BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Inflaţia din Turcia scade brusc din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor

    Rata inflaţiei din Turcia a scăzut brusc în august, evidenţiind modul în care ratele ridicate ale dobânzilor încep să reducă creşterea galopantă a preţurilor din ţară, raportează Financial Times.

    Preţurile de consum au crescut cu 52% faţă de anul trecut în luna august, în scădere de la 61,8% în iulie, conform institutului de statistică din Turcia. Rata de variaţie lunară, considerată un indicator important al tendinţei de bază, a scăzut la 2,5%, comparativ cu 3,2% în luna precedentă.

    Această scădere este binevenită pentru banca centrală a Turciei, care a majorat ratele dobânzilor de la 8,5% în primăvara anului trecut la 50%, ca parte a unei revizuiri economice extinse. Inflaţia a atins un vârf de peste 85% la sfârşitul anului 2022, în contextul unei politici anterioare, susţinută de preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, care favoriza menţinerea ratelor dobânzilor la niveluri foarte scăzute.

  • Întrebarea este dacă preţurile apartamentelor vechi pot să crească, aşa cum cresc preţurile la apartamentele noi

    Toate preţurile din zona imobiliară rezidenţială din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov sunt mari, cel puţin preţurile cerute, din perspectiva cumpărătorilor, poate tranzacţiile au scăzut, poate în blocurile noi la multe apartamente nu există lumină, semn că nimeni nu locuieşte acolo, deci apartamentele nu ar fi vândute (cu toate că sunt vândute), poate numărul celor care pot să ia un credit a scăzut pentru că nu se mai încadrează în criterii (dobânzile sunt mari, avansul este mare, nu mai poţi să iei un credit de consum pentru a avea bani de avans etc.), poate va veni peste noapte o criză ca în 2008 şi va scădea preţul apartamentelor. Sunt mulţi de poate.

    Ce se întâmplă este că preţurile nu prea scad, deşi am trecut în ultimii patru ani prin criza COVID, criza inflaţiei, criza creşterii dobânzilor, mai degrabă preţurile au crescut decât au scăzut. Chiriile cresc şi încă au rate de creştere substanţiale. Numărul de proiecte disponibile scade. Preţul terenurilor a crescut şi creşte în continuare.  Preţurile materialelor de construcţii au crescut şi asta înseamnă că metrul pătrat construit este mai scump. Salariile au crescut. Finanţarea din spatele dezvoltărilor este mai scumpă pentru că au crescut dobânzile atât de la euro cât şi la lei. Aşa că ceea ce se livrează nou pe piaţă are un preţ mai mare, că doar dezvoltatorii nu vor vinde în pierdere. Vând mai greu, ce-i drept, dar tot nu scad preţurile.

    În acest moment sunt mai multe motive pentru care este puţin probabil să ne confruntăm cu o criză imobiliară care să ducă la o scădere dramatică a preţurilor, cel puţin cum a fost în 2008: o bună parte din tranzacţii se fac cu bani proprii şi mai puţin cu credit bancar; în piaţă sunt foarte mulţi bani – la medici, la notari, la avocaţi, la cei care au făcut bani pe Bursă, la cei care au făcut bani din crypto, la cei care au făcut bani din videochat, la cei care au făcut bani din tâlhării din afară, la cei care au făcut bani lucrând în afară etc., aşa că sunt bani pentru achiziţii; băncile de-abia aşteaptă să dea credite ipotecare/imobiliare în lei, chiar cu dobânzi în scădere. Salariile şi veniturile românilor au crescut; cursul leu/euro a rămas stabil; în ciuda creşterii exponenţiale a dobânzilor de acum doi ani (ratele au crescut cu 60%), românii au avut bani să acopere aceste creşteri şi să-şi plătească ratele, iar în aceste condiţii băncile nu se confruntă cu credite neperformante, ci dimpotrivă, valoarea portofoliului de credite imobiliare creşte.

