BusinessMagazin

Tag: Proprietate

  • Ai probleme cu rambursarea creditelor? Legea insolvenţei personale poate rezolva situaţia. Pricipalele prevederi ale proiectului şi când va intra în vigoare

    Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.

    Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.

    Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).

    Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.

    Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;    statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.

  • A preluat afacerea cu vin de la părinţi şi a ajuns la o producţie de 130.000 de unităţi pe an

    “Aş putea să spun că 75% sunt avocat şi 25% sunt om de vin, dar, ca avocat, ajut foarte mult şi partea de vinuri“, descrie Andreea Micu modul în care îşi împarte timpul între profesie şi dezvoltarea afacerii AVINCIS, formată din crama şi vinurile cu acelaşi nume, cât şi din activităţile turistice de pe domeniul viticol Vila Dobruşa din Drăgăşani.

    „AVINCIS – A – Andreea, numele meu, VIN – denumirea băuturii, iar CIS sunt iniţialele numelui mamei mele, Cristiana Irinel Stoica, ea fiind moştenitoarea domeniului Vila Dobruşa. Continuăm prin acest nume tradiţia familiei, dar facem trimitere şi spre latinescul vinco, vincere, care înseamnă a învinge“, explică Andreea Micu numele proiectului construit în baza unei tradiţii de familie. Domeniul Dobruşa, pe care se află crama, a aparţinut iniţial stră-străbunicilor săi. În 1927, aceştia au achiziţionat terenul pe care se afla un conac construit în 1905 în stil neoromânesc, inspirat de construcţiile brâncoveneşti, unde şi-au petrecut ulterior verile. Au început să planteze şi vie, regiunea, cunoscută acum drept „Toscana României“, fiind renumită încă din perioada respectivă pentru vinurile produse.

    „La sfârşitul secolului XIX se produceau acolo Crâmpoşia, Tămâioasa românească, vinuri româneşti ce beneficiau deja de un renume, cât şi vinurile franţuzeşti ce s-au adaptat locului, precum Cabernet Sauvignon şi Sauvignon Blanc.“ În perioada comunismului, domeniul familiei a fost confiscat, iar tradiţia culturii viţei-de-vie a fost întreruptă. Cristiana şi Valeriu Stoica au reuşit să recupereze domeniul în 1997, iar un deceniu mai târziu au ho-tărât să fructifice potenţialul acestuia printr-un proiect ce includea restaurarea vechiului conac, construirea unei crame mod-erne şi replantarea viţei-de-vie. Andreea Micu este discretă în ce priveşte investiţiile în domeniul Dobruşa, însă spune că acestea sunt consistente, ţinând cont de amplul proiect de restaurare a vechiului conac, la care au participat mai mulţi special-işti, cât şi de construcţia cramei moderne, cu aspect de navă, dotată cu mijloace moderne de vinificaţie. „Este un spaţiu de vis, în care facem vin, dar în care ne regăsim şi pe noi înşine“, descrie Andreea Micu domeniul Vila Dobruşa, în care până şi modul în care creşte iarba pe crama modernă a fost gândit astfel încât aceasta să se integreze perfect în peisaj.

    Totodată, spune că este vorba despre o investiţie formată din fonduri proprii. „Investiţia a fost foarte mare, nu am apelat la fonduri europene, le-am luat în considerare, pentru anumite porţiuni, dar ne-am dat seama că un investitor care îşi pune pro-priii lui bani este un investitor liber.“

    Familia Stoica a lansat pe piaţă primele vinuri AVINCIS în 2011, pe baza recoltei din 2010, axându-se pe segmentul pre-mium, unul nu foarte dezvoltat în România. „Consumatorii încă se aşteaptă să cumpere cu preţuri relativ decente vinuri foarte bune, ceea ce nu este posibil deocamdată pe piaţa locală. Noi vrem să producem vinuri care pun în valoare potenţialul lo-curilor, educând în acelaşi timp consumatorul, arătându-i că vinul nu este doar o simplă băutură de seară, ci este o poartă către alte zone: zona culturală, zona prieteniei, zona artistică; vinul este mai mult un instrument, nu este doar un scop, ci şi un mijloc.“ Pentru lansarea vinurilor AVINCIS au colaborat cu oenologul francez Ghislain Moritz, cu experienţă practică în regi-unea franceză Burgundia, în Noua Zeelandă şi Portugalia, şi cu un inginer agronom român. De la o producţie iniţială de 10.000 de sticle, au evoluat treptat spre o producţie de peste 130.000 de sticle anul trecut, rezultate ale celor 40 de hectare cultivate cu viţă de vie. Estimările sunt însă mai mici pentru 2015, pe seama condiţiilor meteo neprielnice domeniului viticol de anul trecut.

