BusinessMagazin

Tag: pret

  • Companiile de utilităti din energie: Guvernul limitează plata schemelor de compensare a clienţilor de energie electrică şi gaze, printr-un proiect de OUG, ceea ce va bloca tot lanţul energetic, prin incapacitarea achiziţiei de energie şi a plăţilor pe întregul lanţ

    Companiile de utilităti din energie, reunite în Federatia ACUE, atrag atentia că noul proiect de OUG pentru limitarea cheltuielilor bugetare introduce, prin art.4, măsuri de limitare a plăţilor pentru schemele de compensare a consumatorilor şi destabilizează grav capacitatea furnizorilor de a asigura achiziţia de energie şi, implicit, continuitatea alimentării cu electricitate şi gaze a gospodăriilor şi companiilor.

    Măsura propusă de Guvern va bloca, practic, tot lanţul energetic, prin incapacitarea achiziţiei de energie şi a plăţilor pe întregul lanţ: de la producător, transportator, la distribuitor şi bugetul de stat, se arată într-un comunicat al ACUE.

    “Prin articolul propus, Guvernul limitează, de fapt, aplicarea reducerilor de preţ la clientul final. Banii necesari sunt promişi de stat clienţilor de energie pentru acoperirea diferenţei de preţ, între preţul real şi cel plafonat, nu sunt pentru furnizori. Furnizorii sunt folosiţi ca intermediari pentru prefinanţarea acestor scheme de sprijin. Dacă nu mai poate susţine plafoanele de preţ, statul trebuie să găsească soluţii alternative.” Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE

    Reprezentantii federatiei spun că furnizorii de energie au aplicat preţul plafonat şi au prefinanţat diferenţa de cost. ACUE solicită autorităţilor să-şi îndeplinească partea lor de obligaţie, la care s-au angajat prin propriile reglementări, respectiv să deconteze sumele datorate pentru compensarea clienţilor, în termenul legal.

    ”Furnizorii şi-au exprimat disponibilitatea de a participa la o discuţie reală, cu factorii de decizie relevanţi. Apreciem înţelegerea manifestată de colegii din plenul Consiliului Economic şi Social şi deschiderea la dialog a reprezentanţilor Ministerului Energiei”, a mai spus Daniela Dărăban.

    Federaţia ACUE a solicitat Guvernului eliminarea articolului XIV din proiectul de OUG.

    Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat recent că statul român a cheltuit până acum 20 de miliarde de lei cu decontarea facturilor la energie şi gaze şi ministerul are nevoie de alte 3 miliarde de lei la rectificare, însă bugetul de stat a câştigat mai mult decât atât din suprataxarea sectorului energetic. El a mai spus că restanţele ministerului către furnizorii de energie sunt în prezent de 1,25 miliarde lei.

     

     

  • Guvernul prelungeşte cu trei luni plafonarea adaosului comercial la unele alimente de bază şi adaugă pe listă noi produse. În plus, adaosul comercial la produsele care intră vrac pe teritoriul României va fi de maximum 5% faţă de preţul de achiziţie

    Guvernul a decis să extindă perioada de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă privind plafonarea adaosului comercial la unele produse agricole şi alimentare pentru încă 90 de zile şi să adauge pe lista de alimente cozonacul, carnea tocată, smântâna, orezul, bulionul de roşii, margarina, drojdia şi perele.

    “Având în vedere că urmează perioada de iarnă, când cheltuielile cu utilităţile în locuinţe şi gospodării cresc şi, ţinând cont de faptul că în perioada sărbătorilor de iarnă nevoia de consum creşte, iar bugetul destinat cumpărăturilor vizează cu preponderenţă achiziţia de alimente, pentru a veni în întâmpinarea consumatorilor, s-a considerat ca fiind necesară extinderea perioadei de aplicare a prevederilor OUG nr.67/2023 privind instituirea unei măsuri cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare pentru o nouă perioadă de 90 de zile”, specifică un anunţ al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

    O altă măsură nou introdusă prin acest proiect vizează produsele agricole şi alimentare care intră vrac pe teritoriul României şi nu sunt introduse în procesul de procesare/abatorizare. În cazul acestora cota de adaos comercial va fi de maximum 5% faţă de preţul de achiziţie, la care se adaugă cheltuielile directe şi indirecte prevăzute de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.826 din 22 decembrie 2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii de gestiune. 