    La polul opus, în orice moment ne-am putea trezi cu o criză care să vină din afară, în orice moment ne-am putea trezi cu o recesiune din motive externe, dar şi din motive interne care să ducă la disponibilizări şi multe semne de întrebare cu privire la plata ratelor la credite; o criză bugetară de proporţii se poate transforma într-o criză politică şi economică, ceea ce ne poate aduce o creştere a cursului leu/euro care să facă apartamentele mai scumpe în lei pentru că la noi preţul de referinţă este în euro. În aceste condiţii, s-ar putea ca preţurile în euro să scadă, chiar dacă în lei cresc. Totuşi, orice date am lua în acest moment, România este o ţară încă ieftină din perspectiva preţurilor pe zona imobiliară rezidenţială, adică apartamentele au încă preţuri mici. Suntem la cel mai bun raport între preţul apartamentelor şi salarii, adică putem cumpăra un apartament de 50 de metri pătraţi la preţurile actuale şi la salariul mediu actual, de peste 1.000 de euro, în 5,9 ani. În 2008, înainte de criză, acest indicator era de 30 de ani.

    Comparativ cu oraşele cu care ne comparăm, Budapesta sau Varşovia, preţurile la noi sunt cu 50% mai mici. Din acest motiv, investitorii străini, dar nu numai, cumpără pachete de apartamente fie direct de pe planşă, fie aproape de finalizarea proiectului, asta dacă nu s-au vândut între timp. O parte dintre aceşti investitori le dau în chirie, alţii aşteaptă să crească preţurile. Chiriile vor creşte, pentru că noua generaţie nu vrea să fie legată de achiziţia unui apartament cu un credit (dacă părinţii le cumpără apartamentul, nimeni nu se supără). Chiriile din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara sunt încă mici faţă de chiriile din Ungaria, Polonia, ca să nu mai vorbim de ţările vestice. Fenomenul Airbnb şi Booking duce la creşterea chiriilor pentru că există cerere. Chiar dacă în ultimii ani preţurile au crescut, nu au crescut suficient de mult încât să acopere randamentele/câştigurile obţinute din achiziţia de titluri de stat, din dobânzile la depozitele bancare, din investiţiile pe Bursă, din dividendele obţinute de la companiile listate pe Bursă. Dar când vor începe să scadă dobânzile şi implicit randamentele din aceste investiţii, preţurile imobiliare vor mai creşte, pentru a mai acoperi din aceste „pierderi”. Bineînţeles că toată lumea preferă apartamente noi, atât cei care fac aceste achiziţii pentru investiţie, cât şi cei care le cumpără pentru a sta în ele. Dar întrebarea este cât de mare e puterea preţurilor apartamentelor noi, ca să tragă în sus şi preţurile apartamentelor vechi. Cei care au de vânzare apartamente vechi se raportează la preţurile apartamentelor noi, dar se miră că nu primesc acelaşi preţ. 

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Cum arată preţurile pe harta imobiliară a Capitalei. Câţi bani pun pe masa bucureştenii pentru propriul apartament: Toma Filipovici, preşedintele APAIR: Am văzut nişte cazuri de curând în care s-au plătit şi 7.000 de euro pe metru pătrat util

    În luna iulie 2024 s-au vândut în Capitală cu 19% mai multe locuinţe faţă de luna similară a anului trecut, mai exact 4.521 de unităţi, compa­rativ cu 3.782 unităţi cumpărate în iulie 2023. Tranzacţiile prind avânt pe fondul cererii care a început să crească impulsionată de majorarea constantă a chiriilor, dar şi de randamentele ridicate în investiţiile imobiliare. În Bucureşti, preţurile variază între 2.800 şi 1.800 euro pe metru pătrat util în funcţie de zonă, este de părere Toma Filipovici, preşedintele APAIR.

    „Dacă vorbim de zona Alba Iulia sau Unirii deja vorbim de 2.700 – 2.800 de euro pe metru pătrat util la blocuri care nu sunt noi. Dacă vorbim de Şoseaua Giurgiului, probabil e cu 1.000 de euro mai ieftin. Cotroceni şi Primăverii sunt nişte enclave în care nu există stocuri şi atunci preţul e irelevant”, a declarat Toma Filipovici, preşedinte APAIR, în cadrul emisiunii ZF Live realizată cu sprijinul Orange Business.

    Potrivit preşedintelui APAIR, lipsa de ofertă peste care se suprapune nevoia de a avea un cămin forţează mâna cumpărătorilor şi împing preţurile tot mai sus. În cazuri excepţionale, bucureştenii au dat şi 7.000 de euro pe metru pătrat util, depăşind cu mult preţurile înregistrate în medie pe zonă.

