BusinessMagazin

Tag: procedura

  • Cum scapi de plata penalităţilor de întârziere la datoriile pe care le ai? Procedura a fost publicată

    Toţi contribuabilii care îşi vor achita, până la 31 martie 2016, datoriile restante la 30 septembrie 2015 faţă de bugetul de stat, vor beneficia de anularea penalităţilor de întârziere aferente, stabileşte un act normativ publicat acum o lună. Procedura de aplicare şi acordare a facilităţilor fiscale a apărut luni în Monitorul Oficial şi se adresează tuturor contribuabililor, persoane fizice, juridice sau entităţi fără personalitate juridică.
     
     Luni, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 874 a fost publicat şi a intrat în vigoare Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 3.831/2015 pentru aprobarea Procedurii de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale în cazul creanţelor administrate de către organul fiscal central, act normativ care practic stabileşte modalitatea în care contribuabilii vor beneficia de facilităţile fiscale prevăzute în OUG nr. 44/2015.

    Concret, potrivit documentului apărut cu o lună în urmă, orice contribuabil va beneficia de anularea penalităţilor de întârziere aferente dacă, până la 31 martie 2016, îşi va achita datoriile restante la 30 septembrie 2015 faţă de bugetul de stat.

    În plus, în anumite condiţii, contribuabilii vor putea beneficia şi de anularea de la plată a unei părţi din dobânzi. Astfel, cei care plătesc până la 30 iunie 2016 o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligaţiilor principale restante, stabilite prin decizii comunicate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale, vor putea beneficia, condiţionat, de anularea unei cote de 54,2% din dobânzile aferente obligaţiilor principale datorate bugetului general consolidat la 30 septembrie 2015.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Ai probleme cu rambursarea creditelor? Legea insolvenţei personale poate rezolva situaţia. Pricipalele prevederi ale proiectului şi când va intra în vigoare

    Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.

    Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.

    Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).

    Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.

    Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei;    statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.

  • Asociaţiile de mediu susţin că autorizarea fabricii Schweighofer de la Reci continuă în mod nelegal

    În continuare, fabrica de prelucrare a lemnului ar urma să prelucreze anual aproximativ 1.000.000 de arbori fără ca acest aspect să intre în atenţia APM Covasna, informează un comunicat al Asociaţiei Bankwatch România, Fundaţiei Greenpeace România, Asociaţiei Neuer Weg şi Asociaţiei E-JUST. Asociaţiile în cauză au cerut săptămâna aceasta Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna să respingă cererea de emitere a autorizaţiei integrate de mediu pentru proiectul “Instalaţii aferente obţinerii energiei verzi la fabrica de debitare şi prelucrare lemn – Reci” şi să anuleze dezbaterea publică programată pentru data de 18.05.2015.

    Beneficiarul proiectului nu a depus întreaga documentaţie pentru emiterea autorizaţiei, lipsind astfel elemente cu privire la gestionarea deşeurilor, prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale, autorizaţia de gospodărire a apelor. Din documentaţie lipseşte şi autorizaţia de construire a centralei, deşi aceasta este un act esenţial în procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.

    Evaluarea impactului asupra mediului este făcută numai pentru centrala de cogenerare a energiei termice şi electrice de 60 MW putere termică instalată, nu şi pentru fabrica de prelucrare a lemnului ce ar urma să prelucreze anual 848.000 metri cubi de lemn.

    “Centrala de cogenerare constituie parte integrantă a fabricii de cherestea, formează un proiect pentru care trebuia realizată o singură procedură de emitere a acordului de mediu. Împărţirea proiectului în porţiuni mai mici şi evaluarea impactului asupra mediului doar pentru anumite părţi contravine prevederilor legislalaţiei europene în vigoare“, a declarant Hans Hedrich, preşedintele asociaţiei Neuer Weg.

    „Considerăm că procedura de consultare a publicului este nelegală. Nu se poate organiza o dezbatere publică fără ca în prealabil întreaga documentaţie să fie comunicată publicului în mod efectiv. Menţiunea că documentaţia se găseşte la sediul autorităţii de mediu este nelegală şi încalcă Convenţia de la Aarhus” a declarat Cătălina Rădulescu, membru al Asociaţiei Bankwatch România.

  • Asociaţiile de mediu susţin că autorizarea fabricii Schweighofer de la Reci continuă în mod nelegal

    În continuare, fabrica de prelucrare a lemnului ar urma să prelucreze anual aproximativ 1.000.000 de arbori fără ca acest aspect să intre în atenţia APM Covasna, informează un comunicat al Asociaţiei Bankwatch România, Fundaţiei Greenpeace România, Asociaţiei Neuer Weg şi Asociaţiei E-JUST. Asociaţiile în cauză au cerut săptămâna aceasta Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna să respingă cererea de emitere a autorizaţiei integrate de mediu pentru proiectul “Instalaţii aferente obţinerii energiei verzi la fabrica de debitare şi prelucrare lemn – Reci” şi să anuleze dezbaterea publică programată pentru data de 18.05.2015.

    Beneficiarul proiectului nu a depus întreaga documentaţie pentru emiterea autorizaţiei, lipsind astfel elemente cu privire la gestionarea deşeurilor, prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale, autorizaţia de gospodărire a apelor. Din documentaţie lipseşte şi autorizaţia de construire a centralei, deşi aceasta este un act esenţial în procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.

    Evaluarea impactului asupra mediului este făcută numai pentru centrala de cogenerare a energiei termice şi electrice de 60 MW putere termică instalată, nu şi pentru fabrica de prelucrare a lemnului ce ar urma să prelucreze anual 848.000 metri cubi de lemn.

    “Centrala de cogenerare constituie parte integrantă a fabricii de cherestea, formează un proiect pentru care trebuia realizată o singură procedură de emitere a acordului de mediu. Împărţirea proiectului în porţiuni mai mici şi evaluarea impactului asupra mediului doar pentru anumite părţi contravine prevederilor legislalaţiei europene în vigoare“, a declarant Hans Hedrich, preşedintele asociaţiei Neuer Weg.

    „Considerăm că procedura de consultare a publicului este nelegală. Nu se poate organiza o dezbatere publică fără ca în prealabil întreaga documentaţie să fie comunicată publicului în mod efectiv. Menţiunea că documentaţia se găseşte la sediul autorităţii de mediu este nelegală şi încalcă Convenţia de la Aarhus” a declarat Cătălina Rădulescu, membru al Asociaţiei Bankwatch România.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Ce caută James Bond de Dâmboviţa la Ministerul Fondurilor Europene?

    Nu a avut loc nici un proces de vetting în cadrul PSD, Parlamentul nu a fost implicat nici măcar la nivelul unei audieri în comisiile de specialitate. Domnul Nica a fost scos din joben de domnul Ponta şi plasat, într-o totală nepăsare faţă de interesul public, la unul dintre cele mai sensibile ministere, unde era nevoie mai mare ca oricând de o persoană familiarizată cu domeniul. Uitându-ne în biografia domnului Nica nu facem decât să sesizăm probele mai vechi: fără nici o legătură cu domeniul, acest ofiţer de informaţii a fost şi secretar general la ministerele Mediului şi Muncii, exact acolo unde doamna Rovana Plumb a fost sau este ministru.

    Poate nu vă mai amintiţi, dar, când s-a adoptat legea funcţionarului public, s-a decis ca secretarul general al unui minister să fie funcţionarul de rangul cel mai înalt. După modelul francez, urma ca acesta să fie un personaj matusalemic, cunoscător al fiecărui colţişor al administraţiei păstorite, supravieţuitor al tuturor regimurilor. Nu s-a întâmplat aşa, pentru că partidele au politizat întregul aparat funcţionăresc, de la secretar general la portar, efectul fiind că avem una dintre cele mai ineficiente şi ostile administraţii din UE. Numirea domnului Nica, ofiţer de informaţii, la Ministerul Fondurilor Europene, exact în anul cel mai sensibil pentru finalizarea absorbţiei fondurilor din bugetul 2007-2013 şi pentru pregătirea proiectelor finanţate de la bugetul 2014-2020, este un fel de nucă pe colivă.

    Am insistat pe acest caz pentru că situaţia de la Fondurile Europene a fost complet ignorată de presă, dar guvernul Ponta are o lungă tradiţie în numirea unor oameni nepotriviţi la locul nepotrivit. Uitaţi-vă la domnul Ioan Rus, o legendă a guvernării Năstase, când era ministru la Interne. De când a ajuns la Transporturi face gafe după gafe, face glume deplasate cu „doamna Codruţa” (Kovesi) şi, în schimb, are un bilanţ dezastruos. Master Planul pentru Transporturi nu a primit nici acum acordul Comisiei Europene! În plus, la ultima remaniere guvernamentală s-au împărţit portofolii economice către câteva personaje obscure dspre care nu s-a mai auzit nimic din ziua în care au depus jurământul: Graţiela Gavrilescu (Mediu), Andrei Gerea (Energie), cel care ar trebui să descâlcească, dacă se mai poate, situaţia de la Rompetrol sau Mihai Tudose (Economie), personajul care asistă pasiv la prăbuşirea Oltchim.

    Sunt de acord că funcţia de ministru este una politică şi că fiecare partid îşi asumă riscurile numirii unui incompetent. Totuşi, există o limită, iar guvernul Ponta a depăşit-o. PSD este un partid mare, are zeci de mii de membri activi, chiar nu se găsea cineva care să ştie cum se gestionează fondurile europene? Nu se putea ca, la Finanţe, să nu-l reciclăm pe cel responsabil de eşecul de la Ministerul Fondurilor Europene? Guvernul Ponta nu mai are la ora actuală nici o legătură cu PSD-ul, de electorat nu mai discutăm. Primul-ministru a lichidat opoziţia din propriul partid, ştie că nu poate fi detronat şi, în consecinţă, acţionează complet discreţionar, împărţind ministere după bunul plac, către prietenii prietenilor. Este greu de estimat dacă nota de plată pentru această distracţie, notă plătită de contribuabili, va fi de zeci sau sute de milioane de euro risipiţi cu incompetenţă.

    George Mioc este un antreprenor român care a emigrat în anul 1975 şi s-a stabilit în SUA. Este proprietarul unei fabrici care produce profile de aluminiu.

  • DNA: Propunerile de modificare a Codului de procedură penală ar putea afecta efecienţa anchetelor

    Potrivit sursei citate, DNA consideră că nu se justifică introducerea “arestului sever” deoarece modificarea reprezintă doar “un pretext pentru a restrânge situaţiile în care se poate dispune arestarea preventivă”.

    “Prin modificarea preconizată, nu va mai fi posibilă arestarea pe motiv de pericol pentru ordinea publică pentru infracţiunile de corupţie şi de evaziune fiscală. Având în vedere ca acesta este temeiul reţinut de judecători în marea majoritate a dosarelor de mare corupţie în care s-a dispus arestarea preventivă, prin adoptarea acestei modificări s-ar ajunge practic la eliminarea acestei măsuri din dosarele instrumentate de DNA. Astfel, indiferent de gravitatea faptei săvârşite şi de pericolul pe care îl prezintă autorul acesteia, judecătorul nu este lăsat să aprecieze dacă se impune sau nu arestarea inculpatului, modificarea reprezentând o ruptură esenţială faţă de viziunea actuală a Codului de procedură penală”, conform comunicatului de presă.

    Sursa citată arată că, în condiţiile în care realităţile sociale avute în vedere la momentul adoptării Codului nu s-au modificat, nu se justifică adoptarea unei noi viziuni ruptă de tradiţia juridică.

    “Practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a arătat că lipsirea de libertate a unei persoane pentru acest temei este în concordanţă cu standardele convenţiei în materia garantării drepturilor omului, astfel încât nu există argumente obiective pentru o asemenea modificare. În plus, Legiuitorul nu se poate substitui judecătorilor şi procurorilor şi nu le poate dicta acestora argumentele pe care sa le folosească pentru a ajunge la o anumită concluzie. Pericolul pentru ordinea publică, la fel ca orice altă împrejurare care face obiectul cauzei, se stabileşte exclusiv pe baza analizei efectuate de organele judiciare şi a prob a probelor administrate“, potrivit DNA.

    DNA consideră că, prin aceste modificări, s-ar aduce o atingere semnificativă a capacităţii investigative a structurii din Ministerului Public.

    “Există situaţii în care, pentru aflarea adevărului, este esenţial ca audierea suspecţilor să se realizeze în anumite momente operative, astfel încât aceştia să nu poată legătura cu alte persoane sau să nu afle despre desfăşurarea unor percheziţii ori a altor activităţi procesuale. Imposibilitatea procurorilor DNA de a folosi această măsură, lăsată doar la dispoziţia altor parchete, i-ar lipsi de un instrument important pentru soluţionarea cauzelor şi le-ar diminua eficienţa”, subliniază procurorii anticorupţie.

    O altă propunere de modificare a CPP se referă la reducerea duratei controlului judiciar de la doi ani, cât este în prezent pentru infracţiunile grave, la 180 de zile. DNA consideră că această măsură nu se justifică.

