credite din motive de risc, preferând să îşi ţină excesul de lichiditate, de miliarde de lei, la Banca Natională, unde primesc o dobândă de 6% pe an, fară niciun risc. Conform calculelor ZF, băncile au in conturile BNR 23 de miliarde de lei, care practic stau degeaba.

    https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/excedentul-de-lichiditate-pe-piata-interbancara-in-august-aproape-23-22121134

     

    Pentru că nu există predictibilitate, pentru că BNR nu poate să dea semnalul scăderii dobânzilor din motive de inflaţie şi deficit bugetar, piaţa imobiliară este într-o scădere evidentă, tranzacţiile au scăzut cu 30% iar cererea de credite se reduce. Mădălina Teodorescu, vicepreşedintele BRD pe retail, spune că soldul creditelor ipotecare/ imobiliare a intrat deja pe minus, iar o îmbunătăţire a situaţiei nu prea se vede. Tranzacţiile imobiliare totale au o pondere de 7% în PIB, iar acum nu mai aduc niciun plus la creşterea economică.

    Pe fondul scăderii puterii de cumpărare, piaţa de retail îşi reduce vizibil creşterea, lovind în consum.

    Industria, principala componentă a PIB-ului cu o pondere de 22%, a avut un minus de 3% în prima jumătate de an, ceea ce a redus din creşterea economică. Industria din România depinde de pieţele occidentale, în special de Germania, care la rândul ei depinde de ce se întâmplă în China, iar acolo situaţia nu este aşa bună.

    Trecerea industriei mondiale auto spre zona electrică a început să lovească şi în România, producătorul japonez Yazaki anunţând că închide fabrica de componente auto din Buzău, din cauza pierderii unui client la nivel mondial, iar la Ploieşti reduce numărul locurilor de muncă.

    https://www.zf.ro/zf-24/trendul-mondial-trecere-masinile-electrice-loveste-romania-yazaki-22118547

     

    Iar acesta este doar începutul a ceea ce va urma în industria auto mondială, care va lovi să România. Iar industria auto are o pondere de aproape 10% în PIB-ul nostru. Cu ce poţi să inlocuieşti închiderile care vor urma în industria auto având în vedere că totul este global, iar la nivel naţional nu cred că există un plan de reconversie, nici a producţiei, nici a zecilor de mii de oameni care vor fi daţi afară.

    În primul semestru, unde creşterea economică a scăzut de la 2,4%, la cât erau aşteptările, la 1,7%, economia a fost ţinută pe plus de centrele de IT şi de construcţiile publice de infrastructură, care sunt bazate pe fondurile europene.

    Să vedem cum va reacţiona industria IT&C la propunerea guvernului de a renunţa la facilităţile fiscale din acest sector, propunerea fiind ca IT-iştii care au salariul de peste 10.000 de lei brut pe lună să plătească impozitul de 10%. Deja companiile din IT au anunţat că acest impact fiscal le va pune în situaţia de a face restructurări, mai ales că şi comenzile externe au început să se reducă.

    În timp ce economia scade în fiecare zi, din motive externe – recesiunea în Europa, China – dar şi din motive interne, premierul Ciolacu anunţă ca o mare victorie că a obţinut de la Bruxelles permisiunea majorării deficitului bugetar, ceea ce Comisia Europeana oricum o dădea, singura discuţie fiind procentul de creştere a deficitului.

    Problema este că pachetul fiscal vehiculat, plin de formule matematice de impozitare a profiturilor, nu va fi de ajuns să acopere gaura bugetară, nu de anul acesta, ci de anul viitor. 

    https://www.zf.ro/eveniment/exclusiv-zf-calculeaza-ajustorul-fiscal-companii-banci-determina-22117233

     

    Tuturor le este frică de ce va urma anul viitor din punct de vedere politic, având în vedere că sunt patru rânduri de alegeri, iar AUR creşte în sondaje în fiecare zi.