    „Se plăteşte aproape oricât. Am văzut nişte cazuri de curând în care nu s-a ţinut cont de media zonei şi s-au plătit 4-5-7.000 de euro pe metru pătrat util. Se numeşte scarcity, când nu ai ce să cumperi şi îţi doreşti să un produs ca acela atunci plăteşti” a mai declarat Toma Filipovici la ZF Live.

     

  • Performanţă surprinzătoare a economiei Spaniei: Inflaţia ajunge în august la cel mai mic nivel înregistrat în ultimul an

    Inflaţia anuală din Spania, ajustată conform normelor UE, a scăzut la 2,4%, cel mai mic nivel din ultimul an, datorită reducerii preţurilor la combustibili şi alimente, potrivit datelor preliminare publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INE), raportează Reuters.

    Rata actuală este mai scăzută decât cea de 2,9% înregistrată în luna iulie şi sub estimarea de 2,5% aşteptată de analiştii intervievaţi de Reuters.

    Inflaţia de bază, care exclude preţurile volatile ale alimentelor proaspete şi energiei, a fost de 2,7% în termeni anuali, în scădere de la nivelul de 2,8% înregistrat în iulie, conform datelor INE.

    Inflaţia naţională a fost de 2,2% în august, faţă de 2,8% în iulie, a precizat INE.

    Reducerea ritmului de creştere a preţurilor a fost determinată de un efect de bază al preţurilor combustibililor, care au crescut semnificativ în august 2023. Într-o măsură mai mică, scăderea preţurilor la alimente a contribuit, de asemenea, la atenuarea inflaţiei, a adăugat INE.

    Încetinirea inflaţiei survine în contextul unei creşteri economice mai rapide decât se anticipase. În al doilea trimestru din 2024, economia Spaniei a crescut cu 2,9% în termeni anuali, depăşind media zonei euro.

    Ţările din zona euro s-au confruntat cu o inflaţie persistentă în ultimii trei ani, ca urmare a redeschiderii economiilor după pandemia de COVID-19 şi a creşterii preţurilor la energie, pe fondul conflictului din Ucraina.

    Spania a implementat o serie de măsuri în valoare de miliarde de euro pentru a reduce inflaţia, majoritatea acestora fiind eliminate până la mijlocul anului. Una dintre puţinele măsuri încă în vigoare este aplicarea unei cote de 0% pentru taxa pe valoarea adăugată la alimente.

  • Scumpirea ouălor, inevitabilă din toamnă în Ungaria pentru susţinerea producţiei

    Deşi presiunile inflaţioniste pe partea de inputuri au scăzut pentru sectorul producţiei de ouă, nu există nicio perspectivă privind o reducere a costurilor de producţie, a anunţat asociaţia maghiară, conform Hungary Today. Reprezentanţii acesteia au subliniat de asemenea că pe partea de venituri preţurile ouălor au scăzut semnificativ în ultima vreme. Prin urmare, aceasta consideră că creşterea preţurilor va fi necesară pe piaţa ouălor din toamnă.

  • BNR: Inflatia va coborî la 4% în decembrie 2024 şi la 3,4% la final de 2025, dar incertitudini semnificative sunt asociate evoluţiei preţurilor energiei şi alimentelor. Creşterea economică va accelera în 2024-2025, sustinută de consumul gospodăriilor populaţiei şi investitii

    Banca Natională estimează că inflatia va coborî la 4% în decembrie 2024 şi la 3,4%  în ultima lună a anului 2025, conducerea BNR anuntând o ameliorare a perspectivei în raport cu prognoza precedentă, mai cu seamă pe orizontul apropiat de timp, potrivit minutei şedintei de politică monetară din 7 august.

    Anterior, BNR estima un nivel de 4,9%  la finele lui 2024 şi de 3,5% la final de 2025.

    Descreşterea va fi antrenată pe mai departe prioritar de factorii pe partea ofertei, a căror acţiune dezinflaţionistă va rămâne mai intensă pe termen scurt decât s-a previzionat anterior, sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste şi al modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate începând cu luna aprilie.

    Membrii Consilului BNR au sesizat, totodată, că efectele de bază dezinflaţioniste se vor manifesta cu precădere la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflaţiei de bază, precum şi pe segmentele preţuri administrate şi combustibili, în timp ce mici efecte de bază de sens opus vor afecta în perspectivă apropiată dinamica preţurilor alimentelor procesate, care va cunoaşte astfel o inflexiune în trimestrul III 2024, inclusiv sub influenţa inversării traiectoriei cotaţiilor unor materii prime agroalimentare.

    Incertitudini semnificative sunt însă asociate evoluţiei viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, în contextul modificărilor legislative din domeniu şi al secetei prelungite din acest an, precum şi perspectivei cotaţiilor ţiţeiului şi altor materii prime, în condiţiile escaladării tensiunilor geopolitice, au subliniat membrii Consiliului.

    În acelaşi timp, s-a observat că presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali sunt aşteptate să persiste pe întregul orizont de prognoză şi să se atenueze doar uşor în raport cu prima parte a anului curent şi cu prognoza precedentă, în condiţiile în care, după o mică restrângere în semestrul II 2024, excedentul de cerere va rămâne probabil aproape constant pe parcursul următoarelor şase trimestre, la o valoare semnificativă, marginal inferioară celei previzionate anterior.

    Totodată, dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forţa de muncă din sectorul privat este anticipată să-şi prelungească ascensiunea pe ansamblul anului curent şi să depăşească astfel nivelul în uşoară scădere prognozat anterior.

    Inflaţia de bază va recepta însă şi influenţele însemnate şi tot mai pronunţate ale efectelor de bază dezinflaţioniste anticipate să se manifeste pe segmentele mărfuri nealimentare şi servicii, care vor devansa cu mult influenţele de sens opus ce vor veni în perspectivă apropiată din evoluţia dinamicii preţurilor alimentelor procesate. De asemenea, efecte dezinflaţioniste în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de aşteptat din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, dar mai cu seamă din descreşterea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, într-un ritm chiar ceva mai alert decât în proiecţia precedentă.

    În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va continua probabil să scadă mai alert decât dinamica inflaţiei headline şi decât s-a previzionat anterior, coborând la 4,6% în decembrie 2024, la 3,5 %  în ultima lună din 2025 şi la 3,4% la finele orizontului proiecţiei, comparativ cu valorile de 5,3%, 3,7% şi respectiv 3,5% indicate de prognoza precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă.

    În ceea ce priveşte creşterea economică, BNR se aşteaptăca ea să accelereze pe ansamblul intervalului 2024-2025, deşi ceva mai puţin decât în prognoza precedentă, pe fondul decelerării inflaţiei şi al redresării treptate a cererii externe, dar mai ales sub impactul conduitei politicii fiscale şi al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.

    S-a observat că, similar previziunilor precedente, consumul gospodăriilor populaţiei este aşteptat să redevină în anul curent şi să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB,  în condiţiile accelerării semnificative a creşterii venitului disponibil real – sub influenţa majorărilor de salarii şi transferuri sociale suprapuse traiectoriei descendente relativ mai joase a ratei inflaţiei –, dar şi în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei. 

    O contribuţie însemnată la dinamica PIB va continua probabil să vină şi din partea formării brute de capital fix, a cărei creştere este aşteptată să încetinească totuşi considerabil în 2024-2025, după accelerarea puternică din 2023, dar să rămână alertă din perspectivă istorică, pe fondul atragerii şi utilizării unui volum important de fonduri europene, însă în scădere faţă de 2023 şi în contextul unor incertitudini însemnate asociate programelor şi execuţiilor bugetare, precum şi tensiunilor geopolitice şi evoluţiilor economice din Europa, au remarcat membrii Consiliului.  

    În schimb, evoluţia exportului net este aşteptată să redevină şi să rămână mai contracţionistă în 2024-2025 decât s-a anticipat anterior, dată fiind perspectiva creşterii relativ mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor de bunuri şi servicii, în corelaţie cu decalajul de ritm dintre absorbţia internă şi cererea externă.

    În aceste condiţii, deficitul de cont curent îşi va stopa probabil corecţia descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025 şi va rămâne astfel semnificativ deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră şi să inducă riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat membrii Consiliului.