    Vinurile sunt comercializate în horeca, prin intermediul a aproximativ 60 de locaţii şi în circa 30 de magazine specializate din Bucureşti, iar printre planurile de anul acesta se numără şi lansarea unei mărci de vin ce va cuprinde atât vinuri roşii, cât şi albe ce va fi destinată exclusiv zonei de retail. Preţurile pentru noua marcă de vin, ce va purta numele locului din care provine, Vila Dobruşa, vor fi cu 20-30% mai mici decât cele practicate în prezent de AVINCIS, ce variază între 20 şi 70 de lei, fără TVA şi achiziţionate direct de la cramă. Un alt plan pe lista familiei Stoica, ce merge mână în mână cu lansarea mărcii pentru retail, este extinderea în ţară. „Dacă în Bucureşti consumatorul a ajuns deja la un alt nivel, în restul ţării posibilităţile sunt mai mici, nu putem vorbi despre un trend de a da mai mulţi bani pentru un astfel de produs.“

    20-30% din producţia AVINCIS merg spre export, spre un partener din China, cât şi în mai multe ţări europene, iar în curând vor ajunge şi în Statele Unite ale Americii, potrivit lui Micu. Concentrarea principală este însă piaţa locală. „Preferăm să vindem mai greu, dar să fim cunoscuţi şi apreciaţi de români, pe termen lung, cred că aceasta este o variantă mai înţeleaptă.“

    Un segment al afacerii avocaţilor ce începe să se dezvolte este cel turistic. Micu observă că trendul european de vizitare a domeniilor viticole prinde contur şi la noi, motiv pentru care familia Stoica a făcut investiţii şi în această direcţie. „Asigurăm în prezent cazare în 14 camere şi oferim pachete turistice ce includ degustare de vinuri, tur pe domeniu, mese, teren de tenis, piscină.“ Turiştii plătesc circa 70 de euro pentru o noapte de cazare la Vila Dobruşa. Până acum, gradul de ocupare a ajuns la 80% pe weekend, în rândul celor care se cazează pe domeniu numărându-se atât turişti străini, cât şi angajaţi de companii ce iau parte la evenimente profesionale organizate pe domeniu.

  • A ajuns în România şi a ştiut că aici îşi doreşte să rămână. Acum este proprietarul singurei crame de pe litoral

    „Sunt proprietarul singurei crame de pe litoral, la Olimp, la un kilometru de mare, este cea mai mică podgorie din România“, spunea anterior pentru Business Magazin Ane Marie Rosenberg, deţinătoarea afacerii Clos des Colombes. 

    Ea povestea anterior că nu a venit în România pentru a face afaceri în sensul strict al cuvân-tului, ci pentru a-şi împlini un vis: să aibă o podgorie, să producă vin, să deţină un restaurant într-o ambianţă franceză aproape de litoral şi să construiască un minihotel care să găzduiască turiştii pasionaţi de poveştile vinurilor, de aşa-numitul turism vitivinicol. Producţia de vin a început în 2006, când a fost încheiată renovarea clădirii pe care o cumpărase şi a transformat-o în cramă.

    „Este foarte dificil când începi de la zero şi ai o afacere mică. Când am vrut să fac un credit în anul 2006 pentru renovarea unei clădiri, m-am dus la bancă şi mi-au spus că pot să mă ajute, dar că trebuie să dau banii înapoi după şase luni“, povesteşte Ane Marie Rosenberg. Însă o plantaţie de vie are nevoie de cel puţin trei ani pentru a produce struguri, iar băncile erau obişnuite cu firmele de haine, spre exemplu, care începeau să vândă la două luni după înfiinţare.