    Pieţele financiare externe au început să devină nervoase uitându-se la tot acest bâlci fiscal, unde nimic nu este concret şi nimeni nu îşi poate face calcule. Investitorii au nevoie să ştie care sunt modificările de taxe şi impozite şi ce impact au aceste modificări asupra inflaţiei, dobânzilor la lei, cursului valutar şi economiei. Toată lumea a înţeles că urmează modificări fiscale, dar de patru luni toată lumea trăieşte pe zvonuri şi incertitudini.

    Investitorii străini de portofoliu au împrumutat România, în prima parte a anului, cu miliarde de euro prin achiziţia de titluri de stat în lei, influx care a susţinut scăderea dobânzilor la lei şi stabilitatea cursului valutar în euro.

    În toamna anului trecut, Ministerul Finanţelor se împrumuta cu 9% la lei, iar ROBOR era de 8,2%, iar acum Ministerul Finanţelor se împrumută cu 6,4%, iar ROBOR este de 6,4%.

    Toată această scădere a dobânzilor, plus stabilitatea cursului valutar, a venit  ca urmarea a banilor investitorilor străini de portofoliu, nu datorită realizărilor guvernului Ciucă şi Ciolacu.

    Problema este că diferenţialul de dobândă dintre România si Europa şi SUA s-a micşorat vizibil între timp, iar diferenţialul de dobândă actual nu mai acoperă riscul aşteptat de investitori.

    Deja se simte un pas înapoi din partea investitorilor străini pe piaţa titlurilor de stat, iar această incertitudine fiscală menţinută de guvernul Ciolacu începe să ne usture. După cum a spus la ZF Live, Cristian Sporiş, vicepreşedinte Raiffeisen Bank, investitorii intră ordonat, dar când ies s-ar putea să iasă dezordonat şi atunci vom avea mari probleme.

    Investitorii străini au ajuns să deţină aproape 25% din datoria publică a României, care a urcat la jumătatea acestui an la 876 de miliarde de lei, reprezentând 55% din PIB. Ca o aducere aminte, în criza din 2008/2009, România avea o datorie publică de numai 10% din PIB, iar PIB-ul era la jumătate faţă de cât este acum, deci vă daţi seama ce impact ar putea avea acum o criză ca atunci.

    Nu ştiu dacă aţi observat dar cursul valutar a urcat la 4,96 lei pentru un euro, iar BNR pare că vrea să lase cursul mai liber.

    Plus că BNR nu mai înregistrează o creştere a rezervelor valutare în valuta, ceea ce s-a întamplat în prima jumătate a anului.

    Toată această incertitudine fiscală, azi se pune o taxă – impozitarea cu 10% a câstigurilor din titluri de stat, mâine se scoate- afectează relativa stabilitate economică şi politică de care a beneficiat România în ultimii 2 ani.

    Toate aceste cârpeli fiscale – majorări de taxe şi impozite punctuale, mai mult făcute pentru a dat bine la public că guvernul taxează luxul, decât pentru a strânge bani, nu vor acoperi gaura bugetară de anul acesta şi nici cea de anul viitor când toata lumea va avea nevoie de bani într-un an electoral.

    Mai devreme sau mai târziu tot se va ajunge la creşterea TVA, care aduce cel mai repede şi cei mai mulţi bani la buget.

    Dacă acum patru luni, când intram în vară, premierul Ciolacu ar fi majorat TVA cu 3 pp de la 19% (rata reală este de 16%) la 22%, şocul ar fi fost deja absorbit în economie acum, iar pieţele financiare s-ar fi liniştit.

    Aşa, vom avea o toamnă economică si politică de foc şi vom intra în anul politic 2024 cu o coaliţie PSD-PNL care ar vrea mai degrabă să se despartă, decât să guverneze împreună, având în vedere pierderile electorale pe care le vor înregistra.

    Stiţi care este acum prima întrebare a investitorilor străini şi a analiştilor externi? Cât are AUR în sondaje şi dacă va câştiga alegerile, cine va guverna România dacă AUR ajunge la putere şi dacă George Simion are şanse să ajungă preşedintele României.