    “Controlul judiciar este o măsură care presupune o restrângere limitată a drepturilor persoanei (cum ar fi obligarea de a nu părăsi ţara sau localitatea), situaţie în care nu pot fi aplicate corespunzător limitările prevăzute pentru arestarea preventivă. Apar situaţii când cauzele complexe nu pot fi finalizate în 180 de zile, iar adoptarea acestei prevederi ar permite persoanelor cercetate să părăsească ţara după expirarea termenului de 180 de zile şi să se sustragă de la executarea pedepsei. Nu a existat niciodată o prevedere atât de restrictivă”, conform sursei citate.

    Iniţial, noul Cod de procedură penală nu prevedea nicio limită a duratei controlului judiciar, iar în 2014 limita a fost stabilită la doi ani. Acum se încearcă reducerea la 180 de zile fără o justificarea obiectivă a acestor modificări de viziune a legiuitorului, potrivit DNA.

    Direcţia Naţională Anticorupţie critică şi introducerea dispoziţii cu privire la încătuşarea inculpaţilor arestaţi.

    “Aceste dispoziţii sunt reglementate de legea executării pedepselor şi de regulamentele interne ale locurilor de deţinere şi nu au legătură cu prevederile unui cod de procedură penală, motiv pentru care nu ar trebui să se regăsească în acest act normativ. Codul de procedură penală reglementează exclusiv desfăşurarea procesului penal, nu condiţiile din locurile de deţinere, modul de executare a pedepselor şi alte asemenea aspecte”, conchide DNA.

    Senatorul PSD Şerban Nicolae a depus la începutul anului o propunere legislativă pentru modificarea Codului de Procedură Penală, care prevede că inculpatul arestat preventiv nu este încătuşat sub nicio împrejurare, cu excepţia infracţiunilor prin violenţă şi se introduce, ca măsură preventivă, “arestul sever”.

    Proiectul s-a aflat din ianuarie în consultare publică la Senat şi a fost trimis din 16 decembrie 2014 la Guvern si la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.

    Propunerea legislativă prevede modificarea articolului 202, alineatul 4, din Codul de Procedură Penală, prin care arestarea preventivă se face doar în două forme, arestul la domiciliu şi arestul sever, cel din urmă fiind în centre specializate, şi doar pentru fapte grave.

    De asemenea, la articolul 208, se adaugă un nou paragraf, pottrivit căruia inculpatul faţă de care s-a dispus una din măsurile preventive prevăzute la articolul 202 alineatul 4, nu este încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale precum şi a inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse.

    În plus, măsurile luate faţă de inculpatul reţinut ori arestat, în vederea deplasării în spaţiul public, trebuie să fie proporţionale cu pericolul concret pentru ordinea publică, apreciat potrivit articolului 223.

    Potrivit expunerii de motive la propunerea legislativă, prin noul Cod de procedură penală au fost revizuite măsurile preventive în sensul în care, pe de o parte, limitările de circulaţie, în ţară şi localitate, au fost incluse în controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, iar pe de altă parte, a fost introdusă măsura arestului la domiciliu.

    Ca urmare a acestor modificări, prin decizia recentă a Curţii Constituţionale, s-a constatat faptul că în măsura în care nu există limitări în timp, controlul judiciar nu corespunde exigenţelor Constituţiei României.

    În acest context, potrivit iniţiatorului proiectului, propunerea legislativă vizează trei elemente semnificative: durata măsurii instituite nu poate depăşi 60 de zile calendaristice, măsura poate fi prelungită, succesiv, fiecare prelungire fiind limitată la 60 de zile, deurata maximă a controlului judiciar, cu toate prelungirile, nu poate depăşi 180 de zile în cursul urmăririi penale, respectiv trei ani, în situaţia cauzelor ajunse în faţa instanţei de judecată.

    Şerban Nicolae mai menţionează că s-a constatat faptul că, prin terminologia uilizată în cazul măsurilor preventive privative de libertate, se creează confuzii. Astfel, se foloseşte termenul “arest” ( arestat la domiciliu) şi respectiv sintagma “arestare preventivă” în cazul privării de libertate, prin deţinerea în centre special destinate.

    “Diferenţa nu ţine de termenii folosiţi, astfel încât nu se justifică utilizarea unor formule diferite”, se precizează în expunerea de motive.

