BusinessMagazin

Tag: prezentare

  • DNA spune că Tudorel Toader a prezentat date nereale în scrisoarea către Financial Times

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerul de la Bagdasar-Arseni a fost schimbat din funcţie. MOTIVUL prezentat de Sorina Pintea

    Ministrul Sănătăţii l-a schimbat din funcţie, marţi, pe managerul Cristian Toma, iar în locul acestuia a fost numit Andi Nodiţ.
     
    „În ceea ce priveşte schimbarea managerului de la Spitalul Bagdasar Arseni, a fost la fel decizia noastră, pentru că lucrurile acolo nu au mers în direcţia cea bună. Ministerul Sănătăţii este interesat de bunul mers al unui spital, în ceea ce priveşte oferirea unui act medical de calitate. Şi când spun calitate este un complex, precum modul de comportament cu pacientul, condiţii hoteliere, aparatura pe care o pui la dispoziţie. Am considerat că nu se întâmplă asta. Şi de aceea am optat pentru schimbarea managementului”, a anunţat, marţi, ministrul Sănătăţii.
     
    Sorina Pintea le-a dat dreptate angajaţilor de la Spitalul „Bagdasar-Arseni”, care marţi au protestat în curtea spitaluui pentru că nu au beneficiat de mai multe sporuri.
     
    „Oamenii au protestat pentru modul în care li s-au calculat sporurile începând din ianuarie 2019. Problema este că ar fi trebuit să fie recalculate din iunie, şi probabil că dacă ne anunţau (conducerea spitalului – n.r.) am fi ştiut că există o problemă de aplicare a unui ordin de ministru din 2010. Oamenii au dreptate, iar acest ordin va fi modificat”, a mai declarat Pintea.
     

  • Tesla va prezenta SUV-ul Model Y pe 14 martie

    „Model Y va fi un SUV şi va fi cu circa 10% mai mare decât Model 3, aşa că va costa cu 10 procente mai mult şi va avea autonomia uşor mai redusă, la aceeaşi capacitate a bateriei”, a precizat Musk într-un tweet.

    Unitatea de producţie a companiei din Shanghai, din estul Chinei, va fabrica automobilele Model 3 şi Model Y, având o capacitate de producţie de 250.000 de vehicule anual.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 4 martie 2019 – VIDEO

    COVER STORY: Am 45 de ani şi îmi caut de muncă
     
    A devenit prejudecata legată de vârstă un obicei în cadrul companiilor din România?
     
     
    TEHNOLOGIE: Facebookul fashionului
     
     

    INDUSTRIE: Noua generaţie de berari

     

    TURISM: Un hotel pentru expaţi
     
     
    SPECIAL: De ce mor ziarele
     
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 25 februarie 2019 – VIDEO

    COVER STORY: exit; reboot; start
     
    Liviu Drăgan povesteşte cum a pornit din nou de la zero după ce a creat o companie de peste 30 de milioane de euro.
     
    STRATEGIE: Finanţare ca în Silicon Valley pentru antreprenori locali
     
     

    RESURSE UMANE: Un antrenor din ce în ce mai căutat

     

    AVIAŢIE: Schimbare de direcţie la altitudine ridicată
     
     
    VIAŢĂ DE EXPAT: Pelerin în business
     
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Cum să vinzi puzzle-uri în lumea tabletelor

    Cei doi antreprenori au înfiinţat afacerea în 2011, când au descoperit jocurile inteligente şi puzzle-urile metalice marca Professor Puzzle.„Acestea sunt puzzle-uri mecanice, jocuri de inteligenţă, jucării antice, unele inspirate din viaţa unor personalităţi celebre, altele vechi, dar modernizate, care pot înlocui telefoanele, tabletele şi care pot fi jucate în familie. Rezolvarea lor presupune logică, concentrare, comunicare, perseverenţă şi răbdare, abilităţi importante în viaţa noastră ca adulţi, dar şi în cea a copiilor”, spune Cosmin Stanciu, coproprietar al businessului.