    Nu a găsit înţelegere la bancă, a reuşit să contracteze un credit de doar 170.000 de euro. O altă dificultate cu care s-a întâlnit a fost concurenţa pe plan local. „Când înfiinţezi o afacere, trebuie deja să fii cunoscut pe piaţă între timp. Sunt mai cunoscută în restul ţării decât pe litoral, pentru că cei de pe litoral cred că sunt concurenta lor pentru că am şi hotel. Niciun restaurant sau hotel de aici nu lucrează cu vinurile produse în crama mea.“ Pe lista de greutăţi cu care se mai confruntă antreprenoarea franceză se numără şi distribuţia, pentru că, explică ea, „un antreprenor care produce 7.000 de sticle pe an este refuzat de distribuitori deoarece cantitatea este prea mică“. Născută în Champagne, franţuzoaica a studiat mai întâi siderurgia, dar meseria nu i-a plăcut şi a preferat să profeseze ca jurnalist specializat în vinuri, mai întâi în SUA, apoi în Franţa.

    A ajuns în România şi a ştiut de la bun început că aici îşi doreşte să rămână. Dovadă că acum îşi petrece aproape întreg anul în apropierea Mării Negre şi obişnuieşte ca doar la început de an să se întoarcă pe me-leagurile natale.

  • Un român l-a dat în judecată pe Mark Zuckerberg pentru înşelăciune, după ce ar fi fost păcălit cu milioane de dolari

    În 2013, Mark Zuckerberg a cumpărat patru proprietăţi în apropiere de locuinţa sa din Palo Alto. Zuckerberg a făcut achiziţiile în momentul în care a auzit că un dezvoltator urma să construiască o vilă pe unul dintre loturile aflate în apropiere de proprietatea sa, relatează Business Insider.

    Dezvoltatorul de origine română Mircea Voskerician deţinea un teren care se învecina cu proprietatea lui Zuckerberg şi a fost de acord să o vândă miliardarului, cu condiţia ca acesta să îl pună în legătură cu persoane influente din anturajul său pentru a-şi dezvolta afacerea în domeniul imobiliarelor. Zuckerberg era interesat de terenul lui pentru a-şi  crea astfel o zonă tampon mai mare între casa lui şi vila pe care antreprenorul de origine română urma să o construiască.  

    Fondatorul reţelei sociale nu şi-a onorat promisiunea, iar Voskerician a înaintat un proces împotriva lui Zuckerberg, în luna mai 2014. Avocatul lui Mark Zuckerberg susţinea că procesul este “lipsit de integritate”, întrucât miliardarul i-a plătit lui Voskerician 1,7 milioane de dolari pentru proprietatea de pe Hamilton Avenue, aflată în apropiere de reşedinţa sa.

    “Zuckerberg a spus vreme de 14 luni că nu doreşte să aibă un şantier de construcţii în spatele casei sale şi i-a spus lui Voskerician că îl va prezenta unor persoane bogate dacă, în schimb, el îl va ajuta să asigure intimitatea reşedinţei sale”, se afirmă în documentele depuse la tribunal.

    Dezvoltatorul de origine română a acceptat propunerea miliardarului, a primit suma de  1,7 milioane de dolari de la Zuckerberg şi i-a vândut acestuia terenul. Ulterior, Zuckerberg a cumpărat alte trei loturi din apropiere, la preţuri cuprinse între 10,5 milioane şi 14,5 milioane de dolari fiecare.

    Mircea Voskerician este însă de părere că drepturile sale legale asupra proprietăţii din Hamilton Avenue valorau mult mai mult de 1,7 milioane de dolari şi că un alt dezvoltator imobiliar îi oferise 4,3 milioane de dolari pentru a-i prelua contractul. El i-ar fi  cedat drepturile lui Zuckerberg, făcându-i o reducere, după ce miliardarul californian şi consilierii săi i-au promis că îl vor ajuta să obţină în viitor alte contracte avantajoase.