    Aceste produse sunt: ulei, zahăr, făină, mălai, carne de porc, carne de pui, carne de vită, pentru cantităţi de produs ambalat mai mari de 5 kg, respectiv 5 l.

    De asemenea, proiectul de act normativ aduce unele clarificări la măsura de limitare a comisionului de decontare la un procent de 1%, care poate fi aplicat comercianţilor de către unităţile emitente de tichete de masă, cadou şi sociale, inclusiv cele emise prin Programul Sprijin pentru România, indiferent de modalitatea prin care tichetele sunt emise, electronic sau hârtie, şi de tipul acestora.

    Potrivit noilor prevederi măsura se aplică pentru toate produsele agricole şi alimentare care se pot achiziţiona cu acestea, fără a se limita la produsele prevăzute în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă.

    Instituirea măsurii cu caracter temporar de combatere a creşterii excesive a preţurilor la unele produse agricole şi alimentare prin limitarea, pentru o perioadă de 90 de zile, a adaosurilor comerciale practicate în procesarea, distribuţia şi comercializarea unor produse alimentare esenţiale a determinat scăderea preţurilor pentru aceste categorii de produse şi, implicit, a crescut puterea de cumpărare.

    Proiectul de act normativ poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8548-proiect-oug-modificare-oug-67-20-10-2023.html

     

  • Vreţi să cumpăraţi mai ieftin de la ANAF? Vedeţi aici ce obiecte confiscate mai scoate la licitaţie instituţia

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat că scoate la licitaţie  un lot de 122 de ceasuri de lux cu un preţ de pornire al licitaţiei de 1.671.850 lei.

    Pe lista ceasurilor de lux se regăses branduri precum Audemars Piguet, Breitling, Cartier, Corum, Hublot, IWC, Omega, Panerai, Rolex, Tag Heur, Tudor, Zenith şi mult alte branduri.

    Licitaţia organizată de ANAF va avea loc în data de 26.09.2023, ora 15:00, în Bucureşti, str.Lucreţiu Pătrăşcanu nr.10, Corp B, sector 3.

    Obiectul liciraţiei este un ansamblu de bunuri mobile, ceasuri – 122 buc., preţ de pornire al licitaţiei 1.671.850 lei. Conform prevederilor titlului VII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, la preţul de adjudecare se va adăuga TVA de 19%.

    Mai multe detalii puteţi găsi în cadrul anunţului de vânzare AICI

     

  • Vreţi să vă schimbaţi ceasul? Puteţi să vă cumpăraţi o coleţie întreagă de ceasuri direct de la ANAF. Vedeţi aici lista completă a ceasurilor scoase la licitaţie

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat că scoate la licitaţie  un lot de 122 de ceasuri de lux cu un preţ de pornire al licitaţiei de 1.671.850 lei.

    Pe lista ceasurilor de lux se regăses branduri precum Audemars Piguet, Breitling, Cartier, Corum, Hublot, IWC, Omega, Panerai, Rolex, Tag Heur, Tudor, Zenith şi mult alte branduri.

    Licitaţia organizată de ANAF va avea loc în data de 26.09.2023, ora 15:00, în Bucureşti, str.Lucreţiu Pătrăşcanu nr.10, Corp B, sector 3.

    Obiectul liciraţiei este un ansamblu de bunuri mobile, ceasuri – 122 buc., preţ de pornire al licitaţiei 1.671.850 lei. Conform prevederilor titlului VII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, la preţul de adjudecare se va adăuga TVA de 19%.

    Mai multe detalii puteţi găsi în cadrul anunţului de vânzare AICI

     

  • Ce mai vinde ANAF: Ceasuri de lux cu un preţ de pornire al licitaţiei de 1.671.850 lei

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat că scoate la licitaţie  un lot de 122 de ceasuri de lux cu un preţ de pornire al licitaţiei de 1.671.850 lei.

    Pe lista ceasurilor de lux se regăses branduri precum Audemars Piguet, Breitling, Cartier, Corum, Hublot, IWC, Omega, Panerai, Rolex, Tag Heur, Tudor, Zenith şi mult alte branduri.

    Licitaţia organizată de ANAF va avea loc în data de 26.09.2023, ora 15:00, în Bucureşti, str.Lucreţiu Pătrăşcanu nr.10, Corp B, sector 3.

    Obiectul liciraţiei este un ansamblu de bunuri mobile, ceasuri – 122 buc., preţ de pornire al licitaţiei 1.671.850 lei. Conform prevederilor titlului VII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, la preţul de adjudecare se va adăuga TVA de 19%.

    Mai multe detalii puteţi găsi în cadrul anunţului de vânzare AICI

     

  • Acţiunile “noului” Fond Proprietatea dau cu capul de tavan: cresc cu 25% la debutul şedinţei de joi faţă de preţul de referinţă de după corecţia ex-date. “Foarte puţini vânzători”. UPDATE: Limita de creştere de 25% a fost eliminată

    UPDATE ora 11:00. Acţiunile au revenit la tranzacţionare după ce au fost suspendate din cauza aglomeraţiei investitorilor. Limita superioară de variaţie de +25% a fost eliminată. Acum acţiunile FP se apreciază cu 34%.

    Cu 25% se apreciază acţiunile Fondului Proprietatea (FP) la debutul şedinţei de astăzi, de la preţul de referinţă de 0,2615 lei, determinat ca urmare a corecţiei dividendului mamut, la aproximativ 0,327 lei, arată datele BVB.

    Este prima şedinţă de tranzacţionare în care Fondul Proprietatea scoate din “bilanţ” ultima legătură pe care o avea cu Hidroelectrica – data ex-date pentru distribuirea de dividende record de pe urma listării companiei.

    Potrivit reglementărilor BVB, plus 25% este limita superioară de creştere pe care Fondul Proprietatea o poate atinge astăzi. Acţiunile tranzacţionate astăzi nu dau dreptul la dividendele cu un randament de 90% plătite pe 29 septembrie. 

    Acţiunile sunt în pre-deschidere pe fondul aglomeraţiei însă potrivit datelor din platformele brokerilor BID-urile, adică acţiunile pe care vor să le cumpere investitorii, se ridică la 37,7 milioane de unităţi. Însă sunt foarte puţini vânzători, ask-ul fiind golit în primele minute.

    Milioane de unităţi. Însă sunt foarte puţini vânzători, ask-ul fiind golit în primele minute.

    De unde acest raliu? În câteva calcule aşternute pe o foaie de hârtie răspunde Ovidiu Şerdean, broker IFB Finwest. “Cred că nu mai este nevoie de vorbe”.

    Circa 22.000 de acţionari ai Fondului Proprietatea (simbol bursier FP) vor primi pe 29 septembrie în conturi aproximativ 9,3 mld. lei sub formă de dividend într-o distribuţie record de cash care are potenţialul de a mişca în sus acţiunile de la Bursa de Valori Bucureşti.

    Iar asta pentru că, potrivit analiştilor consultaţi de ZF, investitorii persoane fizice române, care au 22% din FP şi deci vor primi două miliarde de lei, sunt cotaţi cu şanse mari de a reintra la cumpărare, adică a reinvesti dividendele, ceea ce ar putea să ducă preţurile acţiunilor în sus, la fel cum s-a întâmplat când au fost eliberate sumele de pe urma ofertei publice iniţiale a Hidroelectrica.

     

  • Motorină versus benzină – cine câştigă „războiul” carburanţilor? Atenţie, şoferi: Cum se poate afla unde este cel mai mic preţ la carburanţi

    În contextul creşterii preţurilor, din ultima perioadă, la carburanţi şoferii au la îndemână o aplicaţie prin care pot afla care este cel mai bun preţ, la benzină sau motorină, din zona în care se află.

    Astfel, consumatorii pot utiliza aplicaţia Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi pentru a afla care sunt preţurile practicate de benzinării.

    Aplicaţia Monitorul Preţurilor a fost lansată în anul 2016 pentru Bucureşti şi Ilfov, iar în anul 2019 a fost extinsă la nivel naţional.

    Monitorul Preţurilor carburanţilor auto urmăreşte, pe de o parte stimularea concurenţei între companiile de distribuţie a carburanţilor auto şi , pe de o parte, asigurarea posibilităţii consumatorului de a alege carburanţii cu cel mai bun raport calitate-preţ. Pentru atingerea acestui deziderat, prin proiectul Monitorul Preţurilor Consiliul Concurenţei este creată o bază de date care conţină principalelor companii care comercializează carburanţi, amplasarea geografică a benzinăriilor deţinute de fiecare, tipurile de carburanţi (benzină, motorină şi GPL) comercializate în fiecare benzinărie, preţurile la pompă practicate.

    Investiţia în lansarea Monitorului Preţurilor s-a ridicat la 300.000 de euro, potrivit informaţiilor publicate de ZF în 2019.

    Portalul Monitorul Preţurilor şi aplicaţiile mobile funcţionează la nivel naţional în scopul transparentizării preţurilor carburanţilor comercializaţi în România, şi anume: benzină (standard şi premium), motorină (standard şi premium) şi GPL. De asemenea, Monitorul Preţurilor permite localizarea staţiilor de carburanţi auto care permit încărcarea electrică.

    În plus, Monitorul Preţurilor conţine informaţii privind serviciile disponibile în staţiile de alimentare cu carburanţi auto şi permite filtrarea acestora după disponibilitatea celor mai importante servicii.

    Puteţi accesa Monitorul Preţurilor pentru carburanţi AICI

    Companiile de distribuţie a carburanţilor auto partenere a Monitorului preţurilor sunt: KMG International (Rompetrol), Lukoil România, MOL România Petroleum Products, NIS Petrol România (Gazprom), OMV Petrom SA şi Socar Petroleum.

     

     

  • Analiză Storia.ro: Cu cât au crescut, de fapt, preţurile apartamentelor

    În luna iunie a.c, preţul pe metru pătrat solicitat pentru apartamentele noi de vânzare a crescut cu 2% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, în timp ce preţul apartamentelor vechi a crescut, în medie, cu 3%, conform celor mai recente date de pe Storia.ro, platforma de imobiliare lansată de OLX. În luna iunie, românii au vizualizat cu 5% mai multe pagini cu anunţuri de apartamente de vânzare decât în aceeaşi lună a anului anterior şi au realizat cu 1% mai multe contactări. Analiza a luat în calcul nouă dintre cele mai mari oraşe de pe platformă. 

    Cum au evoluat preţurile apartamentelor de vânzare în Capitală 

    În Capitală, preţul solicitat pentru vânzarea unui apartament nou în luna iunie a.c. a fost de 1.490 de euro/metru pătrat, cu o scădere de 2% faţă de luna iunie 2022 şi de 3% faţă de luna anterioară. Preţul mediu de cerere pe metru pătrat pentru un apartament vechi a fost de 1.611 euro, care e aproape la acelaşi nivel cu cel din luna mai şi cu cel din iunie 2022.

    Evoluţia preţurilor în cele mai mari oraşe din ţară 

    CLUJ-NAPOCA: În luna iunie a.c., preţul de cerere pentru un apartament nou a fost de 2.488 euro/metru pătrat, similar cu cel din luna anterioară. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţul a crescut cu 5%. Totuşi, apartamentele vechi au avut un preţ mai scăzut – preţul de cerere a fost de 2.398 de euro/metru pătrat, cu 7% mai ridicat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    IAŞI: Preţul de cerere pe metru pătrat al apartamentelor noi a crescut, în medie, cu 4% în luna iunie a.c. comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 1.412 euro. În acelaşi timp, pentru apartamentele vechi preţul de cerere a ajuns la 1.418 euro/metru pătrat, cu 9% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    TIMIŞOARA: În Timişoara, preţul mediu pe metru pătrat pentru apartamentele noi de vânzare a fost de 1.499 euro, cu 3% mai ridicat faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Apartamentele vechi au avut un preţ mediu de cerere de 1.429 euro/metru pătrat, cu 2% mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

    BRAŞOV: Preţul mediu de cerere pentru apartamentele noi din Braşov a crescut în luna iunie a.c. cu 11% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, ajungând la 1.940 euro/metru pătrat. De asemenea, preţurile apartamentelor vechi au crescut cu 5% faţă de anul trecut şi au avut, în iunie, un preţ mediu de cerere de 1.587 euro/metru pătrat.

    SIBIU: Preţul mediu de cerere al apartamentelor noi a scăzut cu 2% faţă de aceeaşi lună a anului trecut şi a ajuns la 1.262 euro/metru pătrat. În acelaşi timp, apartamentele vechi din Sibiu au avut un preţ de cerere mai ridicat şi au fost listate pe platformă cu un preţ mediu de 1.455 de euro/metru pătrat.

    CONSTANŢA: În luna iunie a.c., apartamentele noi din Constanţa au avut un preţ de cerere de 1.719 euro/metru pătrat, cu 9% mai mare decât în aceeaşi lună a anului trecut. În schimb, preţul mediu al apartamentelor vechi a ajuns la 1.541 euro/metru pătrat, cu 6% mai mare decât în iunie 2022.

    ORADEA: Preţul mediu de cerere pe metru pătrat pentru apartamentele noi din Oradea, în iunie a.c., a fost de 1.508 euro, în timp ce apartamentele vechi au avut un preţ mediu de cerere de 1.328 euro/metru pătrat, cu 7% mai ridicat decât în aceeaşi lună a anului trecut.

    CRAIOVA: În iunie a.c., preţul mediu de cerere pentru apartamentele noi din Craiova a fost de 1.485 euro/metru pătrat, în timp ce preţul de cerere pentru cele vechi a fost de 1.456 euro/metru pătrat, cu 4% mai ridicat decât în iunie 2022.

    Analiza a fost realizată de Storia.ro – platforma de imobiliare lansată de OLX, ca parte din iniţiativa „Drumul inteligent spre acasă”, prin care brandul îşi propune să contribuie la transparentizarea informaţiilor necesare tuturor cumpărătorilor, chiriaşilor, proprietarilor, agenţilor şi dezvoltatorilor, cu scopul de a-i susţine să ia decizii corecte, în cunoştinţă de cauză.

     

  • Efectul Putin: După ce Rusia s-a retras din acordul cerealelor preţul grâului a explodat şi a înregistrat cea mai abruptă scumpire de la zi la zi din ultimul deceniu

    Grâul a continuat să crească – după ce miercuri a înregistrat cea mai mare creştere zilnică din ultimul deceniu – în timp ce ameninţările ruseşti împotriva navelor care navighează spre porturile ucrainene au dus la escaladarea conflictului exporturile de cereale din regiunea Mării Negre, scrie Bloomberg.

    Contractele futures de la Chicago au crescut cu 1,3%, după ce au avansat cu aproape 9% la un moment dat în sesiunea precedentă, cea mai mare creştere din 2012 încoace. Ministerul rus al Apărării a avertizat că toate navele din Marea Neagră care se îndreaptă spre porturile ucrainene vor fi considerate, începând de joi, potenţiale transportoare de încărcături militare.

    Avertismentul a venit la doar câteva zile după ce Rusia a pus capăt acordului privind cerealele din Marea Neagră, care permiteau exporturilor ucrainene să circule prin acest coridor. Porturile ucrainene de la Marea Neagră sunt o arteră vitală pentru vânzările Ucrainei în străinătate – reprezentând istoric cea mai mare parte a transporturilor – iar sezonul de recoltare este acum în curs de desfăşurare. Închiderea coridorului ar putea încetini ajungerea pe piaţă a următoarei recolte.