    Cei doi ştiau că pe piaţa din România nu există genul acesta de jocuri şi au văzut oportunitatea de business. Astfel, în 2012 au deschis firma Risium Arr, au investit 2.000 de euro în primul stoc de marfă şi au devenit distribuitori autorizaţi ai brandului acestui producător şi distribuitor de puzzle-uri mecanice şi jocuri de inteligenţă din Anglia. „Am fost primii pe piaţă şi până în 2016 cred că am rămas singurii care comercializau astfel de jocuri în marile centre comerciale din România. În 2012 eram exagerat de prudenţi, primul import ţin minte că a fost de aproximativ 2.000 euro, bani care s-au întors relativ repede şi care au fost de fiecare dată reinvestiţi”, adaugă Răzvan Ancăn.

    Deşi pe lângă prezenţa pe site-ul propriu online cei doi antreprenori participau cu produsele în fiecare an la târguri precum Gaudeamus, Bookfest, Corporate Gift Show, în timp, au observat că, în ciuda faptului că erau pe piaţă de aproximativ patru ani, potenţialii clienţi încă nu ştiau pentru ce sunt produsele lor. Antreprenorii au decis să devină mai vizibili, iar în 2016 au investit 10.000 de euro într-un stoc mai mare de marfă şi au deschis şi prima insulă, în mallul Băneasa Shoppping City.

    „Magazinele proprii au apărut deoarece trebuia să fim mult mai vizibili, trecuseră patru ani de când eram prezenţi pe piaţă şi, deşi eram prezenţi în mediul online şi în diferite magazine partenere, produsele Professor Puzzle nu erau încă cunoscute în Bucureşti. În 2016 am deschis prima insulă Professor Puzzle în Băneasa Shopping City, iar în 2018 am deschis insula din AFI Cotroceni”, povesteşte Cosmin Stanciu. Risium Arr gestionează în prezent site-ul propriu, două insule proprii în mallurile AFI Cotroceni şi Băneasa Shopping City, însă distribuie produsele marca Professor Puzzle şi în marile lanţuri de librării – Librarium, Cărtureşti, Librăriile Humanitas, Diverta – precum şi în magazinele Autograf sau SMYK all for kids. De altfel, cei doi antreprenori au ajuns la vânzări de aproape 3 milioane de lei anul trecut, în creştere cu 42% faţă de 2017, când compania a înregistrat afaceri de 2 milioane de lei.

    „Creştem de la an la an, având în vedere că până în 2016 eram singurii jucători, practic piaţa era a noastră şi era normal să creştem. Dar anul trecut în perioada sărbătorilor nu mai aveam marfă pe stoc şi îi direcţionam pe clienţi către magazinele partenere pentru a le satisface nevoile.” Cosmin Stanciu a menţionat că magazinele fizice proprii şi cele partenere generează aproape 91% din cifra de afaceri, însă şi vânzările online au o creştere constantă. „Puzzle-ul mecanic este încă un produs nou în România, încă explicăm clienţilor ce este şi ce face şi de aceea este mult mai uşor de vândut în magazin decât pe site”, spune antreprenorul.

    „În ochii clienţilor, noi suntem băieţii cu jucării pentru birou. Clientul Professor Puzzle este corporatist, cu vârsta între 30 şi 35 ani, venituri peste medie, femei în proporţie de 59%.” Cu toate acestea, antreprenorii au povestit că nu există neapărat un profil al clienţilor, deoarece „avem clienţi corporatişti, avem clienţi companii, avem clienţi bunici şi nepoţi, antreprenori, studenţi. Avem clienţi de toate vârstele şi din toate categoriile pentru că produsele Professor Puzzle sunt pentru toată lumea.” Clienţii companii obişnuiesc să dea comenzi de jocuri inteligente pentru a le face cadou angajaţilor. „A venit la un moment dat o doamnă asistentă care lucra de noapte şi a vrut un joc care să o ţină trează toată noaptea. A doua zi când a ieşit din tură a venit să ne arate că a rezolvat jocul şi să mai cumpere unul pentru următoarea seară. La fel, a venit o doamnă care a cumpărat mai multe jocuri inteligente şi la final am întrebat-o pentru cine sunt toate şi a spus că sunt pentru copii cu autism”, au povestit proprietarii businessului.