    Business Insider a publicat recent o parte din e-mail-urile schimbate între cele două părţi:

    “Domnule Zuckerberg, aş vrea să vă spun că sunt fericit că am reuşit să vă menţin intimitatea prin vânzarea către dumneavoastră a proprietăţii Hamilton. Apoi, aş vrea să ne întâlnim pentru a încununa tranzacţia şi a discuta oferta dumneavoastră de a colabora pe viitor, ţinând cont că aţi declarat că aţi construit Facebook pe baza unor conexiuni pe care le aveţi cu persoane influente din Silicon Valley. Unul dintre motivele pentru care am acceptat oferta a fost propunerea dvs. de a mă ajuta în promovarea propriilor proiecte aflate în dezvoltare în faţa angajaţilor Facebook” îi spunea Voskerician fondatorului Facebook în unul dintre e-mail-urile trimise.

    Voskerician şi-a exprimat apoi intenţia de a discuta cu Zuckerberg despre un proiect în care “folosea ştiinţa modernă bazată pe o viaţă socială sustenabilă”, pe un model “open source”. E-mail-urile dintre Zuckerberg şi cercul lui apropiat arată însă că şeful Facebook nu avea nicio intenţie de a-l ajuta pe Voskerician. Divesh Makan, un consilier financiar al lui  Zuckerberg, îi spunea acestuia într-un e-mail că oferta de păstrare a intimităţii CEO-ului Facebook a fost o “propunere obscenă”.  

    Într-un alt e-mail, soţia lui Zuckerberg, Priscilla Chan, scria “Lucrurile de genul acesta mă întristează şi mă enervează.”

    “Zuckerberg şi-a construit afacerea pe baza unor cunoscuţi şi a unor relaţii şi tot ce trebuia să facă erau câteva prezentări, însă l-a înşelat pe clientul meu”, a declarat şi David Draper, avocatul lui Mircea Voskerician. Patrick Gunn, avocatul lui Zuckerberg, a negat această afirmaţie, dar a confirmat discuţiile între cei doi afacerişti. “Descrierea acelei întâlniri, aşa cum apare ea în documentele depuse la tribunal, este imposibil de recunoscut de către clientul meu. Revendicarea în cauză este pur şi simplu lipsită de integritate”, a adăugat el.

    Mircea Voskerician locuieşte în Palo Alto, California. Antreprenorul de origine română este căsătorit cu Eva Voskerician şi a absolvit Liceul Economic Nr. 1 din Bucureşti în 1989, potrivit paginii sale de Facebook.

  • Tumult pe bursă în 2014: oferte de acţiuni şi vânzări de active printre arestări şi descinderi

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina, oferta de acţiuni în valoare de 1,9 miliarde de lei derulată de Electrica, vânzările de active făcute de Fondul Proprietatea alături de legea de desfiinţare a pieţei RASDAQ şi arestarea pe final de an a doi dintre conducătorii SIF Banat-Crişana, suspectaţi de delapidare, au fost evenimentele care au ţinut în priză investitorii în acest an.

    Raportat la datele din 16 decembrie, indicele BET a marcat o creştere de 1,7% faţă de începutul anului, avans mult sub câştigul de peste 25% pe care principala referinţă a bursei îl avea anul trecut. Indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a scăzut cu 4%. Mai mult, înrăutăţirea situaţiei din Rusia şi amplificarea turbulenţelor de pe pieţele externe ar putea duce indicele BET sub nivelul de la începutul anului. Tranzacţiile cu acţiuni au crescut cu 17% până la o medie zilnică de 52,5 milioane de lei. Capitalizarea bursei a scăzut cu 6% până la 125,8 miliarde de lei.

    În 2014 au fost acţiuni pe bursă care s-au rupt de tendinţa generală şi au adus câştiguri bune investitorilor.

    Acţiunile Transelectrica au fost vedeta bursei de la Bucureşti, ra-portând o creştere de 75% (fără dividende), cea mai mare din rândul ac-ţiu-nilor lichide. Creşterile de tarif la trans-portul de energie au dublat pro-fitul companiei în acest an, inves-titorii aşteptându-se la dividende mai mari. Şi acţiunile Transgaz au adus câştiguri bune investitorilor, de 30%, sus-ţi-nute de rezultatele financiare bune. Acţiunile Fondului Proprietatea au crescut cu 5% în acest an. Inves-titorii în acţiunile FP au mai avut de câştigat din distribuţia de numerar, de 0,05 lei/titlu distribuiţi din capitalul social în această vară, şi din oferta publică de răscumpărare prin care fondul a plătit 1,11 lei/titlu investi-to-rilor care au participat.

