Tag: proprietari

  • Din 2018, Primăria Timişoara introduce taxa pe paragină pentru clădirile istorice nerestaurate

    Potrivit arhitecţilor, în Timişoara sunt aproximativ 14.000 de clădiri istorice, cele mai multe fiind amplasate în zonele Cetate, Iosefin şi Fabric, majoritatea aflându-se într-o stare avansată de degradare, astfel că bucăţi din faţadă cad, iar prea puţini sunt proprietarii interesaţi să le restaureze.

    „Banca de Dezvoltare a Germaniei KfW a numărat 14.000 de clădiri făcute înainte de 1940 în Timişoara. Evident, nu toate sunt sub protecţie, dar sunt clădiri istorice prin vechimea lor. Încă nu este foarte clar numărul clădirilor istorice aflate sub protecţie şi tocmai de aceea şi facem această parte de georeferenţiere de clădiri, pentru a avea un inventar precis şi un număr clar de clădiri care sunt conform legii în situri şi ansambluri de monumente istorice. Cele mai multe clădiri istorice din Timişoara se află în cele trei mari cartiere istorice, respectiv zona Cetate, adică centrul Timişoarei şi Piaţa Unirii, Fabric, mai ales în zona Pieţei Traian, şi cartierul Iosefin, care porneşte de la podul de la Piaţa Maria şi se întinde mult în oraş. Clădiri istorice sunt şi în porţiuni din cartierul Elisabetin, în zona Bălcescu. Practic, o treime din oraş este sub protecţia Legii 422 a monumentelor istorice”, a explicat, corespondentului MEDIAFAX, Sorin Predescu, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Timiş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Taxa auto eliminată definitiv. Vezi cum se vor înmatricula maşinile

    Timbrul de mediu va fi eliminat definitiv din legislaţie în prima zi a lunii februarie 2017, conform Legii nr. 1/2017, astfel că nu va mai trebui plătit de către proprietarii de maşini.
     
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, ce reglementează timbrul de mediu pentru autovehicule, va fi abrogată, la data de 1 februarie 2017, de Legea nr. 1/2017. Concret, începând cu prima zi a lunii viitoare, proprietarii de maşini nu vor mai fi nevoiţi să achite timbrul, această taxă de mediu urmând să dispară definitiv din legislaţie.
     
    Deşi fostul Guvern ar fi preferat ca timbrul de mediu să fie înlocuit cu o altă taxă, Parlamentul a ales să nu facă acest lucru, cel puţin momentan. De asemenea, important de precizat este că aleşii poporului n-au stabilit nici că persoanele care deja au achitat timbrul de mediu îşi vor primi banii înapoi, scrie avocatnet.ro.
     
    1. Până la 31 ianuarie 2017 mai trebuie să plătesc timbrul de mediu?
     
    Da. Timbrul de mediu încă este în vigoare în acest moment, astfel că trebuie plătit până la data de 31 ianuarie 2017. Taxa urmează să fie eliminată complet abia de la 1 februarie 2017.
     
    2. De la 1 februarie 2017 mai trebuie să plătesc timbrul de mediu?
     
    Nu. Începând cu data de 1 februarie 2017, ordonanţa de urgenţă ce reglementează timbrul de mediu va fi abrogată. Astfel, proprietarii de maşini nu vor mai fi nevoiţi să achite această taxă (în principal) la prima înmatriculare sau la prima vânzare a unui autovehicul. Însă doar dacă înmatricularea sau vânzarea se fac începând cu prima zi a lunii februarie 2017.
     
    3. Timbrul de mediu va fi înlocuit de o altă taxă?
     
    Nu. Cel puţin momentan, timbrul de mediu va fi eliminat complet şi nu va fi înlocuit cu nicio altă taxă. Aşadar, de la 1 februarie 2017 nu va mai trebui achitată nicio taxă de mediu la prima înmatriculare sau la prima vânzare a unui autoturism.
     
    4. Dacă am plătit deja timbrul de mediu, pot cere banii înapoi?
     
    Pe cale administrativă, nu, acest lucru este imposibil atât în prezent, cât şi de la 1 februarie 2017. Totuşi, având în vedere că timbrul de mediu a fost declarat parţial ilegal de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, restituirea taxei poate fi cerută în instanţă.
     