    Pornind de la acest aspect, de la profilul clienţilor, i-am întrebat pe antreprenori care este atuul unui joc inteligent. „Avem prieteni care cumpără jocuri inteligente pentru serile cu prietenii, pentru că este o modalitate de a te deconecta de la telefon, tabletă sau alte tehnologii. Aceste jocuri au puterea de a face oamenii să interacţioneze”, spun ei. În prezent, în cadrul companiei Risium Arr lucrează o echipă de nouă angajaţi, iar cel mai nou coleg are o vechime de şase ani. Planurile pentru anul în curs vizează dezvoltarea distribuţiei.  

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 18 februarie 2019

    COVER STORY: Goana după gulerele albastre
     
    Aduc sudori din Vietnam sau bucătari din Nepal, oferă program flexibil angajaţilor, publică salariile oferite în anunţurile de angajare, investesc în şcoli profesionale şi speră să îşi fidelizeze angajaţii astfel încât fenomenul migraţiei externe a meseriaşilor să se diminueze. Acestea sunt doar o parte dintre soluţiile pe care le-au găsit angajatorii la criza acută de personal de pe piaţa muncii din România, iar experienţele lor au fost împărtăşite în cadrul conferinţei „Goana după gulere albastre. Ce soluţii au companiile la deficitul de angajaţi blue collar“, organizată săptămâna trecută în Bucureşti de Business Magazin în parteneriat cu platforma de anunţuri OLX, eveniment la care au participat peste 100 de specialişti în domeniul resurselor umane.
     
     
    SPECIAL: Progenitura visului american ajută la construirea visului chinezesc
     
     

    ANALIZĂ: Listările milenialilor

     

    STUDIU DE CAZ: Internaţionalizarea în agricultura ecologică
     
     
    LIFESTYLE: Piaţa de artă din România – microscopică, dar în creştere
     
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • „Cea mai traumatizantă perioadă a vieţii mele de antreprenor”

    Consiliul Concurenţei a sancţionat 13 agenţii de turism şi Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) cu amenzi în valoare totală de 11.419.539,35 de lei (aproximativ 2,45 milioane de euro) pentru coordonarea comportamentului pe piaţa comercializării produselor turistice prin agenţii de turism. Autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada iunie 2013 – septembrie 2016, 13 agenţii de turism şi-au coordonat politicile comerciale, inclusiv printr-un schimb de informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial, cu scopul de a nu permite scăderea preţurilor produselor/pachetelor turistice comercializate.

    Astfel, agenţiile de turism nu au redus, sub un anumit nivel, preţul de vânzare către clienţi pentru produsele turistice şi/sau pachetele de servicii turistice comercializate (de exemplu: bilete de avion în zborurile tip charter – atât ca produs turistic individual, cât şi ca o componentă dintr-un pachet de servicii turistice). De asemenea, acestea au limitat sau au eliminat campaniile promoţionale ale companiilor concurente care ofereau reduceri sau gratuităţi clienţilor şi şi-au împărţit numărul de locuri în avioanele contractate pentru zborurile de tip charter pentru a limita astfel în mod artificial oferta în vederea creşterii preţului de vânzare.

    „Investigaţia a pornit de la discuţii din piaţă, de la o întâlnire la care anumiţi colegi de-ai noştri s-au exprimat cu privire la problemele din piaţă şi a ceea ce înseamnă încălcarea unor legi prin reclamă mincinoasă sau anumite comportamente comerciale care care au şanse să conducă la insolvenţă”, a explicat Dragoş Anastasiu.

    Legea concurenţei, în zona cartelurilor, nu ţine cont de efectele din piaţă, notează el, adăugând că „nu a existat niciun efect în piaţă, niciun client păgubit; au existat vorbe, discuţii şi mailuri care au avut la bază teama de insolvenţă în tot acest spectru al agenţiilor de turism. A doua temă, pentru cei 14 tour operatori anchetaţi, a fost «alianţele pe charter». Vreau să spun foarte clar: fără alianţe pe charter, produsele acestea nu ar fi putut să existe, pentru că niciun operator din România nu poate să umple singur avioanele şi nu are altă şansă decât să se alieze cu alţii. Imaginaţi-vă că în astfel de alianţe se mai poartă discuţii. Unii sau alţii vin, câteodată, şi fac comentarii cu privire la politica comercială a celor din alianţă sau a concurenţilor. Unii sau alţii – unii activ, alţii pasiv. Astfel de discuţii sunt ilegale, chiar dacă eşti pasiv, dar la sfârşit sunt toţi vinovaţi. Nu se mai ţine cont dacă te-ai delimitat în două rânduri, dar în alte şase nu. Mai exact, raportul Consiliului Concurenţei descrie două delimitări clare – una prin ridicare de la masă, alta în scris – ambele ale sale. El precizează însă că, în alte şase situaţii, nu s-a delimitat de ceea ce se discuta. De asemenea, el mai spune că nu trebuie ca administratorul sau managerul companiei să fie prezent la discuţii, fiind suficient ca un angajat din middle management să fie de faţă pentru ca sancţiunile să poată fi aplicate. În ceea ce priveşte valoarea sancţiunilor, Anastasiu spune că unul dintre operatori „se detaşează decisiv, unul a plătit cât toţi ceilalţi la un loc. El se referă la Touring Europabus România, companie din grupul pe care el îl conduce, care a fost amendată cu 5.397.762,87 de lei (aproximativ 1.158.368 de euro). „Orice om sănătos la cap, când se uită la asta, spune că există un maxim vinovat. Ce trebuie să ştiţi este în felul următor: legea concurenţei amendează companiile la cifra de afaceri, între 0,5% şi 10%. În cele mai multe ţări din UE, când se aplică acest procent, se aplică la cifra de afaceri relevantă.

    El oferă ca exemplu o situaţie în care o companie de asigurări e anchetată de Consiliul Concurenţei. „Asigurătorul are RCA, CASCO, asigurări de casă, de călătorii şi altele. Se anchetează RCA-ul; la unii, RCA reprezintă 2% din cifra de afaceri totală, la alţii 10% sau chiar 90%. Cum se calculează amenda? Pe cifra de afaceri a anului anterior amenzii, dar la valoarea totală a veniturilor.

    „Legiuitorul a venit şi a spus: «Te amendez proporţional cu cifra de afaceri pentru că ai beneficiat de înţelegere în procentajul egal cu cifra de afaceri»; ce se întâmplă cu liderul de listă, care nici măcar nu face chartere? (Touring Europabus România – n.red.)” Compania în cauză, spune Anastasiu, nu se află nici măcar pe piaţa anchetată, charterele căzând în responsabilitatea unei alte entităţi din grup, Nova Travel. Dacă mai multe companii au acelaşi administrator, Consiliul Concurenţei se adresează ambelor companii. De asemenea, anchetatorii au luat în calcul întreaga cifră de afaceri, din care doar 2,8 procente sunt relevante pentru ce s-a anchetat, şi anume produse şi pachete turistice, potrivit lui Anastasiu. „Nu bilete de avion separate, nu cazări separate, nu pachete dinamice. Şi atunci amendăm firma: face taximetrie? Face, amendăm şi acolo. Face transport de persoane? Face, amendăm şi acolo. Face export? Face, amendăm şi acolo. Face comerţ cu maşini? Face, amendăm şi acolo. Încasează chirii? Da, amendăm şi acolo. Şi astfel ajungem la asemenea aberaţii. Suntem ţara care vorbeşte despre abuzuri, dar nimeni nu vorbeşte de abuzurile la adresa antreprenorilor din România.”

    Dragoş Anastasiu spune că aceasta a fost cea mai traumatizantă perioadă a vieţii sale de antreprenor, „şi nu mă refer la bani, ci la logică şi la dreptate”, afirmă preşedintele Eurolines. „A fost traumatizant, dar voi trece cu capul sus peste lucrurile acestea şi mă voi lupta pentru ca Parlamentul României să schimbe cât de curând această lege, pentru a nu mai traumatiza şi alţi antreprenori din România.”

    Anul trecut, grupul Eurolines a înregistrat o creştere de 20% a cifrei de afaceri, până la 150 milioane de euro, şi a ajuns la 700 de angajaţi. Pentru anul 2019, conducerea a bugetat un plus de 18% al cifrei de afaceri; comparativ cu ianuarie 2018, în prima lună a acestui an, creşterea înregistrată la nivelul întregului grup a fost de 31%.

