BusinessMagazin

Tag: presedintie

  • Vladimir Putin i-a oferit o armă Kalaşnikov omologului său egiptean, cu ocazia unei vizite la Cairo

    Liderul rus se află într-o vizită oficială în Egipt alături de câţiva oficiali ruşi de rang înalt, în condiţiile în care cele două ţări încearcă să arate că nici una dintre ele nu cedează în faţa Occidentului.

    Putin a fost întâmpinat luni seara pe aeroportul din capitala egipteană chiar de al-Sisi, pe covorul roşu, flancat de soldaţi, după care cei doi preşedinţi au mers la Opera din Cairo, unde au urmărit fragmente din Lacul Lebedelor şi Aida. Ulterior, cei doi preşedinţi au luat cina împreună, înconjuraţi de numeroşi oficiali.

    Preşedintele egiptean a primit în dar o armă Kalaşnikov AK-47 de la omologul său rus, un cadou care ar putea anunţa semnarea unui acord în valoare de 3,5 miliarde de dolari prin care Rusia să furnizeze armament Egiptului.

    De asemenea, cei doi preşedinţi ar putea încheia un nou acord comercial şi ar urma să pună bazele unui tratat antiterorist între Rusia şi Egipt. În condiţiile în care Moscova este vizată de sancţiuni din partea statelor occidentale, care o acuză de implicare în conflictul din estul Ucrainei, Egiptul s-a oferit să crească exporturile agricole în Rusia cu 30 de procente.

  • Joseph Biden sugerează că ar putea candida pentru funcţia de preşedinte al SUA

    “Ca să fiu direct cu voi, cred că aş face o treabă bună în scrutinul prezidenţial din 2016”, a declarat Biden la o emisiune a postului NBC.

    “Însă acum mă concentrez pe relansarea economică. Am suficient timp pentru a lua o decizie până la vară şi voi anunţa decizia în acest interval”, a spus Biden.

    “Există o şansă de a fi contracandidatul lui Hillary Clinton” în scrutinul din Partidul Democrat pentru desemnarea candidatului la Preşedinţia SUA, a adăugat Biden.

  • Incident la Paris: O dronă a survolat Palatul Elysee în noaptea de joi spre vineri

    “Reperată imediat” de echipele poliţiei şi jandarmeriei care asigură garda palatului prezidenţial, drona s-a “îndepărtat imediat de Elysee”, situat în centrul capitalei franceze, a precizat sursa citată.

    Potrivit preşedinţiei franceze, o “anchetă judiciară este în curs” în urma acestui incident.

  • Victoria conservatoarei Kolinda Grabar Kitarovici la alegerile prezidenţiale din Croaţia, confirmată de rezultatele oficiale

    Ea este prima femeie preşedinte în Balcani, aleasă prin sufragiu universal.

    “Doamna Kolinda Grabar Kitarovici a câştigat o luptă democratică şi o felicit”, a declarat Josipovici, recunoscându-şi înfrângerea.

    Îmbrăcată într-o rochie neagră cu guler alb, ţinându-şi soţul de mână, această femeie în vârstă de 46 de ani s-a bucurat de victorie în faţa simpatizanţilor săi care îi scandau numele.

    “Vă promit că Croaţia va fi o ţară bogată şi prosperă, una dintre ţările cele mai dezvoltate ale Uniunii Europenii şi din lume”, a declarat ea.

    Candidata taberei conservatoare a obţinut 50,4 la sută din voturi faţă de 49,6 la sută Josipovici, potrivit rezultatelor după numărarea a 99,3 la sută din voturi, prezentate de Comisia electorală centrală.

    În această ţară, care de şase ani se confruntă cu o criză economică gravă, după primul tur organizat în urmă cu două săptămâni, Josipovici, în vârstă de 57 de ani, jurist de profesie şi compozitor de muzică clasică, ce a candidat pentru un al doilea mandat de cinci ani, a devansat-o la diferenţă mică pe fosta şefă a diplomaţiei (2005-2008).

    Rezultatul primului tur i-a adus o lovitură dură lui Josipovici, candidatul coaliţiei de stânga aflate la putere (SPD), pe care sondajele îl considerau iniţial ca fiind marele favorit.

    În această fostă republică iugoslavă, independentă din 1991 şi devenită în 2013 cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene, nivelul de participare la scrutin a fost de 58,9 la sută, cu 12 puncte procentuale mai mare decât la primul tur.

    Alegătorii din această ţară cu 4,2 milioane de locuitori au sancţionat lipsa de fermitate a lui Josipovici în faţa incapacităţii Guvernului de a redresa economia.

    În cursul zilei, după ce a votat, Grabar Kitarovici a promis să “abordeze cu îndrăzneală şi hotărâre toate problemele din cauza cărora suferă ţara”.

    “Sunt convinsă de victoria mea. Cred că cetăţenii vor alege schimbarea pentru (…) dezvoltare, creştere economică şi stabilitate socială”, a afirmat ea.

    După primul tur, premierul Zoran Milanovici, a recunoscut că performanţele economice slabe ale Cabinetului său au reprezentat “o povară” pentru preşedintele în exerciţiu.

    Croaţia este în recesiune aproape permanentă din 2008, iar datoria publică a acestei ţări reprezintă aproximativ 80 la sută din PIB. Nivelul şomajului se apropie de 20 la sută, un tânăr din doi neavând loc de muncă.

    Conservatorii din cadrul Comunităţii Democratice Croate (HDZ) vor să profite de această situaţie pe scena politică în vederea alegerilor legislative prevăzute pentru sfârşitul lui 2015.

    Cei doi candidaţi au promis să redreseze economia, chiar dacă aceste atribuţii nu ţin de funcţia prezidenţială. În termenii Constituţiei croate, preşedintele dispune de atribuţii limitate. El este comandantul suprem al forţelor armate şi gestionează împreună cu Guvernul politica externă.

    Josipovici a fost al treilea preşedinte croat de la independenţa ţării, în 1991. El a fost ales în 2010 pentru promisiunile sale de a elimina corupţia care subminează ţara.

  • Iohannis, pe Facebook: Acest an va însemna pentru români o mai bună înţelegere a drepturilor lor

    ”Salut debutul preşedinţiei letone a Consiliului Uniunii Europene şi intrarea Lituaniei în rândul statelor membre care fac parte din zona euro”, se precizează în mesajul preşedintelui României.

    El mai arată că, ”în faţa oricărei greutăţi, Europa continuă consolidarea unităţii sale”.

    ”Pentru noi, românii, acest an va marca începutul unei mai bune înţelegeri a drepturilor pe care le avem ca cetăţeni europeni, egali cu cetăţenii oricărui alt stat membru”, mai afirmă şeful statului.

    Letonia a preluat, pe 1 ianuarie 2015, preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, pe fondul tensiunilor dintre Occident şi Rusia, a crizei ucrainene şi a problemelor economice. În plus, tot de la 1 ianuarie, Lituania a intrat în zona euro, devenind al 19-lea membru al uniunii monetare.

  • Iohannis, pe Facebook: Acest an va însemna pentru români o mai bună înţelegere a drepturilor lor

    ”Salut debutul preşedinţiei letone a Consiliului Uniunii Europene şi intrarea Lituaniei în rândul statelor membre care fac parte din zona euro”, se precizează în mesajul preşedintelui României.

    El mai arată că, ”în faţa oricărei greutăţi, Europa continuă consolidarea unităţii sale”.

    ”Pentru noi, românii, acest an va marca începutul unei mai bune înţelegeri a drepturilor pe care le avem ca cetăţeni europeni, egali cu cetăţenii oricărui alt stat membru”, mai afirmă şeful statului.

    Letonia a preluat, pe 1 ianuarie 2015, preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, pe fondul tensiunilor dintre Occident şi Rusia, a crizei ucrainene şi a problemelor economice. În plus, tot de la 1 ianuarie, Lituania a intrat în zona euro, devenind al 19-lea membru al uniunii monetare.

  • Croaţii îşi aleg preşedintele duminică şi speră să iasă din criza economică

    Secţiile de votare au fost deschise la ora 6.00 GMT (8.00, ora României). Primele rezultate sunt aşteptate duminică seara.

    Patru candidaţi luptă pentru cea mai înaltă funcţie în stat, iar Josipovic, un jurist şi compozitor de muzică clasică, ar urma să o înfrunte în turul doi, pe 11 ianuarie, pe candidata taberei conservatoare Kolinda Grabar Kitarovic, un fost ministru de Externe în perioada 2003-2008.

    Potrivit ultimului sondaj, Josipovic, care candidează pentru al doilea mandat succesiv de cinci ani, este creditat cu 46,5% din voturi, iar rivala sa cu 34,9%.

    Constituţia croată oferă preşedintelui ţării puteri limitate. El este comandantul suprem al forţelor armate şi gestionează împreună cu Guvernul politica externă.