    5. Totuşi, Guvernul va da vreodată banii înapoi fără să fie nevoie de un proces în instanţă?
     
    În principiu, da. Fostul Guvern a explicat anul trecut că a început să analizeze problema restituirii timbrului de mediu achitat de proprietarii de maşini începând din martie 2013. Astfel, cel puţin teoretic, noul Executiv ar trebui să vină în viitorul apropiat cu o procedură administrativă de restituire a taxei.
  • Taxa auto eliminată definitiv.Vezi cum se vor înmatricula maşinile

    Timbrul de mediu va fi eliminat definitiv din legislaţie în prima zi a lunii februarie 2017, conform Legii nr. 1/2017, astfel că nu va mai trebui plătit de către proprietarii de maşini.
     
    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, ce reglementează timbrul de mediu pentru autovehicule, va fi abrogată, la data de 1 februarie 2017, de Legea nr. 1/2017. Concret, începând cu prima zi a lunii viitoare, proprietarii de maşini nu vor mai fi nevoiţi să achite timbrul, această taxă de mediu urmând să dispară definitiv din legislaţie.
     
    Deşi fostul Guvern ar fi preferat ca timbrul de mediu să fie înlocuit cu o altă taxă, Parlamentul a ales să nu facă acest lucru, cel puţin momentan. De asemenea, important de precizat este că aleşii poporului n-au stabilit nici că persoanele care deja au achitat timbrul de mediu îşi vor primi banii înapoi, scrie avocatnet.ro.
     
    1. Până la 31 ianuarie 2017 mai trebuie să plătesc timbrul de mediu?
     
    Da. Timbrul de mediu încă este în vigoare în acest moment, astfel că trebuie plătit până la data de 31 ianuarie 2017. Taxa urmează să fie eliminată complet abia de la 1 februarie 2017.
     
    2. De la 1 februarie 2017 mai trebuie să plătesc timbrul de mediu?
     
    Nu. Începând cu data de 1 februarie 2017, ordonanţa de urgenţă ce reglementează timbrul de mediu va fi abrogată. Astfel, proprietarii de maşini nu vor mai fi nevoiţi să achite această taxă (în principal) la prima înmatriculare sau la prima vânzare a unui autovehicul. Însă doar dacă înmatricularea sau vânzarea se fac începând cu prima zi a lunii februarie 2017.
     
    3. Timbrul de mediu va fi înlocuit de o altă taxă?
     
    Nu. Cel puţin momentan, timbrul de mediu va fi eliminat complet şi nu va fi înlocuit cu nicio altă taxă. Aşadar, de la 1 februarie 2017 nu va mai trebui achitată nicio taxă de mediu la prima înmatriculare sau la prima vânzare a unui autoturism.
     
    4. Dacă am plătit deja timbrul de mediu, pot cere banii înapoi?
     
    Pe cale administrativă, nu, acest lucru este imposibil atât în prezent, cât şi de la 1 februarie 2017. Totuşi, având în vedere că timbrul de mediu a fost declarat parţial ilegal de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, restituirea taxei poate fi cerută în instanţă.
     
    5. Totuşi, Guvernul va da vreodată banii înapoi fără să fie nevoie de un proces în instanţă?
     
    În principiu, da. Fostul Guvern a explicat anul trecut că a început să analizeze problema restituirii timbrului de mediu achitat de proprietarii de maşini începând din martie 2013. Astfel, cel puţin teoretic, noul Executiv ar trebui să vină în viitorul apropiat cu o procedură administrativă de restituire a taxei.
  • Proprietatea cel mai puţin protejată

    Un demers lung şi costisitor s-a soldat cu un câştig în 2007 pentru Cris-Tim, în procesul intentat de Campofrio; mai mulţi procesatori aveau în producţie salam săsesc, produs bine vândut pe piaţă, dar înregistrarea mărcii a permis companiei româneşti să deţină dreptul exclusiv de a produce acest sortiment. Un război pentru proprietatea mărcii s-a dus şi în cazul Gerovital: până în 2008, atât producătorul Farmec Cluj, cât şi Gerovital Cosmetics (fosta Miraj Bucureşti), fabricau produse marca Gerovital, dar cu ingrediente diferite.

    După mai mulţi ani de procese, Farmec Cluj-Napoca a cumpărat drepturile de utilizare a mărcii Gerovital Cosmetics, iar Farmec a plătit 1,1 milioane de euro pentru brandul cu o istorie de peste 60 de ani. O neînţelegere legată de numele mărcii l-a costat şi pe Florin Talpeş, fondatorul Bitdefender; deznodământul a dus la apariţia numelui folosit acum de producătorul românesc de soluţii de securitate cibernetică: „Aveam domeniul avx.com, predecesorul Bitdefender, dar când am dat drumul produselor pe piaţa americană ne-am trezit cu o procedură juridică”, povestea Florin Talpeş într‑un interviu acordat anterior şi care se lega de începuturile mărcii româneşti de soluţii de securitate.

    O companie din SUA cu afaceri de miliarde din domeniul electronic considera că românii le încalcă brandul, iar businessul fondat de Florin Talpeş s-a văzut cheltuind peste 100.000 de dolari pe serviciile avocaţilor, bani care altminteri ar fi folosit la dezvoltarea afacerii. Pentru ca scenariul să nu se repete şi în alte ţări, dar şi din cauza literei V din numele AVX, Talpeş a început să se gândească la unul nou. Nu a fost o decizie uşoară, deoarece AVX avea deja un istoric de cinci ani, perioadă în care se investise în construirea brandului. Înregistrarea mărcii Bitdefender a durat nouă luni, dar antreprenorul evaluează că decizia a fost una potrivită: „Este important să te protejezi în principalele pieţe de pe mapamond”.

    S-au scurs mai bine de 15 ani de atunci, iar protejarea mărcii la nivel internaţional nu reprezintă încă o prioritate pentru cei mai mulţi proprietari români de afaceri. Potrivit site-ului World Intellectual Property Office, care se referă la înregistrări internaţionale de mărci ce desemnează teritoriul României pentru protecţie, ţara noastră se află la coada clasamentului mondial din punctul de vedere al protejării proprietăţii intelectuale. În 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii disponibile pentru întreg anul, în ţara noastră s-au înregistrat 79 de mărci.

    În acelaşi an, Statele Unite ale Americii conduceau clasamentul internaţional din punct de vedere al proprietăţii intelectuale, cu 7.492 mărci înregistrate; în clasament urmează Germania, cu 4.466 de mărci înregistrate, şi  Franţa, cu 2.938 noi mărci înregistrate. Potrivit aceleiaşi surse, dacă în primele cinci luni ale anului trecut erau înregistrate 11 noi mărci în România, în perioada similară, în SUA, numărul acestora ajunsese la 1.279, în Germania, la 758, iar în Franţa la 667. „România ultimilor 27 de ani s-a dezvoltat pe o gândire de business de tip «bişniţă»… Cei mai mulţi antreprenori ai anilor ’90 au început aşa, doreau să facă bani mulţi şi repede, iar drumul de la ideea de afacere până la rezultatul final nu era prea bine analizat, se dorea realizarea unor venituri mari cât mai repede”, explică Paul Cosmovici, proprietar şi fondator al casei de avocatură Cosmovici Intellectual Property, specializată pe dreptul de proprietate intelectuală.

    El consideră că atitudinea faţă de proprietatea intelectuală nu poate fi gândită în funcţie de aşezarea pe hartă, ci mai degrabă în funcţie de cât de dezvoltată este economia unui stat şi de rădăcinile gândirii de business din ţara respectivă. El a fondat compania care îi poartă numele în 2009; unul dintre predecesorii săi, George Cosmovici (1857-1920), a fost inventatorul a numeroase sisteme patentate pentru trenuri, folosite îndeosebi pentru reţelele de cale ferată din numeroase ţări europene. Astfel că nu e de mirare că a ales să-şi concentreze activitatea în direcţia dreptului de protejare a  proprietăţii intelectuale.

    După doi ani de activitate în România, firma şi-a stabilit sediul în Geneva. De acolo, Cosmovici a dezvoltat activitatea firmei în special în direcţia proprietăţii intelectuale în ţări precum Elveţia, Statele Unite ale Americii, Franţa, Germania şi Regatul Unit. Din 2012, spune avocatul român, firma este capabilă să reprezinte companii mari şi să se ocupe de managementul unor portofolii de proprietate intelectuală, pentru clienţi din Europa, Statele Unite ale Americii şi Asia. Paul Cosmovici a observat că, în urmă cu şapte ani, când a deschis prima firmă în România, subiectul protejării proprietăţii intelectuale era aproape necunoscut pentru companiile locale. „Practic, cei mai importanţi clienţi erau companii multinaţionale din domenii ca farma şi FMCG, care intrau pe piaţa din România şi voiau să se pună la punct cu portofoliul de mărci pe această piaţă nouă”, a remarcat Cosmovici.

    A apărut apoi şi interes din partea companiilor româneşti care erau destul de mari cât să vândă şi afară şi care erau familiarizate cu subiectul, pentru că se loviseră de tot felul de probleme în încercarea de a intra pe pieţe noi. „Segmentul cel mai puţin activ în domeniul proprietăţii intelectuale era reprezentat de antreprenori care îşi puneau prea puţin problema protejării ideilor şi a muncii lor şi nici nu considerau acest demers ca fiind un avantaj strategic care le-ar putea aduce investiţii mai sigure.” În prezent însă, lucrurile s-au schimbat, potrivit lui Cosmovici, şi antreprenorii români fiind atenţi la protejarea mărcilor proprii, în contextul în care îşi gândesc businessurile la nivel global. „Acum vorbim despre cu totul alte orizonturi pentru această piaţă.

    În România încep deja să apară antreprenori care îşi gândesc businessurile global, care ştiu din start ce vor să facă peste cinci ani şi care conştientizează importanţa pregătirii unei baze solide pentru afacerea lor”, spune Cosmovici, subliniind importanta capitalului, de diferite feluri, inclusiv de proprietate intelectuală. Pe piaţa locală, domeniile cu cele mai multe mărci cu protecţie sunt cele farma şi industria bunurilor de larg consum, în special cele din domeniul alimentar. Avocatul spune că în IT sunt puţine mărci, dar produsele se actualizează cu o viteză extraordinar de mare şi fiecare update are nevoie de un anumit tip de protecţie înainte de a ieşi pe piaţă, indiferent că vorbim, de pildă, despre codul sursă sau despre numele produsului.

  • Record în piaţa imobiliară – 412.000 de mp, cererea de închiriere pentru spaţii de birouri în 2016

    Peste 200 de tranzacţii de închirieri de birouri s-au înregistrat în 2016 în Bucureşti, arată cele mai recente date CBRE. Potrivit acestora, anul trecut, cererea de închiriere de spaţii de birouri în Bucureşti a depăşit 400.000 de mp – respectiv 412.000 mp, record pentru piaţă imobiliară locală.
     
    Conform datelor CBRE,  71% din cererea totală de spaţii de birouri a fost pentru închirieri în clădiri de clasa A, în timp ce 69% din cererea totală este reprezentată de cererea netă de spaţii de birouri, excluzând renegocierile.  Zonele care au atras cele mai multe cereri în Bucureşti sunt Zona de Vest – 36%  şi Pipera – 25% din cererea totală. Anul 2016 a înregistrat şi cea mai mare tranzacţie imobiliară, respectiv 47.500 de mp de spaţii de birouri, tranzacţie în care CBRE a reprezentat chiriaşul. 
     
    Conform datelor companiei, CBRE România a avut în 2016  cea mai mare cota de piaţă în Bucureşti, atât pe segmentul reprezentării proprietarilor de clădiri  – cota de 47% , cât şi pe cel al reprezentării chiriaşilor – cota de 34% şi pe total tranzacţii – cota de 38%. Din totalul spaţiilor de birouri tranzacţionate de către CBRE, 47,5% au fost tranzacţii de tipul pre-lease,  30,9% au fost renegocieri, iar 15,9% au reprezentat cererea nouă sau extinderea de spaţii.
     
    “Pentru noi sunt foarte importante aceste cifre, dar mai important este că ele se reflectă pe piaţă muncii. Cererile noi şi extinderile de spaţii de birouri realizate de către CBRE  au adus 1800 de noi locuri de muncă”, subliniază Răzvan Iorgu, Managing Director CBRE România.
     
     
  • Locuiti la bloc si nu va indepliniti obligatiile? Riscati amenzi ce pot ajunge la 3.000 de lei

     Persoanele care locuiesc la bloc si detin un apartament trebuie sa indeplineasca mai multe obligatii prevazute in legislatia in vigoare. Cei care nu se conformeaza pot fi sanctionati cu amenzi de maximum 3.000 de lei.

    Proprietarul unui apartament poate sa modifice locuinta pe care o detine sau poate sa ii aduca imbunatatiri, insa trebuie sa aiba in vedere ca lucrarile pe care le va efectua sa nu puna in pericol structura blocului sau a altor apartamente, se mentioneaza in Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari.

    Acelasi act normativ prevede ca pentru unele modificari proprietarul are nevoie de acordul asociatiei de proprietari. Mai exact, el nu poate schimba aspectul sau destinatia proprietatii comune fara a obtine mai intai acceptul din partea asociatiei de proprietari.

    In plus, anumite lucrari de modificare a apartamentelor trebuie efectuate in mod obligatoriu de catre proprietari, dupa cum se arata in Legea nr. 230/2007.

    Tot pe lista obligatiilor proprietarilor de apartamente se inscriu si cele privind efectuarea lunara a platilor si cele care intervin la vanzarea apartamentelor.

    Ati provocat daune unui vecin? Sunteti obligat sa reparati stricaciunile

    Conform legislatiei in vigoare, proprietarii sunt obligati sa mentina apartamentele pe care le detin in stare buna, pe propria cheltuiala.

    De asemenea, atunci cand este cazul, acestia trebuie sa efectueze anumite lucrari pentru intretinerea apartamentelor.

    Concret, proprietarii sunt obligati sa ia masuri pentru consolidarea sau modernizarea cladirii, pentru reabilitarea termica si eficienta energetica.

    “Indiferent de natura interventiilor, se va avea in vedere mentinerea aspectului armonios si unitar al intregii cladiri”, se precizeaza in Legea nr. 230/2007.

    In ceea ce priveste blocurile afectate de cutremure, proprietarii sunt obligati sa ia de urgenta masuri pentru consolidare, cu sprijinul autoritatii publice locale sau centrale.

    Totodata, actul normativ stabileste in mod expres ca niciun proprietar nu poate incalca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comuna sau individuala a celorlalti proprietari din bloc.

    Cititi mai multe pe www.avocat.net

  • Locuiti la bloc si nu va indepliniti obligatiile? Riscati amenzi ce pot ajunge la 3.000 de lei

     Persoanele care locuiesc la bloc si detin un apartament trebuie sa indeplineasca mai multe obligatii prevazute in legislatia in vigoare. Cei care nu se conformeaza pot fi sanctionati cu amenzi de maximum 3.000 de lei.

    Proprietarul unui apartament poate sa modifice locuinta pe care o detine sau poate sa ii aduca imbunatatiri, insa trebuie sa aiba in vedere ca lucrarile pe care le va efectua sa nu puna in pericol structura blocului sau a altor apartamente, se mentioneaza in Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari.

    Acelasi act normativ prevede ca pentru unele modificari proprietarul are nevoie de acordul asociatiei de proprietari. Mai exact, el nu poate schimba aspectul sau destinatia proprietatii comune fara a obtine mai intai acceptul din partea asociatiei de proprietari.

    In plus, anumite lucrari de modificare a apartamentelor trebuie efectuate in mod obligatoriu de catre proprietari, dupa cum se arata in Legea nr. 230/2007.

    Tot pe lista obligatiilor proprietarilor de apartamente se inscriu si cele privind efectuarea lunara a platilor si cele care intervin la vanzarea apartamentelor.

    Ati provocat daune unui vecin? Sunteti obligat sa reparati stricaciunile

    Conform legislatiei in vigoare, proprietarii sunt obligati sa mentina apartamentele pe care le detin in stare buna, pe propria cheltuiala.

    De asemenea, atunci cand este cazul, acestia trebuie sa efectueze anumite lucrari pentru intretinerea apartamentelor.

    Concret, proprietarii sunt obligati sa ia masuri pentru consolidarea sau modernizarea cladirii, pentru reabilitarea termica si eficienta energetica.

    “Indiferent de natura interventiilor, se va avea in vedere mentinerea aspectului armonios si unitar al intregii cladiri”, se precizeaza in Legea nr. 230/2007.

    In ceea ce priveste blocurile afectate de cutremure, proprietarii sunt obligati sa ia de urgenta masuri pentru consolidare, cu sprijinul autoritatii publice locale sau centrale.

    Totodata, actul normativ stabileste in mod expres ca niciun proprietar nu poate incalca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comuna sau individuala a celorlalti proprietari din bloc.

    Cititi mai multe pe www.avocat.net

  • Proprietarii de maşini Volkswagen cer pentru prima dată despăgubiri în instanţă, în Germania

    Un grup online care militează pentru drepturile consumatorilor, myRight, care a adunat peste 100.000 de proprietari de maşini VW prin intermediul site-ului web, a acuzat VW că a încălcat legislaţia Uniunii Europene (UE) prin vânzarea maşinilor cu software-ul care este interzis de reglementările UE, potrivit unui document analizat de Reuters.

    În loc să caute compensaţii pentru valoarea scăzută a maşinilor, procesul are scopul de a forţa VW să răscumpere vehiculele la preţul original, potrivit fondatorului myRight, Jan-Eike Andresen.

    Firma de avocatură Hausfeld a fost mandatată de myRight să reprezinte proprietarii şi acţionarii VW atât în Statele Unite, cât şi în Europa. Spre deosebire de acţiunea din Statele Unite, cea din Germania nu are posibilitatea legală de a rezolva cererile individuale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul care va schimba profund relaţia dintre proprietar şi chiriaş

    După 10 ani de experienţă în real estate, Alexandru Boff şi-a propus să schimbe procesul de închiriere pe segmentul rezidenţial premium în Bucureşti. El a lansat The Middleman, un proiect care are ca scop revoluţionarea relaţiei dintre proprietari şi chiriaşi.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    The Middleman reprezintă primul serviciu din România care combină brokerajul cu property managementul şi care transformă comisionul într-o taxă de property management, potrivit reprezentanţilor start-up-ului. Potrivit informaţiilor lor, un astfel de proiect nu există până în acest moment nici pe plan internaţional. Inovaţia The Middleman este reprezentată şi de implicarea unui soft CRM sincronizat cu o aplicaţie mobilă care permite proprietarului să aibă acces permanent la informaţii despre proprietatea sa, indiferent că vorbim situaţia plăţii utilităţilor, intervenţii tehnice, cele legate de profitabilitatea proprietăţii.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Produsul aduce o situaţie de ”win-win” deopotrivă proprietarilor şi chiriaşilor, relaţia dintre ei fiind eficientizată: spre exemplu, comisionul la închiriere se plăteşte în 12 tranşe lunare care includ servicii de property management; se reduc semnificativ costurile cu monitorizarea contractelor de închiriere; utilizatorii beneficiază de servicii profesioniste din partea unei echipe cu experienţă în facility management. De asemenea, companiile multinaţionale au costuri scăzute cu relocarea angajaţilor prin eliminarea comisionului la închiriere, iar chiriaşii beneficiază de servicii de suport 24/7 (plata utilităţilor, intervenţii tehnice etc.).

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Experienţa acumulată în ultimii ani în gestionarea situaţiilor limită apărute în derularea contractului de închiriere l-a determinat pe Alexandru Boff sa conceapă un serviciu care să asigure proprietarii de o mai bună gestionare a contractelor de închiriere. Prin intermediul acestei aplicaţii, proprietarului sau dezvoltatorului imobiliar i se oferă oportunitatea de a plăti comisionul la închiriere, cu valoare între 50% şi 100% din valoarea chiriei pe o lună, în 12 rate lunare egale. În această sumă este inclus, fără costuri suplimentare, un contract de property management care presupune plata impozitelor aferente imobilului, asistenţă tehnică 24/7, inspecţia trimestrială a apartamentului. De asemenea, The Middleman preia toate facturile de utilităţi şi le plăteşte în numele chiriaşului, cu opţiune şi pentru plata chiriei, pentru a preîntâmpina situaţii conflictuale între chiriaşi şi proprietari. De asemenea, nici chiriaşul nu plăteşte comision la închiriere.

    The Middleman funcţionând ca un servici de suport complex, în special pentru companiile multinaţionale, în procesul de relocare a angajaţilor săi. Acesta presupune, pe lângă eliminarea comisionului de închiriere, servicii de property management şi asistenţă tehnică 24/7 pe toată durata contractului. Resursele alocate de companii în acest proces se reduc considerabil, în special pentru că The Middleman negociază tarife preferenţiale cu furnizorii de servicii tehnice. Concret, două persoane alocate pe teren preiau ofertele din piaţă (de la dezvoltatori, proprietari persoane fizice şi juridice, etc.) în baza unui formular pe care îl completează la faţa locului împreună cu un set de poze profesionale. Acestea sunt introduse în baza de date sincronizată cu softul de administrare (CRM intern) şi cu site-urile de profil (imobiliare.ro, site propriu etc).

    După ce se închiriază proprietatea, începe contractul de property management. Un property manager coordonează serviciul externalizat de facility management cu proprietăţile în administrare. Totul este sintetizat într-un soft intern la care proprietarul va avea acces pentru a vedea statusul proprietăţii. La sfârşitul fiecărei luni, proprietarul va primi un raport de activitate ce va conţine toate acţiunile întreprinse, dar şi ce apartamente sunt disponibile în acelaşi imobil, pentru eventuale noi investiţii. Pe aplicaţia mobilă, disponibilă pentru platformele Android şi iOS. părţile implicate vor putea să consulte, în timp real, situaţia proprietăţii.
     

  • ANAF ameninţă proprietarii de apartamente cu verificări şi sancţiuni dure. Ce amenzi primesc proprietarii pentru chirii nedeclarate

    ANAF ameninţă proprietarii de apartamente cu verificări şi sancţiuni dure

    ANAF doreşte să reducă evaziunea fiscală din chirii şi ameninţă cu măsuri dure împotriva proprietarilor de apartamente care închiriază imobilul şi nu declară veniturile. Pe fondul faptului că proprietarii întocmesc un contract standard cu chiriaşul care rămâne neînregistrat la Fisc, ANAF anunţă că va face controale pentru a depista persoanele care fentează legea şi nu îşi declară venitul suplimentar.

    ”Vrem să pornim să discutăm cu administratorii de bloc în blocurile mai mari, unde ştim că există zone sensibile. Primul pas este să informăm şi să ştie la ce să se aştepte. Pasul doi e să mergem în control şi să sancţionăm”, a declarat preşedintele ANAF, Dragoş Doroş, în cadrul unei emisiuni tv. Pe de altă parte, preşedinţii de asociaţii de locatari, dar şi administratorii de bloc se arată neîncrezători privind metodele prin care proprietarii ar putea fi depistaţi.

    Dacă obţineţi venituri din chirii trebuie să încheiaţi un contract între dumneavostră şi chiriaş, trebuie să vă prezentaţi la ANAF în maxim 30 de zile de la semnarea contractului cu următoarele documente :

    contractul de închiriere, în original

    declaraţia 220 completată cu venitul estimat/norma de venit în 2 exemplare

    împuternicire (dacă este cazul).

    Dacă nu au fost declarate veniturile din închiriere, în cadrul unei inspecţii fiscale ANAF va stabili impozitul şi contribuşia la asigurările sociale de sănătate datorate, dobânzile şi penaşităţile de nedeclarare, potrivit informaţiilor ANAF.

    Astfel, la o chirie lunară de 1000 de lei încasată timp de 5 ani (60.000 de lei) impozitul şi CASS-ul ajung la 1,548 lei pe an pe când amenda pentru nedeclarare poate ajunge la 14,500 de lei (impozit şi CASS, penalităţi de nedeclarare şi dobânzi de întârziere).