    Niciun investitor nu vrea să îşi ia riscul unui derapaj financiar (creşterea cursului valutar şi  dobânzilor la lei), derapaj economic – recesiune şi scăderea economică şi a unui derapaj politic (lipsa unui guvern stabil şi a unui preşedinte proeuropean şi pro NATO, mai ales în contextul continurii războiului din Ucraina).

     

  • Rareş Bogdan, către PSD:Nu mai acceptăm niciun fel de atac şi niciun fel de încercare de a izola PNL

    Trebuie să fim trataţi pe picior de egalitate, pentru că nu mai acceptăm niciun fel de atac şi niciun fel de încercare de a izola PNL, spune prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan. El afirmă că liberalii au „lăsat prea mult capul plecat, au fost mult prea răbdători”. 

    „PNL nu părăseşte guvernarea, nu părăseşte corabia când îi e greu, în plină furtună. Ne-am asumat guvernarea în timpul pandemiei, în timpul începutului războiului din Ucraina şi în vremurile extrem de complicate ale crizei energetice. Nu avem niciun motiv să părăsim guvernarea, dar vom fi extrem de duri începând de acum. Trebuie să fim trataţi pe picior de egalitate, pentru că nu mai acceptăm niciun fel de atac şi niciun fel de încercare de a izola PNL sau de a pune la colţ primarii noştri sau preşedinţii de consilii judeţene sau reprezentanţii noştri din teritoriu”, spune Rareş Bogdan.

    El afirmă că dacă social-democraţii vor să părăsească guvernare „pot să o facă”.

    „În ultimele luni nu am fost pe picior de egalitate. PSD a încercat să domine această coaliţie şi să-şi impună punctele de vedere. Noi, din păcate, dintr-o eleganţă, dintr-un spirit de a păstra această coaliţie pentru stabilitatea României şi pentru că suntem cei care am promis că nu vom produce cupremure la nivelul României…(…) Avem responsabilitate, numai că aşa nu se mai poate. Lucrurile nu mai merg ca pânpă acum. S-a încheiat cu partea de răbdare, am lăsat prea mult capul plecat, am fost mult prea răbdători. (…) Am fost băieţii mult prea cuminţi din coaliţie. Vom deveni băieţii extrem de agresivi, de duri şi de radicali. S-a terminat cu binele”, adaugă Bogdan.

    El afirmă că vocile critice din şedinţele conducerii PNL erau ”exasperate de o relaţie tensionată cu PSD în teritoriu”.

    Liderul liberal a făcut aceste declaraţii înaintea şedinţei de coaliţie, care se desfăşoară la sediul Guvernului.

  • Ciolacu: Dacă dvs. credeţi că eu ştiu cu ce se ocupă copiii primarilor, vă înşelaţi

    Dacă dvs. credeţi că eu, preşedintele partidului, ştiu cu ce se ocupă copiii primarilor sau copiii membrilor sau ce membri au GPL, vă înşelaţi, spune premierul Marcel Ciolacu,  întrebat dacă staţia GPL la care au avut loc exploziile aparţine fiului unui primar PSD.

    „Este fiul unui primar. Dacă dumneavoastră credeţi că eu, preşedintele partidului, ştiu cu ce se ocupă copiii primarilor sau copiii membrilor sau ce membri au GPL, vă înşelaţi. Vorbim să salvăm vieţi şi mă întrebaţi de…”, a declarat Ciolacu.

    Peste 3.000 de persoane au fost evacuate în urma exploziei de la staţia GPL de la Crevedia.

    Şapte oameni au fost răniţi, dintre care patru sunt în stare critică, intubaţi. O persoană a decedat.

    La locul exploziei intervin 14 autospeciale de stingere, o autospecială cu roboţi, o autospecială de stingere cu pulbere şi azot, o autoscară, o punct medical avansat, 7 ambulanţe SMURD, 4 ambulanţe SMURD cu medic, un echipaj CBRN de la ISU Bucureşti – Ilfov. Intervin şi 6 autospeciale de stingere, o autospecială pentru transport victime multiple, 11 ambulanţe SMURD , două puncte medicale avansate de la ISU Dâmboviţa şi trei autospeciale de stingere de la ISU Prahova.

  • Organizaţia de tineret a PSD Braşov „a dat” noul vicepreşedinte al Autorităţii pentru Digitalizarea României: Maria Alexandra Chivu, angajată ca asistent la Ministerul Digitalizării din octombrie 2022. Partidul a anunţat numirea înaintea instituţiei. Fostul vicepreşedinte, plecare fără un bilanţ al activităţii

    Autoritatea pentru Digitalizarea României, instituţie considerată a fi cheie în proiectele de digitalizare ale statului, are din data de 2 august un nou vicepreşedinte, pe Maria-Alexandra Chivu, conform unui anunţ publicat pe Facebook de organizaţia pentru tineret din Braşov a Partidului Social Democrat (PSD).

    „Felicitări Alexandra Chivu! Tânăra şi draga noastră colegă a fost desemnată vicepreşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României iar noi o asigurăm de susţinerea noastră! Suntem fericiţi să vedem tineri competenţi în funcţii importante!”, conform mesajului TSD Braşov. Organizaţia de tineret a PSD a publicat acest mesaj în completarea anunţului făcut, tot pe Facebook, cu o zi înainte, chiar de Alexandra Chivu, care a însoţit postarea de o captură a deciziei privind numirea din Monitorul Oficial, semnată de premierul Marcel Ciolacu.

    „Doamna Maria-Alexandra Chivu se numeşte în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Autorităţii pentru Digitalizarea României”, se arată în decizie.
    PSD a anunţat astfel schimbarea înaintea ADR, instituţie care nu a modificat nici acum, după cinci zile, pe site-ul propriu, schimbarea din echipa de conducere.

    Conform declaraţiei de avere, Alexandra Chivu a fost angajată anul trecut, în octombrie, la Ministerul Digitalizării, ca „asistent I”. Conform documentului din octombrie 2022 ea a obţinut venituri anterior de la Universitatea din Bucureşti. Cum pe pagina web a ADR schimbarea din echipa de conducere nu a fost operată, nu este disponibil nici CV-ul noului vicepreşedinte.
    Alexandra Chivu îl înlocuieşte pe Dragoş Tohănean, de asemenea din Braşov, care ocupa funcţia din mai 2022. Tohănean a plecat de la ADR fără să prezinte public un bilanţ al activităţii, mod de lucru care a devenit unul obişnuit pentru instituţiile de „stat”.

    Până la un anunţ oficial al ADR, Alexandra Chivu a scris pe contul său de pe Facebook despre numire. Mesajul începe şi se termină cu mulţumiri aduse partidului.

    Iată mesajul (din care au fost eliminate doar emoticoanele): „Desemnarea mea pentru funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii pentru Digitalizarea României este o mare onoare şi o enormă dovadă de încredere pe care colegii mei braşoveni o au în mine. Vă mulţumesc, dragii mei. Nu voi dezamăgi!

    Mulţumesc PSD Brasov pentru că ne sprijiniţi pe noi, tinerii, şi ne daţi ocazia să ne întindem aripile.

    Proiectele de transformare digitală pe care acum le pregăteşte Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării – România şi Autoritatea pentru Digitalizarea României  construiesc #viitoruldigital. Prin aceste proiecte instituţiile vor deveni mai eficiente şi mai aproape de cetăţean. Astfel, viaţa noastră va fi mult mai simplă.

    Serviciile publice electronice sunt cartea de vizită a României Digitale şi le mulţumesc încă o dată celor care au avut încredere în mine şi mi-au dat ocazia să fiu parte din aceste proiecte care vor transforma din temelii statul român.

    Tehnologia va aduce instituţiile la un click distanţă, ne va scăpa de drumuri, dar Inteligenţa Artificială nu va înlocui niciodată oamenii buni.

    Am toată convingerea că Partidul Social Democrat va duce la bun sfârşit transformarea digitală şi voi fi mereu alături pentru că prin muncă, loialitate şi curaj vom construi ziua bună de mâine!”.

    Schimbarea din echipa de conducere a ADR a fost semnalată de expertul în e-guvernare Andrei Nicoară.

     

  • Kelemen despre revizuirea relaţiei cu PSD-PNL: Nu o să rămân supărat pe viaţă. Nu sunt tembel

    Întrebat la RFI dacă faptul că a participat la întâlnirea lui Viktor Orban cu Marcel Ciolacu înseamnă că îşi revizuieşte relaţiile cu PSD, după iritarea produsă la UDMR de ieşirea formaţiunii din coaliţie, Kelemen Hunor a răspuns: „Nu am discutat astfel de probleme şi o astfel de situaţie şi nu se pune problema. Deci vă daţi seama că nu o să rămân eu sau UDMR, nu o să rămân supărat pe viaţă. Nu sunt nici eu tembel, nici colegii mei. Nu am uitat, sunt extrem de deranjat că după doi ani şi jumătate, când noi am făcut treaba aşa cum trebuie, cu responsabilitate şi cu rezultate, ne-am trezit în afara Guvernului. Asta este viaţa, ei aşa au făcut calculele, dar ieri nu am abordat în nici un fel astfel de probleme de politică internă şi nici nu era cazul să abordăm. Când eu am ceva de discutat cu Marcel Ciolacu, discut cu Marcel Ciolacu şi el la fel, dacă are ceva de discutat cu mine, mă sună şi discutăm. Deci din acest punct de vedere, suntem oameni maturi şi putem rezolva noi treburile noastre. În acest moment, ei au majoritate, ei guvernează. Eu mă bucur că am participat la această întâlnire, că eu de ani de zile încerc să releg legăturile şi relaţiile politice dintre cele două state, fiindcă ăsta este interesul nostru comun”.

    Reporter: Până la urmă, este în interesul comunităţii maghiare din România ca UDMR să întreţină relaţii cordiale cu PSD şi PNL, pentru că banii pentru dezvoltarea comunităţii maghiare, o comunitate în mare parte săracă, vin de la bugetul de stat, prin tot felul de PNDL-uri, programul Anghel Saligny şi aşa mai departe, deci fondurile vin tot de la PSD şi PNL.

    Kelemen Hunor: Nu, nu vin nici de la PNL, nici de la PSD, vin de la bugetul României şi vin din impozitele plătite şi de maghiarii din România şi de români şi de toţi. În doi ani şi jumătate, noi am demonstrat că avem o viziune privind dezvoltarea comunităţilor locale şi avem şi rezultate şi nu e vorba de bani când încercăm să avem relaţii cu oameni corecţi şi cu partidele politice democratice. Nu e vorba doar de bani şi nu e vorba de bani în primul rând, că investiţiile trebuie să meargă acolo unde e nevoie de investiţii, dacă există viziune şi aşa mai departe. Aici este vorba despre o relaţie corectă între majoritate şi minoritate, de încredere, de a-l accepta pe celălalt aşa cum este şi sigur, astea sunt lucrurile cele mai importante. Banii nu-i primeşti nici de la PNL, că nu sunt banii PNL-ului, nici de la PSD, că nu sunt banii PSD-ului.

    Reporter: Ei îi controlează, ei sunt la guvernare, ei dau drumul la robinet.

    Kelemen Hunor: Aşa e la Guvern. Când ai câştigat alegerile, când guvernezi, într-adevăr, controlezi bugetul, decizi despre politicile bugetare. Când vor veni alţii, ei vor decide. Aşa e şi în Franţa, aşa e şi în Italia, în Marea Britanie, chiar şi în America. Dar cum ar trebui să fie? Eşti la guvernare şi nu tu controlezi bugetul? Ar fi culmea.