    „Pe termen lung problema se traduce în probleme pentru Ucraina şi agricultura ucraineană printre care se numără preţuri mai mici, marje agricole mai mici şi plantanţii mai mici”, a declarat Dennis Voznesenski, analist senior pentru agricultură la Rabobank Group din Sydney.

  • Preţul unei revoluţii: Microsoft vrea 30 de de dolari pe lună pentru softul său de inteligenţă artificială generativă care ar putea grăbi automatizarea muncii şi ar putea creşte productivitatea într-un ritm nemaivăzut

    Microsoft va percepe 30 de dolari pe lună pentru funcţiile de inteligenţă artificială generativă din software-ul său de productivitate utilizat la nivel global, venind astfel cu un preţ mai mare decât se aşteptau analiştii pentru tehnologia care ar putea aduce veniturile companiei pe noi culmi, scrie Financial Times.

    Pentru clienţii care se vor abona, noile caracteristici vor adăuga o creştere substanţială cuprinsă între 53-83% la costul mediu lunar al versiunilor de nivel business ale serviciului Microsoft 365, o suită de software cunoscută anterior sub numele de Office 365, care este utilizată de sute de milioane de angajaţi.

    Satya Nadella, directorul executiv al Microsoft, a apărat decizia de stabilire a preţurilor ca făcând parte dintr-o schimbare generaţională în tehnologie care va aduce o nouă dimensiune unuia dintre produsele de bază ale companiei de software.

    „M-aş gândi la această tehnologie ca la al treilea picior. Ea este de aceeaşi valoare precum au fost la vremea lor aplicaţii precum Word, Excel sau Teams”, a delcarat CEO-ul.

     Acţiunile Microsoft au crescut după anunţ, atingând un nou record.

    Noutăţile privind preţurile au venit în contextul în care gigantul american de software a folosit conferinţa anuală a partenerilor săi pentru a prezenta produse şi servicii bazate pe inteligenţa artificială generativă, inclusiv o versiune pentru afaceri a chatbot-ului pe care l-a adăugat anul acesta la motorul său de căutare Bing.

     Noul chatbot este destinat întreprinderilor care se tem că angajaţii lor introduc în secret date corporative sensibile în ChatGPT, care este gestionat de OpenAI, un aliat apropiat al Microsoft, în ciuda încercărilor multor angajatori de a interzice utilizarea acestuia.

    Microsoft a devenit prima companie tehnologică aleasă de Meta pentru a pune la dispoziţie o versiune comercială a familiei de modele lingvistice mari open-source ale companiei de socializare, cunoscută sub numele de LLaMA. Meta a licenţiat tehnologia doar pentru uz de cercetare, până acum.

    O lansare comercială a software-ului bine primit a fost considerată un moment important, aducând o nouă formă de concurenţă pentru OpenAI şi Google.

    Stabilirea de către Microsoft a preţului pentru AI generativă a fost foarte aşteptată în lumea tehnologiei, având în vedere utilizarea pe scară largă a software-ului de productivitate al companiei. Peste 382 de milioane de persoane au folosit versiunile comerciale ale software-ului Office 365 în ultimul trimestru, a precizat compania.

    Preţul este „la limita superioară a ceea ce vedem pentru alte servicii de inteligenţă artificială generativă”, a declarat Jason Wong, analist la Gartner.

    OpenAI percepe 20 de dolari pe lună pentru versiunea premium a ChatGPT, în timp ce taxa lunară pentru o versiune de afaceri a asistentului de codificare AI generativ al Microsoft, GitHub Copilot, este de 19 dolari.

    Cu toate acestea, cursa industriei pentru a profita de inteligenţa artificială generativă vine într-un moment în care incertitudinea economică a determinat mulţi clienţi să îşi limiteze cheltuielile cu tehnologia şi înainte ca companii precum Microsoft să fi reuşit să colecteze date care să demonstreze că software-ul îmbunătăţit cu inteligenţă artificială îi face pe angajaţi mai productivi.