    Acţiunile Romgaz au scăzut cu 3,4%, în timp ce titlurile Nuclearelectrica au adus investitorilor pierderi de peste 30% din cauza rezultatelor financiare slabe afectate de taxa pe stâlp şi de scăderea preţului la energie.

    Acţiunile Petrom s-au ieftinit cu 18% în acest an, pe fondul unor rezul-ta-te financiare în scă-dere din cauza accizei su-pli-men-tare şi a pră-bu-şirii preţului pe-tro-lului. Din rândul ac-ţiu-nilor bancare, ti-tlu-rile Băncii Co-mer-ciale Carpatica şi cele ale Băncii Tran-sil-vania au adus cele mai mari ran-damente, de circa 19%.

    Acţiunile Car-pa-ti-ca au crescut pe informaţii ne-ofi-ciale privind intra-rea în acţionaria-tul băncii a unui investitor strategic, în timp ce acţiunile Băncii Transilvania au fost sprijinite de achiziţiile fă-cute de SIF-uri. Titlurile BRD s-au ief-tinit cu 9%, banca raportând o scădere a profitului după primele nouă luni din an.

  • Fondul american Elliott reia achiziţiile la Fondul Proprietatea. Acţiunile au urcat la maxim istoric

    Fondul american de hedging Elliott Associates, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, a reluat achiziţiile de acţiuni la Fondul Proprietatea, după o pauză de aproape un an.

    În şedinţa de luni,15 septembrie, vehicolul de investiţii Manchester Securities Corporation, controlat de Elliott, a cumpărat un pachet de 26 milioane de acţiuni FP la un preţ de 0,882 lei/titlu. Tranzacţia se ridică la 22,9 milioane de lei.

    În şedinţa de azi, acţiunile FP au atins maximul istoric de 0,906 lei/titlu.

    Soarta viitorului mandat al Franklin Templeton la Fon­dul Proprietatea se de­cide marţi, 23 septembrie, cu doar şa­se zile înainte de ex­pi­rarea actualului mandat câştigat prin licitaţie internaţională în urmă cu patru ani.

    În noul contract de administrare, la ce­rerea fondului american Elliott, cel mai mare acţionar al FP cu peste 15% din capi­tal, au fost introduse comisioa­ne su­pli­mentare pentru Franklin Tem­ple­ton, în afară de comisionul de admi­nis­trare de bază, sub forma unei cote pro­cen­tuale din distribuţiile de cash. Însă ASF a respins în şedinţa de pe 4 august comi­sioa­nele de distribuţie de 2% din dis­tri­buţiile care se fac până la 31 octombrie 2015 şi de 1% pentru cele făcute după 1 no­iem­brie 2015. Aceste co­mi­sioane s-ar fi apli­cat distribuţiilor to­tale, cu excepţia divi­den­delor (in­clusiv răs­cumpărări de acţiuni proprii şi re­tur­nări de ca­pital social). Doar în pri­mele şapte luni din acest an, fondul a făcut dis­tri­buţii de numerar şi răscum­pă­rări de 875 milioane de lei către acţio­nari, sumă care ar fi adus un bonus su­pli­mentar de 18 milioane de lei pentru Templeton dacă ar fi fost în vigoare comisionul de 2%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Guvernul vrea să amâne din nou, până în 2016, majorarea taxelor de proprietate intelectuală

    Executivul a elaborat un proiect de lege pentru suspendarea aplicării unor dispoziţuu ale OG 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora.

    Potrivit unor surse oficiale, actul normativ stabileşte ca dispoziţiile privind majorarea taxelor să fie amânate până la 1 ianuarie 2016.

    Taxele de proprietate industrială sunt percepute persoanelor fizice şi juridice pentru protecţia proprietăţii industriale, respectiv invenţii, mărci şi indicaţii geografice, desene şi modele industriale, dar şi pentru menţinerea în vigoare a titlurilor de protecţie.

    Cuantumul taxelor poate fi actualizat anual, prin hotărâre de guvern, în funcţie de evoluţia cursului de schimb şi de inflaţie.