    În aceste condiţii, propunerea legislativă instituie utilizarea unei singure măsuri preventive privative de libertate- arestarea preventivă – cu două forme de aplicare: “arestul la domiciliu”, respectiv “arestul sever”.

    Potrivit iniţiatorului, principala diferenţă rezultată din locul de desfăşurare este dată de severitatea măsurii, arestul sever fiind acela care impune un regim de deţinere a inculpatului într-o unitate specializată cum sunt cele care, în forma anterioară a codului, era utilizate pentru reţinere şi arestare preventivă.

    Şerban Nicolae mai menţionează că o asemenea formă a măsurii preventive trebuie să fie una de excepţie, impusă de circumstanţele privitoare la persoana inculpatului.

    Potrivit acestuia, arestarea preventivă se poate impune doar în cazul infracţiunilor care presupun acte de violenţe care pun în pericol viaţa sau sănătatea şi al celor privind securitatea naţională.

    Senatorul PSD mai spune că propunerea legislativă nu modifică ipotezele măsurii arestării pentru asigurarea bunei administrări a cauzei.

    “Reintroducerea sintagmei ‘pericol concret’ existentă în forma anterioară şi redusă la ‘pericol’ în forma actuală, evită confuzia între pericolul social al infracţiunii şi pericolul concret pentru ordinea publică”, se mai arată în expunerea de motive.

    Şerban Nicolae mai spune că în cazul în care inculpatul reţinut sau arestat, aflat în custodia forţelor de ordine, nu este recidivist şi nu este cercetat pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, nu trebuie încătuţat şi nici supus unor măsuri exagerate, cu ocazia deplasării în spaţiul public.

    “Aceleaşi considerente trebuei aplicate şi în cazul aducerii cu mandat emis fără citarea prealabilă a făptuitorului, evitându-se, astfel, comiterea de excese sancţionabile din perspectiva respectării dispoziţiilor constituţionale şi procesual penale sau chiar a normelor europene”, mai apreciază iniţiatorul proiectului.

    Comisia juridică a Senatului va dezbate acest proiect de lege după sărbătorile de Paşte.

  • Codul Fiscal a trecut de guvern

    Documentul prevede reducerea cotei standard de TVA pentru toate bunurile şi serviciile, la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18% din 2018, şi extinde din 2016 lista produselor cu TVA redus la 9%, de la carne, peşte, lapte şi pâine la animale vii şi păsări vii din specii domestice, ouă, legume, fructe comestibile şi preparate din acestea, precum şi pentru accesul la evenimentele sportive. CAS la angajat nu mai scade din ianuarie 2017, ci din ianuarie 2018 de la 10,5% la 7,5%, iar la angajator de la 15,8% la 13,5%.

    Persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozite datorate statului ce depăşesc cuantumul de 50 lei vor fi obligate să achite o ”penalitate de nedeclarare„ de 0,06% pe zi, care va fi majorată cu 100% dacă datoria rezultă din acte de evaziune constatate de către organele judiciare.

    Valorile impozabile aferente taxelor şi impozitelor locale nu vor mai fi majorate, dar primarii vor fi lăsaţi să crească aceste taxe cu până la 50%, faţă de doar 20% în prezent. De asemenea, populaţia va fi obligată să achite impozit şi pentru terenul ocupat de construcţiile pe care le deţine, inclusiv locuinţe.

  • Wizz Air revizuieşte procedurile şi impune prezenţa permanentă a două persoane în cabina piloţilor

    “Wizz Air confirmă că a revizuit procedurile care ţin de cockpit-ul aeronavei şi introduce o nouă procedură care asigură faptul că niciodată cockpit-ul nu va fi operat de o singură persoană. Dacă unul dintre piloţi va părăsi cockpit-ul, va fi înlocuit de un însoţitor de zbor. Noua procedură a fost deja agreată de Autoritatea Aviatică Civilă din Ungaria”, a declarat Daniel De Carvalho, purtător de cuvând Wizz Air.

    Compania aeriană operează o flotă de 55 de aeronave Airbus A320 de la 19 baze, pe 360 de rute care asigură legătura între 110 destinaţii din 37 de ţări. În România, Wizz mai operează pe aeroporturile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Târgu Mureş, Arad, Sibiu şi Iaşi.

  • Wizz Air revizuieşte procedurile şi impune prezenţa permanentă a două persoane în cabina piloţilor

    “Wizz Air confirmă că a revizuit procedurile care ţin de cockpit-ul aeronavei şi introduce o nouă procedură care asigură faptul că niciodată cockpit-ul nu va fi operat de o singură persoană. Dacă unul dintre piloţi va părăsi cockpit-ul, va fi înlocuit de un însoţitor de zbor. Noua procedură a fost deja agreată de Autoritatea Aviatică Civilă din Ungaria”, a declarat Daniel De Carvalho, purtător de cuvând Wizz Air.

    Compania aeriană operează o flotă de 55 de aeronave Airbus A320 de la 19 baze, pe 360 de rute care asigură legătura între 110 destinaţii din 37 de ţări. În România, Wizz mai operează pe aeroporturile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Târgu Mureş, Arad, Sibiu şi Iaşi.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: “Nu cred într-un Cod Fiscal scris pe drumul spre puşcărie”

    Nu ştiu cum se va termina procesul domnului Darius Vâlcov, dar nu pot să-mi închipui vreo ţară civilizată care să lase modificarea Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală pe mâna unui personaj suspectat că lua mită în sacoşa de plastic şi care se ascundea de DNA în cimitir.

    Din această perspectivă, graba cu care premierul Victor Ponta insistă să treacă prin şedinţa de guvern aceste coduri şi ameninţă Parlamentul că, dacă nu le dezbate rapid, le va adopta prin asumarea răspunderii, mi se pare suspectă. Doar proiectul de lege de modificare a Codului de Procedură Fiscală are 231 de pagini. Nu este însoţit de un studiu de impact, ci de o banală expunere de motive, de 26 de pagini. Este imposibil să ceri unei entităţi non-guvernamentale să-şi dea seama, în circa o lună, ce se ascunde în spatele unui volum atât de mare de modificări. Am mai avut experienţa unor miniştri de la Finanţe care au promovat ordonanţe de urgenţă cu dedicaţie, în favoarea unui grup de interese. În 2013, DNA a cerut începerea urmăririi penale împotriva ministrului de Finanţe Daniel Chiţoiu, suspectat de „constituire de grup infracţional organizat”, după ce acesta promovase o ordonanţă care urmărea să rezolve dispute din interiorul PNL. Din păcate, Parlamentul a refuzat să aprobe începerea urmăririi penale împotriva lui Chiţoiu, iar cazul a fost uitat prea uşor.

    Nici modificările la Codul Fiscal nu sunt însoţite de un studiu de impact. Din nou scriu că este imposbil să estimezi ce efecte vor avea noile prevederi. Am văzut un reputat profesor universitar estimând o reducere a încasărilor la buget cu 2% din PIB, în 2016. Nu ştiu pe ce se bazează. Poate va fi 1,6%, poate va fi 2,1%, doar un minister de Finanţe deschis şi transparent ar fi avut resurse să ne arate pe ce scenarii s-a lucrat. Dacă s-a lucrat cu aşa ceva! Legea 24 din 2000 privind tehnica legislativă prevede clar că „proiectele de acte normative se supun spre adoptare însoţite de o expunere de motive, o notă de fundamentare sau un referat de aprobare, precum şi de un studiu de impact”. În plus, actele cu impact asupra bugetului trebuie “elaborate pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlament sau de Guvern”. Ştiu că pare o glumă să ceri aşa ceva, nici un guvern nu a respectat această lege. Este însă greşeală mediului de afaceri din România că nu insistă pentru aplicarea ei şi, dacă Executivul nu se conformează, există calea acţionării în judecată.

    Uitându-mă la ceea ce s-a întâmpalt în anii anteriori, estimarea mea este că, dacă noul Cod Fiscal va fi adoptat, guvernul Ponta va tăia ce se mai poate tăia de la investiţii, pentru  a evita o situaţie în care deficitul bugetar să explodeze. Efectele vor fi în cascadă: se vor reduce şi co-finanţările la proiecte europene, deci abosrbţia fondurilor va merge prost, iar în 2022 ne vom trezi din nou că miliarde de euro alocaţi de UE rămân necheltuiţi. Oricum, pare că FMI-ul renunţă la acordul cu România şi se va pierde acel aşa-numit top-up, adică finanţarea suplimentară oferită de Bruxelles, de la 85% din valoarea unui proiect, la 95%.

    Este firesc ca mediul de afaceri din România să se bucure de reducerea fiscalităţii, aşa cum propune guvernul Ponta. Totuşi, un pic de prudenţă şi de studiu aprofundat nu ar strica. Să nu ajungem în situaţia în care răul făcut să fie mai mare decât binele promis de guvernarea PSD.