    O altă companie amendată de Consiliul Concurenţei a fost Paralela 45, condusă de actualul preşedinte al ANAT, Alin Burcea. Reprezentanţii Consiliului Concurenţei au găsit 13 e-mailuri în sistemul de corespondenţă online al agenţiei de turism, pe care au amendat-o cu 340.000 de euro.

    „Am acceptat amenda şi am colaborat cu Consiliul Concurenţei, cu toate că legea ar trebui schimbată pentru că nu este specifică. Consiliul Concurenţei mai întâi amendează şi apoi se judecă şi am zis că mai bine plătim şi am terminat bâlciul. Amenzile erau mult mai mari, la noi ajunsese la 8% din cifra de afaceri, adică la 640.000 de euro“, a spus în cadrul emisiunii de business ZF Live Alin Burcea, proprietar al agenţiei de turism Paralela 45. El a spus că în e-mailurile incriminante se purtau discuţii despre faptul că agenţiile mici de turism nu aveau voie să schimbe preţul dacă vindeau în numele agenţiilor mari. De altfel, în cinci dintre cele 13 e-mailuri se purtau discuţii legate de faptul că o agenţie de turism mergea cu taxă de aeroport zero, iar în alte cinci e-mailuri se împărţeau biletele de avion în zboruri de tip charter între mai multe agenţii de turism. „Un tour operator nu poate întotdeauna să facă rezervare pe un avion şi atunci împărţim mai mulţi un avion. Comisia de verificare a considerat modul în care se împart aceste locuri în avion ca fiind o conspiraţie. Au fost e-mailuri clarificatoare, nu despre preţuri, date în decursul a trei ani, doar nişte e-mailuri date între noi.“

    Agenţiile de turism inculpate puteau evita amenzile date de Consiliul Concurenţei prin dezicerea de la e-mailurile primite de la colegii din domeniu, a subliniat Burcea. „Când am primit e-mailurile, noi trebuia să spunem că ne dezicem de ce scrie acolo şi eventual trebuia să trimitem la Consiliul Concurenţei că ne dezicem. Dar noi nu am ştiut pentru că nu scrie nicăieri, iar preşedintele Bogdan Chiriţoiu a zis că este în cutumă.“

    Amenzile aplicate de Consiliul Concurenţei agenţiilor de turism şi Anat

    1. Aerotravel S.R.L. 400.754,46 lei (aprox. 86.003 euro);
    2. Air Fla S.R.L. 9.618,91 lei (aprox. 2.064 euro);
    3. Corali Holidays S.R.L. 6.644,12 lei (aprox. 1.426 euro);
    4. Eximtur S.R.L. 685.116,14 lei (aprox. 147.027 euro);
    5. Fibula Air Travel S.R.L. 88.310,64 lei (aprox. 18.952 euro);
    6. Happy Tour S.R.L.  519.597,56 lei (aprox. 111.506 euro);
    7. Nova Travel S.R.L.  124.616,00 lei (aprox. 26.743 euro);
    8. Paralela 45 Turism S.R.L.  1.723.737,00 lei (aprox. 369.917 euro);
    9. Prestige Tours International S.R.L.  2.139.282,82 lei (aprox. 459.093 euro);
    10. Prompt Service Travel Company S.R.L.  186.084,73 lei (aprox. 39.934 euro);
    11. Rezeda World Travel S.R.L.  28.780,08 lei (aprox. 6.176 euro);
    12. Tez Tour S.R.L.  55.930,00 lei (aprox. 12.003 euro);
    13. Touring Europabus Romania S.R.L.  5.397.762,87 lei (aprox. 1.158.368 euro).

    Christian ’76 Tour S.R.L. a aplicat la programul de clemenţă, oferind dovezi privind existenţa faptelor anticoncurenţiale, şi a primit imunitate la amendă.

  • Pentru clienţii care caută mai mult decât frumosul

    Businessul din domeniul mobilierului de lux deţinut de Diana Şucu, soţia omului de afaceri Dan Şucu, a ajuns anul trecut la nivelul de 1,2 milioane de euro, iar în 2019 este bugetată o creştere de două cifre. Antreprenoarea care a pariat pe acest domeniu în urmă cu mai bine de cinci ani a adus în România trei branduri de mobilier de lux, este vorba de Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt, toate amplasate în complexul Băneasa, o zonă comercială din nordul Bucureştiului.

    „Anul 2018 a fost unul bun, cu o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro. Desigur că ne-am fi dorit mai mult, dar redecorările pe care le-am făcut pentru toate cele trei branduri le-am terminat în noiembrie – prea târziu ca să-şi aducă contribuţia la cifra de afaceri din 2018“, spune antreprenoarea. Despre mărcile din portofoliu, ea adaugă că Ethan Allen este brandul fanion, cel mai cunoscut brand american. Acesta se adresează în special spaţiilor mari, generoase. De altfel, este şi primul brand adus de ea în România.

    La portofoliu ea a adăugat apoi Caracole, un brand pe care îl descrie ca fiind vândut excelent atât ca set, cât şi ca piese independente. 

    „Şi pentru că există multe apartamente frumoase atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe ale României, am hotărât să promovăm şi Bernhardt – un brand mai modern, mai îndrăzneţ, mai surprinzător. Acesta se pretează excelent apartamentelor gen loft.“

    Cele trei branduri sunt prezente într-un magazin de 2.000 de metri pătraţi amplasat în Băneasa Shopping City, mall pe care Diana Şucu îl descrie ca fiind cea mai bună zonă comercială a României. „Extinderea nu este pentru noi o prioritate, în schimb perfecţionarea colecţiei şi a ofertei este un must, de aceea nu ne concentrăm pe noi deschideri în viitorul apropiat. Toate trei brandurile – Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt – funcţionează bine împreună. Lupta noastră este aceea de a ne face cât mai cunoscuţi nu doar în Bucureşti, ci şi în întreaga ţară.“

    Despre clienţi ea spune că sunt persoane deja familiarizate cu brandurile grupului, atât români, cât şi străini (austrieci, olandezi, bulgari sau englezi). „Este evident că prin cele trei branduri americane, Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt, ne adresăm unui client răsfăţat din punct de vedere financiar, care va cumpăra întotdeauna ceea ce este cel mai bun sau nimic. Clienţii noştri sunt persoane care au călătorit mult (…).“

    Toate cele trei branduri activează pe segmentul mobilierului de lux, segment în care Diana Şucu spune că oferta de mobilier şi decoraţiuni pe acest palier de preţ abundă de produse fabricate în Italia, eventual Franţa.

    „Gustul latin nu este unicul stil pe care îl caută clienţii. Diferenţierea pe care am văzut-o a fost în a prezenta ceva nou, special, inexistent pe piaţă ca ofertă. Şi atunci am ales ce este mai bun din gustul anglo-saxon, definit prin «form follows function». O îmbinare între frumos şi util, în antiteză cu latinescul «Il bello inutile» (frumosul inutil – n.red.).“

    Antreprenoarea este de părere că în acest domeniu, un ajutor de specialitate, al unui designer pregătit în această direcţie, este preferabil, dacă nu indispensabil.„Colegele mele de la Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt au studii de specialitate, au terminat arhitectura sau designul de interior şi, mai mult, beneficiază de ştiinţa şi ajutorul colegilor designeri americani.“ Astfel, în magazine există posibilitatea customizării pieselor de mobilier. Există şi clienţi care vin împreună cu designerii personali.

    Pe segmentul mobilierului de lux mai activează branduri precum Roche Bobois sau Rovere, ambele branduri europene.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 11 februarie 2019 – VIDEO

    COVER STORY: Topul celor mai mari salarii din economie
     
    Au cele mai mari facturi de salarii din economie, iar bugetele lor de personal reprezintă 10% din suma tuturor salariilor plătite în România. Împreună, au aproape 500.000 de angajaţi şi le oferă acestora, în medie, un salariu de 3.850 de lei net pe lună, cu 45% mai mult decât salariul mediu de la nivelul întregii economii. Cine sunt angajatorii care oferă cele mai mari salarii?
     
    REACŢII: Prima lună cu ordonanţa 114 pe masă
     
     

    STRATEGIE: Cum ia naştere un fond de investiţii

     

    IDEI DE AFACERI: Drumul de la blog la business
     
     
    VIAŢĂ DE EXPAT: Un cercetător pe nume Dan Diojdescu
     
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.