    Taxele de proprietate industrială au crescut cu 20% la începutul anului 2012, dar au fost reduse, în acelaşi an, la nivelul din 2006. Guvernul a decis, în 2012, printr-o ordonanţă de urgenţă, să menţină nivelul taxelor până în 2014.

     

     

  • “Proprietatea periodică”, PREMIERĂ în România. Cum va arăta complexul de 100 milioane euro, cu 900 de apartamente şi hotel de 5 stele – FOTO

     Amplasat pe un teren de 35.000 de metri pătraţi, complexul Blaxy Premium Resort & Hotel va fi construit în zona localităţii 23 August (judeţul Constanţa), la o distanţă de un kilometru nord de staţiunea Olimp, în locul unde Marea Neagră se întâlneşte, la margine de pădure, cu lacul Tătlăgeac, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii dezvoltatorului.

    Proiectul prevede ridicarea unui resort mixt alcătuit din şapte tronsoane de locuinţe de vacanţă având ca facilităţi piscine exterioare pentru adulţi şi copii, restaurante, baruri, cluburi, discoteci şi terenuri sportive, reunind peste 60 de cluburi de distracţie şi animaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor retrage proiectul noului Cod Fiscal

    “Intenţia Guvernului este de a iniţia o dezbatere publică deschisă şi transparentă cu privire la modificările necesare Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, însă dorim, în acelaşi timp, şi adoptarea de măsuri care să contribuie la continuarea creşterii economice şi la limitarea extinderii poverii fiscale”, a comunicat Ministerul Finanţelor.

    În prezent, una dintre priorităţile Guvernului este de a limita evaziunea fiscală, inclusiv prin modificări ale Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală, aminteşte comunicatul ministerului condus de Ioana Petrescu. Modalitatea în care se vor concretiza aceste intenţii, după discuţii cu specialişti şi societatea civilă, va fi decisă de Guvern şi va fi supusă consultării publice înainte de aprobarea de către Parlament. Propunerile care vor fi asumate de Guvern vor fi dezbatute şi asumate, împreună cu bugetul pentru anul 2015, de către Parlament.

    Conform proiectului noului Cod Fiscal, prezentat vineri de agenţia MEDIAFAX, persoanele fizice care deţin clădiri cu o altă destinaţie decât cea de locuinţă vor plăti un impozit reprezentând până la 2% din valoarea impozabilă, iar impozitul pe maşini va fi majorat semnificativ, de două ori şi jumătate în cazul autoturismelor cu motorizări de până la 1.600 centimetri cubi.

    Modificări sunt indicate şi la impozitul pe terenul din intravilan, unde suma de plată creşte proporţional cu rangul şi zona localităţii, ajungându-se la creşteri de la 10.353 lei/hectar la 83.000 lei/hectar.

    Acelaşi document relevă că impozitele şi taxele locale vor fi indexate în continuare o dată la trei ani în funcţie de inflaţie, dar nu de către Guvern, ca în prezent, ci direct de primării, şi vor putea fi majorate în fiecare an cu până la 50% faţă de acest nivel, comparativ cu nivelul maxim de 20% permis de normele actuale. La sfârşitul anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa Fondului Monetar Internaţional, prin scrisoarea de intenţie, că nivelul taxelor pe proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate “la latitudinea” autorităţilor locale, pentru a reduce astfel riscul acumulării de arierate şi înregistrării unui deficit la nivel teritorial.
     

  • Cuba îndepărtează orice privatizare până în 2030

     Acest plan, aferent perioadei 2016-2030, prezentat la începutul săptămânii în Consiliul de Miniştri de către vicepreşedintele Marino Murillo, însărcinat cu reformele economice, prevede o creştere a PIB-ului, fără să precizeze cifre, care permite “garantarea dezvoltării, echităţii şi justiţiei sociale, menţinerea proprietăţii sociale asupra mijloacelor de producţie şi atingerea unui model de dezvoltare socialist eficient”, potrivit cotidianului.

    Potrivit lui Murillo, citat de Granma, planul vizează “încurajarea şi stimularea ştiinţei, tehnologiei, inovaţiei şi răspândirea lor, transformarea matricei energetice printr-un recurs sporit la surse de energie regenerabilă, modernizarea infrastructurilor şi susţinerea demografiei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro