BusinessMagazin

Tag: program

  • Guvernul a aprobat controversatul program de dezvoltare PNDL 3 – programul de 10 mld. euro, fără miniştrii USR-PLUS: Banii vor veni prin creşterea veniturilor din programul e-facturare. Investiţiile trebuie să se ducă în reţeaua de gaze, apă şi canalizare

    Guvernul a aprobat, vineri, controversatul program de dezvoltare PNDL 3 în valoare de 10 mld. euro, fără ca miniştrii USR-PLUS să participe la şedinţă.

    Banii vor veni prin creşterea veniturilor din programul e-facturare. Investiţiile trebuie să se ducă în reţeaua de gaze, apă şi canalizare.

    Ce conţine nota de fundamentare:

    – urmează să fie finalizate obiectivele de investiţii din domeniile drumuri si apă şi canal, în număr de 3.419 obiective de investiţii cu o valoare finanţată de 22.994 milioane lei, dintr-un total de 6.204 cereri depuse, râmânând un număr de 2.785 de cereri nefinanţate, însumând 26.106 milioane lei

    – la Compania Naţională de Investiţii au fost depuse 554 solicitări pentru drumuri judeţene şi drumuri locale, având o valoare de 8.351 milioane lei

    – în cadrul programului se pot realiza obiective de investiţii precum alimentări cu apă şi staţii de tratare a apei; sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate; drumurile publice clasificate şi încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor, precum şi variante ocolitoare ale localităţilor; poduri, podeţe, pasaje sau punţi pietonale, inclusiv pentru biciclete şi trotinete electrice; sisteme de distribuţie a gazelor naturale şi a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale.

    – beneficiarii programului sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi unităţile administrativteritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, pentru investiţiile realizate prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

    – finanţarea programului se asigură din sume din transferuri, alocate bugetelor locale, de la bugetul de stat, aprobate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, din sume din bugetele locale alocate cu această destinaţie şi din alte surse legal constituite.

    „Am aprobat singurul punct pe ordinea de zi, Programul Naţional de Investiţii Anghel Saligny (…) Vreau să fie foarte clar că acest program se regăseşte în programul de guvernare şi nu facem, prin decizia de astăzi decât să respectăm programul de guvernare. Cine spune altceva nu face decât să mintă sau nu vrea să respecte programul de guvernare”, a anunţat premierul Florin Cîţu în cadrul unei conferinţe de presă.

    Premierul a respins acuzaţiile venite de la USR PLUS potrivit cărora programul de investiţii este o încercare de „mituire” a primarilor.

    „M-am asigurat că este un program transparent, folosim standadele de cost de la fondurile europene”, a precizat Florin Cîţu.

    Acest program este controvesat pentru că seamănă cu programele de pe vremea  lui Liviu Dragnea şi PDL prin care erau finanţaţi baronii locali.

     

  • Veşti bune pentru cei care vor să-şi ia o maşină nouă: Bugetele Rabla Clasic şi Rabla Plus destinate persoanelor fizice au fost suplimentate

    Administraţia Fondului pentru Mediu a decis suplimentarea cu 20 milioane de lei bugetul alocat persoanelor fizice în cadrul Rabla Plus şi cu 5 milioane de lei bugetul alocat persoanelor fizice în cadrul Rabla Clasic, conform unui comunicat recent de pe site-ul AFM.

    Această suplimentare a venit ca urmare a faptului că bugetele alocate persoanelor fizice în cadrul Programului Rabla Clasic şi Rabla Plus au fost epuizate.

    Bugetul alocat iniţial pentru persoanele fizice, în valoare de 200 milioane de lei a fost rezervat integral la aproximativ 2 luni de la lansarea programului, demonstrând interesul cetăţenilor faţă de autovehiculele electrice, mai prietenoase cu mediul înconjurător.

    Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, lansate anul acesta pe 26 aprilie 2021, s-au bucurat de un interes neaşteptat, confirmat de epuizarea într-un timp foarte scurt a bugetelor alocate persoanelor fizice, chiar dacă acestea au fost mai mari decât în anii precedenţi. Astfel, cele 375 de milioane de lei, bugetul alocat Programului Rabla Clasic, respectiv cele 260 de milioane de lei, bugetul alocat Programului Rabla Plus, pe care le-au avut la dispoziţie persoanele fizice, au fost utilizate integral.

    Pentru a veni în sprijinul celor care doresc să achiziţioneze autovehicule noi, mai puţin poluante, Administraţia Fondului pentru Mediu va suplimenta valorile destinate înscrierilor persoanelor fizice şi bugetele totale, după cum urmează:

    1.  Programul Rabla Clasic pune la dispoziţie suma de 5 milioane de lei pentru noi înscrieri, începând din 26 iulie 2021, desfăşurând în paralel demersuri pentru suplimentarea bugetului total al programului cu suma de 200 de milioane de lei, care va putea fi utilizată la începutul lunii septembrie 2021
    2. Pentru Programul Rabla Plus, bugetul alocat persoanelor fizice se suplimentează cu 20 de milioane de lei, începând cu 26 iulie 2021. De asemenea, bugetul total al programului va fi majorat cu 200 de milioane de lei în data de 21 august 2021.

    Persoanele care casează o maşină mai veche de 8 ani beneficiază în cadrul Programului Rabla Clasic de o primă de 7.500 lei la achiziţionarea unei maşini noi. La prima de casare se poate adăuga un ecobonus de 1.500 de lei, dacă emisiile generate de noul autovehicul sunt reduse, iar în cazul în care motorul este unul hibrid, se adaugă un ecobonus în valoare de 3.000 de lei. Toate aceste bonificaţii se pot cumula, astfel că prin Programul Rabla Clasic, reducerea maximă poate ajunge la 12.000 de lei.

    În cadrul Programului Rabla Plus, la achiziţionarea un autoturism 100% electric, beneficiarul primeşte un ecotichet de 45.000 de lei (~10.000 euro), la care se poate adăuga şi prima de casare, în valoare de 7.500 lei pentru casarea maşinii mai vechi de 8 ani. Dacă beneficiarul predă spre casare un autovehicul uzat şi achiziţionează un autovehicul electric hibrid plug-in, acesta poate primi maximum 27.500 lei.

     

     

     

  • Profi a adunat 90 de producători locali de fructe şi legume în programul „Proaspete de la noi” şi vrea să ajungă la 200 în următorii ani

    Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Parteners, a adunat 90 de producători locali de fructe şi legume în programul „Proaspete de la noi” şi vrea să ajungă la 200 în următorii ani. Programul a fost gândit ca să faciliteze accesul fermierilor în magazinele retailerului, pe de o parte, dar şi ca să atragă consumatori dornici să cumpere produse româneşti sănătoase, care au fost supuse unor analize.

    „Sunt mai bine de doi ani de când am demarat acest proiect, iar rezultatele testelor de până acum sunt îmbucurătoare, astfel că a sosit momentul să inaugurăm brandul propriu, pe care intenţionăm să îl extindem către un număr cât mai mare de fermieri. (…) În prezent, avem 90 de producători în program şi 38 de produse, dar în următorii ani vom depăşi 200 de producători”, a spus Călin Costinaş, director general adjunct al Profi şi iniţiatorul programului.

    Producătorii sunt preponderent din partea de vest a ţării şi din partea de sud-est a ţării, dar reprezentantul Profi spune că vor să aducă pe platformă toţi producătorii români în câţiva ani. Producătorii din acest moment sunt atât individuali, cât şi cooperative agricole sau grupuri de producători şi ei produc 50% din necesarul de fructe şi legume al Profi în plin sezon. Cealaltă cotă de 50% este cumpărată tot de la producători români în sezon, însă aceştia nu sunt controlaţi, iar produsele lor nu sunt supuse unor analize, au explicat oficialii Profi.

  • Ryanair începe un program masiv de angajare: Cel mai mare operator low cost din Europa plănuieşte să recruteze 2.000 de piloţi în următorii trei ani

    Ryanair Holdings iniţiază unul dintre cele mai mari eforturi de angajare din rândurile operatorilor aerieni din Europa, plănuind să adauge 2.000 de piloţi de-a lungul următorilor trei ani, în contextul în care grupul irlandez intenţionează să atragă din cota de piaţă a rivalilor afectaţi de criza sanitară, conform Bloomberg.

    Cel mai mare operator low cost din Europa are nevoie de piloţi care pot zbura noile modele Boeing 737 Max, aeronave ce au început să ajungă la Ryanair începând cu luna trecută. Compania îşi va antrena noii angajaţi în 2021, intenţionând ca echipele să fie pregătite până în vara viitoare.

    Ryanair îşi pune bazele în turiştii care vor lua cu asalt plajele anul acesta, majorându-şi capacitatea după o perioadă dezastruoasă provocată de pandemie. Ryanair a comandat deja 210 de avioane Boeing 737 Max.

    Mai mult, compania începe să atragă angajaţi într-un moment în care Lufthansa, Air-France-KLM şi TAP continuă să reducă numărul de locuri de muncă.

    În timp ce ţările europene au început să îşi redeschidă luna aceasta sectorul turistic, Regatul Unit va ridica măsurile obligatorii de carantină pentru britanicii vaccinaţi care se întorc acasă din aşa-numita „zonă galbenă”, decizia urmând să intre în vigoare pe 19 iulie.

    Anul trecut, Ryanair a obţinut un acord cu sindicatele piloţilor şi membrilor echipajului prin care a redus salariile pentru a se evita astfel concedierea unui număr de 3.000 de angajaţi.

     

  • Au fost publicate listele cu elevii şi studenţii care vor primi bani, de la stat, pentru achiziţia unui calculator

    În această săptămână au fost publicate listele cu cei peste 2.100 de stundeţi şi elivi care vor primi bani, de la stat, pentru achiziţia unui calculator prin programul “Euro 200”, conform celui mai recent ordin al Ministerului Educaţiei  publicat în Monitorul Oficial din această săptămână.

    Conform Ordinului Ministerului Educaţiei 4.204/2021, publicat joi (08 iulie 2021) în Monitorul Oficial nr. 677, 2.134 de elevi şi studenţi vor beneficia de acordare a unui ajutor financiar în vederea achiziţionării de calculatoare.

    De acest ajutor beneficiază elevii şi studenţii din învăţământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 250 lei pe membru de familie.

    În acest an, bonurile de achiziţionare vor fi distribuite în perioada 20 august -27 august, iar cumpărarea propriu-zisă va fi în perioada 20 august – 15 octombrie, conform Ordinului Ministerului Educaţiei nr. 3.851/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 559.

    Programul “Euro 200” se derulează începând cu anul 2004.Cuantumul bonului valoric reprezintă echivalentul în lei al sumei de 200 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a lunii precedente achiziţiei.

    Configuraţia minimă recomandată a calculatoarelor pentru achiziţionarea cărora se acordă ajutor financiar este următoarea:

    a) pentru desktop – procesor Dual Core sau echivalent; FSB minimum 800 MHz; frecvenţă procesor minimum 2.300 MHz; HDD minimum 250 GB; RAM tip DDR3 minimum 4 GB; unitate DVD; monitor LCD minimum 17“; tastatură, mouse optic;

    b) pentru laptop – procesor minimum Dual Core sau echivalent; frecvenţă procesor minimum 2.000 MHz; RAM tip DDR3 minimum 4 GB; HDD minimum 250 GB; diagonală minimum 15“; rezoluţie minimum 1.366 x 768; DVD;

    c) pentru netbook sau echivalent – procesor Intel Atom sau echivalent; tip procesor minimum N450 sau echivalent; HDD SATA minimum 250 GB; RAM DDR3 minimum 1 GB; diagonală minimum 10“.

     

     

     

  • Au fost publicate listele cu elevii şi studenţii care vor primi bani, de la stat, pentru achiziţia unui calculator

    În această săptămână au fost publicate listele cu cei peste 2.100 de stundeţi şi elivi care vor primi bani, de la stat, pentru achiziţia unui calculator prin programul “Euro 200”, conform celui mai recent ordin al Ministerului Educaţiei  publicat în Monitorul Oficial din această săptămână.

    Conform Ordinului Ministerului Educaţiei 4.204/2021, publicat joi (08 iulie 2021) în Monitorul Oficial nr. 677, 2.134 de elevi şi studenţi vor beneficia de acordare a unui ajutor financiar în vederea achiziţionării de calculatoare.

    De acest ajutor beneficiază elevii şi studenţii din învăţământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 250 lei pe membru de familie.

    În acest an, bonurile de achiziţionare vor fi distribuite în perioada 20 august -27 august, iar cumpărarea propriu-zisă va fi în perioada 20 august – 15 octombrie, conform Ordinului Ministerului Educaţiei nr. 3.851/2021, publicat în Monitorul Oficial nr. 559.

    Programul “Euro 200” se derulează începând cu anul 2004.Cuantumul bonului valoric reprezintă echivalentul în lei al sumei de 200 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a lunii precedente achiziţiei.

    Configuraţia minimă recomandată a calculatoarelor pentru achiziţionarea cărora se acordă ajutor financiar este următoarea:

    a) pentru desktop – procesor Dual Core sau echivalent; FSB minimum 800 MHz; frecvenţă procesor minimum 2.300 MHz; HDD minimum 250 GB; RAM tip DDR3 minimum 4 GB; unitate DVD; monitor LCD minimum 17“; tastatură, mouse optic;

    b) pentru laptop – procesor minimum Dual Core sau echivalent; frecvenţă procesor minimum 2.000 MHz; RAM tip DDR3 minimum 4 GB; HDD minimum 250 GB; diagonală minimum 15“; rezoluţie minimum 1.366 x 768; DVD;

    c) pentru netbook sau echivalent – procesor Intel Atom sau echivalent; tip procesor minimum N450 sau echivalent; HDD SATA minimum 250 GB; RAM DDR3 minimum 1 GB; diagonală minimum 10“.

     

     

     

  • TikTok vrea să devină un LinkedIn pentru Generaţia Z: Gigantul chinez lansează TikTok Resumes, o platformă de cereri video de angajare

    TikTok a lansat programul pilot „TikTok Resumes”, care urmează să ajute Generaţia Z să se conecteze la ofertele de muncă din cadrul unor companii precum lanţul de restaurante Chipotle, serviciul de streaming Spotify şi grupul de retail Target, scrie Business Insider.

    Programul acceptă CV-uri în format video pentru o perioadă limitată, cererile fiind deschise până în data de 31 iulie.

    Anul acesta, TikTok a înregistrat pentru prima dată un număr mai mare de oameni din Gen Z (cei născuţi între 1996 şi 2010) decât Instagram. De altfel, peste jumătate din baza de utilizatori a aplicaţiei de video sharing este mai tânără de 24 de ani. Prin comparaţie, doar 19,3% din utilizatorii LinkedIn aparţin Generaţiei Z.

    Utilizatorii TikTok folosesc deja aplicaţia pentru a împărtăşi sfaturi de carieră, ponturi de angajare, standarde necesare interviurilor şi sfaturi de construire a unui CV.

    „CareerTok a devenit deja o subcultură înfloritoare în interiorul platformei. De abia aşteptăm să vedem cum se va raporta comunitatea la TikTok Resumes şi cum va regândi procesele de recrutare”, spune Nick Tran, global head of marketing la TikTok.

    Printre angajatorii din cadrul programului se mai găsesc compania de sports entertainment WWE, retailerul de îmbrăcăminte Alo Yoga, reţeaua de networking Contra şi agenţia Movers+Shakers, deţinută de gigantul Amazon.

    Programul vine într-o perioadă definită de un gol constant în piaţa muncii din Statele Unite, companiile chinuindu-se în ultimele luni să atragă din ce în ce mai mulţi angajaţi.