    Vedeti aici minuta sedintei BNR

     

  • Analiză ZF. Schimbarea la faţă a comerţului modern: lupta pentru consumatori i-a adus pe toţi marii actori în „ringul“ preţurilor mici, al promoţiilor şi discounturilor

    ♦ Până acum câţiva ani, doar reţelele de tip discount erau cele care pariau puternic pe preţuri mici şi pe oferte ♦ În ultimii ani însă, odată cu schimbarea comportamentului de consum al românilor, acelaşi este crezul tuturor actorilor din comerţul modern local ♦ Aşadar, Auchan îşi transformă hipermarketurile în magazine de tip discount, Carrefour lansează o platformă de reduceri unde adaugă periodic produse, iar Mega Image anunţă că „preţurile şi promoţiile sunt două ingrediente cheie pentru businessul nostru“.

    Ultimii ani, marcaţi de inflaţie record şi de prudenţă în comporta­mentul de consum al românilor, i-au determinat pe marii actori din comerţul modern să îşi regândească strategiile sau, în unele cazuri, chiar să îşi adapteze modelul de business la piaţă. Rezultatul? Toate reţelele internaţionale au intrat în „ringul“ preţurilor mici, al promoţiilor şi discounturilor.

    Până acum câţiva ani, doar reţelele de discount erau cele care pariau puternic pe preţ. În ultimii ani însă, odată cu schimbarea comportamentului de consum al românilor, acelaşi este crezul tuturor actorilor din comerţul modern local.

    Aşadar, Auchan îşi transformă hipermarketurile în magazine de tip discount, Carrefour lansează o platformă de reduceri unde adaugă constant produse, iar Mega Image anunţă că „preţurile şi promoţiile sunt două ingrediente cheie pentru businessul nostru“.

     

    Discounterii la putere

    Magazinele de tip discount au avut priză la consumatorii din Occident, din state precum Germania, spre exemplu, de mai multă vreme. În România, acest format a început să câştige teren mult mai recent, popularitatea maga­zinelor cunoscute pentru preţurile mici fiind susţinută mai ales de expansiunea rapidă a Lidl şi Penny, cei doi jucători mari din sector.

    În segmentul discounterilor mari este activ şi Supeco, un format al Carrefour, însă reţeaua e mult mai puţin extinsă faţă de celelalte două, care au fiecare 350-400 de unităţi în România.

    În 2023, magazinele de discount au devenit principala destinaţie de cumpărături a românilor, depăşind în premieră hipermarketurile, unităţi de mii de metri pătraţi, cu zeci de mii de articole la raft, arată datele studiului Consumer Panel Services GfK România. Această schimbare istorică a venit în contextul în care românii sunt tot mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii, dat fiind că inflaţia record din 2022 şi 2023 le-a redus puterea de cumpărare.

     

    Schimbări de direcţie

    În aceste condiţii, unii actori au decis să îşi încerce norocul în acest segment tot mai popular.

    Cel mai concludent exemplu este cel al Auchan, care chiar a lansat brandul de discount ATAC Hiper Discount by Auchan, sub care şi-a rebranduit o serie de hipermarketuri.

    Compania a intrat pe formatul de discount iniţial în 2023, prin remodelarea a două magazine, iar apoi mai puternic în 2024, prin lansarea brandului ATAC.

    „Activitatea noastră fundamen­tală a fost cea din hipermarket, cu asta am început. (…) În 2023, am lansat Auchan Discount, iar anul acesta am transformat unele maga­zine de tip hipermarket în discount ATAC. Este o relansare a unui format pe care noi îl aveam“, spunea recent Tiberiu Dăneţiu, marketing director în cadrul retailerului Auchan.

    Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

    „Am restrâns şi optimizat gamele, am controlat mult mai bine elementele de cost şi am putut să oferim preţuri mai mici, atât unitar (la bucată) cât şi la pachete.“

    El adăuga că acesta este un format puternic de discount, cu preţuri sensibil mai mici decât media pieţei. Executivul nu oferea cifre.

    Această reconfigurare a unui format vine în contextul în care tot mai multe voci spun că era hipermarketului a apus, oamenii fiind acum mai orientaţi către discount sau proximitate. Cele două sunt modele diferite, unul mizând pe preţ, iar altul pe poziţionarea în “drumul” clientului. Acesta din urmă e de altfel un format cunoscut pentru că nu are cele mai mici preţuri, dar pe care consumatorii îl aleg pentru că le e comod. De regulă, aceste magazine sunt vizitate fie pentru cumpărături de ultim moment, fie pentru produse de consum imediat.

     

    Proximitate, dar cu ce preţ?

    Totuşi, chiar şi în cazul acestor magazine, preţul rămâne un argument important, după cum spune Jesper Lauridsen, COO pentru Europa Centrală şi de Sud-Est în cadrul gigantului belgiano-olandez Ahold Delhaize, ce deţine local reţeaua de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image. În România, grupul are supermarketurile cu acelaşi nume şi magazinele de proximitate Shop & Go.

    “Nu e doar despre discount aici. Totuşi, atât în România cât şi în toată lumea, pe fondul inflaţiei, remarcăm o sensibilitate crescută la preţ. Asta înseamnă downtrading, înseamnă că de la un brand mediu oamenii se pot duce către unul cu preţ mic, înseamnă o orientare mai mare către mărci private. Vedem că există o schimbare în comportamentul consumatorilor.”

    Polarizarea socieţii e şi ea tot mai evidentă. Toate costurile au crescut, presiunea e mai mare, e normal, spunea recent executivul.

    “Noi trebuie să ne păstrăm relevanţa faţă de discounteri. Trebuie să fim competitivi, dar trebuie să avem produse care să ne diferenţieze. Credem că preţul contează şi va continua să conteze. Mega Image e puternic pe preţuri, suntem bine poziţionati chiar şi în lupta cu discounterii. Nu ne permitem să nu fim puternici. Preţurile şi promoţiile sunt două ingrediente cheie pentru businessul nostru.”

     

    Promoţii, discounturi şi oferte

    Această “modă” a ofertelor şi a promoţiilor a reapărut în prim-plan în 2023, după o perioadă de relativă pauză, mai exact după o perioadă de bunăstare, de creştere a puterii de cumpărare şi de uptrading.

    Magazinele moderne care vând bunuri de larg consum, fie că e vorba de alimente, băuturi, produse de îngrijire personală sau a locuinţei, au apelat anul trecut mai mult decât oricând în ultimii ani la oferte, reduceri şi promoţii, în încercarea de a mai anima apetitul de consum al românilor, apetit care a fost lovit din plin de inflaţia record.

    Astfel, produsele la promoţie au ajuns să deţină o pondere valorică de peste 20% în totalul achiziţiilor FMCG realizate de gospodării (excluzând aici articolele din categoria fresh food), arată datele Consumer Panel Services GfK România. Mai exact, unu din cinci lei cheltuiţi de români la shopping a mers în 2023 către bunuri de larg consum aflate la ofertă.

    În aceste condiţii, retailerul Carrefour România a lansat o platformă de reduceri sub numele “Minus la sută”. În luna mai a fost lansată o primă etapă, iar recent oficialii grupului au spus că iniţiativa se prelungeşte şi, totodată, au fost adăugate şi 500 de noi produse, astfel programul oferindu-le clienţilor peste 1.700 de articole – mărci propii, dar şi produse de brand local ori internaţional – la preţ redus. Bunuri sunt semnalizate la raft prin mesajul “?Produs cu preţ redus?”.

    Aşadar, lupta pentru consumatori i-a adus pe toţi marii actori în “ringul” preţurilor mici, al promoţiilor şi discounturilor.

  • Volumul tranzacţiilor imobiliare din piaţa locală a accelerat cu 131% în S1/2024, marcând cel mai mare avans din regiune. Cristi Moga, Cushman & Wakefield Echinox: Perspectivele pentru a doua jumătate a anului rămân pozitive, pe fondul relaxării condiţiilor de finanţare şi al stabilizării preţurilor

    Volumul tranzacţiilor imobiliare din România a înregistrat o creştere de 131% în primul semestru din acest an, până la 418 milioane de euro, marcând cel mai mare avans din Europa Centrală şi de Est (ECE). Tranzacţiile cu proprietăţi de retail şi cele cu proiecte industriale au fost motorul pieţei locale, reprezentând 90% din volumul total, în timp ce birourile au avut o pondere de doar 4%, arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield.

    Evoluţia plasează România pe poziţia a treia în regiune, după Polonia şi Cehia, devansând Ungaria şi Slovacia

    La nivel regional (România, Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia), volumul tranzacţionat în primul semestru a fost de 3,26 miliarde de euro, în creştere cu 40% comparativ cu perioada corespunzătoare din anul anterior. Polonia a avut o creştere de 113%, în timp ce piaţa din Cehia a înregistrat un avans de 19%. În schimb, Ungaria a consemnat o scădere de circa 33% a tranzacţiilor cu proprietăţi generatoare de venituri, iar în Slovacia reducerea a fost şi mai accentuata, de 73%.

    În România, în primul semestru al anului au fost consemnate 38 de tranzacţii, comparativ cu 17 în S1 2023, conform datelor centralizate în raportul Romania Investment Marketbeat, lansat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    În plus, S1/2024 a fost cel mai dinamic prim semestru din 2017, în condiţiile în care cea de-a doua jumătate a anului este, de obicei, mai activă în ceea ce priveşte tranzacţiile.

    “Anul 2024 marchează o revenire a interesului investitorilor pentru active imobiliare pe piaţa locală, remarcându-se o activitate crescută mai ales din partea jucatorilor deja prezenţi în România. Perspectivele pentru a doua jumătate a anului rămân pozitive, pe fondul relaxării condiţiilor de finanţare şi al stabilizării preţurilor, urmând a fi închise alte tranzacţii semnificative în special pe segmentele de retail şi birouri. Per total, volumul tranzacţionat este de aşteptat să revină la media de circa 1 miliard de euro, specifică pieţei locale în ultimul deceniu.”, spune Cristi Moga, Head of Capital Markets Cushman & Wakefield Echinox.

    Potrivit datelor Cushman & Wakefield, sectorul de retail a atras 47% din volumul investiţional, în timp ce sectorul logistic a avut o cotă de 43%. Sectorul hotelier si cel de birouri au avut cote de 6%, respectiv 4%.

    Cea mai mare tranzacţie încheiată în perioada analizată a fost achiziţia de către CTP a unui portofoliu care cuprinde şase parcuri industriale şi logistice de la Globalworth (267.900 mp GLA) pentru 168 milioane euro. O altă achiziţie importantă finalizată în primul semestru a fost parafată de WDP, grupul belgian preluând proiectul Expo Market Doraly de lângă Bucureşti pentru aproximativ 90 milioane euro.

    Randamentele de referinţă au fost stabile pe toate segmentele în primul semestru, doar proprietăţile industriale înregistând un avans de 10 puncte de bază comparativ cu sfârşitul anului 2023. Astfel, acestea variază între 7,25% pentru cele mai reprezentative clădiri de birouri şi centre comerciale şi 7,50% pentru parcuri industriale.

     

  • Surpriză: Banca Angliei reduce dobânda de referinţă cu 0,25% până la 5%, pentru prima oară în mai mult de patru ani. „Riscurile inflaţiei ridicate rămân prezente, astfel trebuie să ne asigurăm că nu reducem dobânda prea repede”

    Banca Angliei a redus joi dobânda cu 0,25% până la 5%, pentru prima dată în mai mult de patru ani, scrie CNBC.

    Consiliul de admnistraţie a votat cu 5 la 4 în favoarea tăierii dobânzilor, guvernatorul Andrew Bailey declarând că instituţia va decide cu prudenţă următoarele măsuri.

    „Această decizie a fost gândită atent. Riscurile inflaţiei ridicate rămân prezente, astfel trebuie să ne asigurăm că nu reducem dobânda prea repede”, a explicat Andrew Bailey.

    Dobânda fixată de BoE a fost de 5,25% încă din august 2023, cel mai ridicat nivel al ultimilor 16 ani.

    Pieţele financiare au prezis cu o probabilitate de 61% că Banca Angliei va reduce dobânda de referinţă cu 0,25% la şedinţa de politică monetară de astăzi.

     În acest an consiliul de admnistraţie al BoE se va reuni de încă trei ori, în septembrie, noiembrie şi decembrie.

  • Explozie pe piaţa imobiliară din Marea Britanie: Preţurile locuinţelor depăşesc din nou prognozele analiştilor

    Potrivit creditorului ipotecar Nationwide, preţurile locuinţelor din Marea Britanie au crescut peste aşteptări în iulie, înregistrând un salt anual de 2,1 % şi o creştere lunară de 0,3%, ambele depăşind previziunile analiştilor, scrie Financial Times.

    Economiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau ca preţurile să crească cu 1,8 % şi, respectiv, cu 0,1%.

    Preţurile au crescut în cel mai rapid ritm din decembrie 2022, Nationwide declarând totuşi că ultimul preţ mediu al casei, de 271.209 lire sterline, a fost încă cu 2,8 la sută sub vârful înregistrat de la începutul acelui an.