     

  • Este oficial: 45.000 de lei de la stat să vă schimbaţi maşina. Cum puteţi accesa banii

    Administraţia Fondului pentru Mediu a decis suplimentarea cu 20 milioane de lei bugetul alocat persoanelor fizice în cadrul Programului Rabla Plus, conform unui comunicat recent de pe site-ul AFM.

    Această suplimentare a venit ca urmare a faptului că bugetul alocat persoanelor fizice în cadrul Programului Rabla Plus a fost epuizat în 2 luni

    Bugetul alocat iniţial pentru persoanele fizice, în valoare de 200 milioane de lei a fost rezervat integral la aproximativ 2 luni de la lansarea programului, demonstrând interesul cetăţenilor faţă de autovehiculele electrice, mai prietenoase cu mediul înconjurător.

    Pentru Programul Rabla Plus 2021, bugetul este cel mai mare de până acum, 400 de milioane de lei, dublu faţă de bugetul de anul trecut.

     În cadrul Programului Rabla Plus, se acordă două tipuri de ecotichete, respectiv 45.000 de lei pentru maşinile full electrice şi 20.000 de lei pentru maşinile hibrid plug-in, dar nu mai mult de 50% din valoarea autoturismului nou. Cei care vor dori să renunţe la o maşină veche, poluantă, şi să achiziţioneze un autovehicul electric vor beneficia atât de prima de casare acordată prin Programul Rabla Clasic, în valoare de 7.500 de lei, cât şi de ecotichetul alocat în cadrul Programului Rabla Plus.

    Valabilitatea notei de înscriere în cadrul Programului Rabla Plus a fost extinsă la 240 de zile de la data emiterii, timp în care beneficiarii vor derula toate procedurile specifice de achiziţie a autoturismului nou.

     

     

  • Hai la mare: De azi începe programul ”Litoralul pentru toţi”. Preţurile pornesc de la 40 de lei pe noapte

    O nouă ediţie a programului „Litoralul pentru toţi” începe azi, cu preţuri de la 40 de lei pe noapte, iar biletele se pot cumpăra şi cu vouchere de vacanţă. Până în prezent, un număr de 54 de hoteluri din toate staţiunile de pe litoralul românesc al Mării Neagre vor participa la programul „Litoralul pentru toţi”, cu aproximativ 4.000 de locuri de cazare pe noapte, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a anunţat lansarea programului „Litoralul pentru toţi”, prin care turiştii beneficiază de cazare la mare plătind 40 de lei pe noapte, începând cu 21 mai până în data de 20 iunie.

    “În ciuda dificultăţilor pe care le întâmpină sectorul turistic, puternic afectat de efectele economice provocate de apariţia virusului Sars-Cov-2, continuăm tradiţia instituită în urmă cu 19 ani de a oferi tuturor românilor posibilitatea de a petrece o vacanţă la malul mării la tarife mult reduse. În ultimii nouă ani am făcut tot posibilul să menţinem aceleaşi tarife la pachetele turistice oferite, ceea ce reprezintă un efort suplimentar din partea tuturor unităţilor de cazare participante”, afirmă Dragoş Răducan, Prim-Vicepreşedintele Executiv FPTR.

    Tarifele prin programul “Litoralul pentru Toţi” sunt cu până la 65% mai mici faţă de cele din vârf de sezon. Tariful pentru o noapte de cazare începe de la 40 de lei, cel mai ieftin pachet fără mic dejun poate fi achiziţionat la un hotel de 3 stele din staţiunea Neptun si costă 80 lei/noapte pentru 2 persoane.

    La polul opus, se află staţiunea Mamaia, unde la un hotel de 4 stele 2 persoane vor plati pentru un sejur de minim 5 nopţi, care include cazare cu servicii de masa ultra all-inclusive, 520 lei/ noapte.

    Turiştii care vor să se cazeze în staţiunea Eforie Nord beneficiază de tarife pornind de la 85 lei/noapte pentru 2 persoane, pachete de minim 4 nopţi.

    Programul Litoralul pentru Toţi se află la ediţia cu numărul 38. La fel ca în anii trecuţi, sejururile pot fi achitate şi cu vouchere de vacanţă de către cei care nu le-au consumat încă.

     

     

  • EY: Peste jumătate dintre salariaţi de la nivel global şi-ar da demisia dacă nu li se oferă flexibilitate legat de locul de muncă şi program după pandemie. În medie, angajaţii vor regim de telemuncă 2-3 zile pe săptămână

    Nouă din zece angajaţi îşi doresc flexibilitate în alegerea locului de unde muncesc şi a programului de muncă, iar dacă ar putea opta peste jumătate (54%) ar alege un program flexibil, în timp ce pentru 40% ar prima flexibilitatea în privinţa locului din care muncesc, conform studiului EY „Work Reimagined Employee Survey.

    Această cercetare, una dintre cele mai extinse din lume pe această temă, a sondat opiniile a peste 16.000 de angajaţi din multiple domenii şi cu diverse poziţii, provenind din 16 ţări.

    În medie, angajaţii şi-ar dori să lucreze în regim de telemuncă între două şi trei zile pe săptămână după încheierea pandemiei.

    Odată cu relaxarea restricţiilor sanitare din ţările lor, doar 22% ar prefera să lucreze integral la birou, iar 33% dintre respondenţi şi-ar dori o săptămână de lucru mai scurtă.

    Mai mult, două treimi consideră că productivitatea lor poate fi măsurată cu precizie indiferent de locul unde muncesc şi că acest proces nu reprezintă un impediment pentru flexibilizare.

    „Oferirea unui program de lucru într-un mediu hibrid este necesară şi incontestabilă de acum înainte. Întrebările reale se referă la cum trebuie să arate acest lucru în practică, pentru a răspunde aşteptărilor grupului ţintă de angajaţi şi, în acelaşi timp, pentru a îndeplini şi cerinţele organizaţionale.” , spune Claudia Sofianu, lider regional EY CESA, People Advisory Services.

    În schimb, dacă nu li se oferă un anumit grad de flexibilitate în privinţa locului şi programului de muncă, peste jumătate (54%) dintre angajaţii care au participat la studiu ar lua în considerare să plece de la actualul loc de muncă după încheierea pandemiei.

    Printre cei mai hotărâţi în a-şi schimba locul de muncă dacă nu primesc flexibilitatea dorită se numără managerii/liderii, angajaţii cu funcţii în departamentele de tehnologie şi financiare şi cei cu persoane în îngrijire.

    Angajaţii care cel mai probabil ar rămâne la actualul loc de muncă sunt membrii generaţiei „baby boomers”, persoanele cu o vechime de peste 10 ani la locul de muncă actual şi cei care activează în sectorul guvernamental sau în educaţie.

    În pofida acestei aparente deschideri spre schimbarea locului de muncă în căutarea unor condiţii de lucru mai flexibile, majoritatea respondenţilor angajaţi (76%) declară că sunt mulţumiţi de locul lor de muncă, iar 93% intenţionează să rămână la actualul loc de muncă în următoarele 12 luni.

    Studiul a sondat, de asemenea, atitudinea faţă de impactul telemuncii în cultura organizaţională. În opinia a aproape jumătate (48%) dintre respondenţi, cultura lor organizaţională s-a îmbunătăţit pe durata pandemiei provocate de COVID-19, în timp ce doar 31% consideră că aceasta s-a deteriorat.

    În privinţa vaccinului împotriva COVID-19, 61% dintre angajaţii sondaţi doresc ca organizaţia lor să impună vaccinarea drept o condiţie prealabilă pentru lucrul de la birou.

    Atitudinea faţă de vaccinare variază însă de la o zonă geografică la alta. Dacă 66% dintre respondenţii din America de Sud consideră că organizaţiile ar trebui să impună vaccinarea tuturor angajaţilor, în zona EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa), procentul celor care sunt de acord cu această condiţie scade la 52%.