    “El este onest, inteligent şi capabil”, a declarat Mario Rozankovic, în vârstă de 30 de ani, precizând că vrea să voteze pentru preşedintele în exerciţiu.

    Într-o ţară care se pregăteşte pentru sărbătorile de la sfârşitul anului, într-o campanie electorală ternă, principalii doi candidaţi au promis să acţioneze pentru a redresa economia, în pofida faptului că aceste atribuţii nu ţin de funcţia prezidenţială.

    Candidata Comunităţii Democratice Croate (HDZ, opoziţie) Grabar Kitarovic, în vârstă de 46 de ani, l-a criticat pe rivalul ei pentru că a “eşuat” să determine Guvernul să implementeze reforme economice.

    “Josipovic nu a spus de ce nu a recurs la atribuţiile prezidenţiale pentru a urni lucrurile. El poartă responsabilitatea, împreună cu Guvernul, pentru situaţia” gravă în care se află ţara, a declarat Kitarovic, o fostă ambasadoare în Statele Unite, numită în 2011 adjunctă a secretarului general al NATO, însărcinată cu informaţii publice.

    “Voi vota pentru Kolinda. Ea este frumoasă şi totodată inteligentă”, a declarat Ivan Janjic, un locuitor din Zagreb. “Ea a renunţat la un post foarte bun în străinătate pentru a-şi servi ţara”, a continuat acest funcţionar în vârstă de 40 de ani.

    – Criza economică continuă

    Croaţia se află în recesiune din 2008, iar datoria publică reprezintă aproape 80% din PIB. Aderarea în 2013 la UE nu a ajutat ţara să iasă din marasmul economic.

    PIB-ul croat urmează să se contracte din nou în 2014, cu aproximativ 0,5%. Rata şomajului atinge 20%, iar un tânăr din doi nu are loc de muncă.

    Josipovic, în vârstă de 57 de ani, este criticat pentru politica sa conciliantă, vizând să “încerce să rămână în termeni buni cu toată lumea”, ceea ce l-a adus, în opinia criticilor săi, în situaţia de a nu avea o opinie clară asupra subiectelor importante.

    Însă, odată cu apropierea alegerilor, el s-a arătat mai ferm şi chiar a criticat Guvernul de centru-stânga (SDP) pentru incapacitatea de a scoate ţara din criza economică.

    El a promis îmbunătăţirea situaţiei economice şi “crearea unui loc de muncă pentru fiecare tânăr din ţară”.

    În pofida faptului că rămâne cel mai popular politician croat, imaginea sa este afectată de eşecul economic al Guvernului condus de către Zoran Milanovic.

    Înainte de alegerile legislative de la sfârşitul lui 2015, acest scrutin reprezintă totodată un test în privinţa raportului de forţe dintre stânga-dreapta (la putere) şi conservatori (în opoziţie).

    Coaliţia aflată la putere este afectată de lunga criză economică, o situaţie de care conservatorii din HDZ intenţionează să profite.

    Ceilalţi doi candidaţi la preşedinţie sunt Milan Kujundzic, un naţionalist, în vârstă de 57 de ani, şi un tânăr activist din societatea civilă, Ivan Vilibor Sincic, în vârstă de 24 de ani, care a devenit foarte popular după ce s-a opus expluzării din apartamente a persoanelor îndatorate şi incapabile să-şi plătească creditele.

  • Băsescu a promulgat Legea de abrogare a art. 276 din Codul Penal privind presiunile asupra justiţiei

    Legea de abrogare a articolul 276 din Codul Penal a fost adoptată de Parlament, după ce preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea ei pe motiv că ar afecta independenţa justiţiei.

    Preşedintele Traian Băsescu a atacat, la începutul lunii octombrie, la Curtea Constituţională, legea de abrogare a articolului 276 din Codul Penal privind presiunile asupra justiţiei, pe motivul independenţei justiţiei, arătând că sunt cazuri de “campanii furibunde” împotriva magistraţilor, “declaraţii ticăloase ale unora din dubă”.

    În sesizarea către Curtea Constituţională trimisă de şeful statului se arăta că legea este neconstituţională deoarece contravine articolelor 1, 30 şi 124 din Constituţie.

    Textul de lege a cărui abrogare a fost votată de Parlament prevede că ”fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amendă”.

    “Din păcate, Parlamentul şi-a menţinut poziţia, pentru că eu am trimis o dată la Parlament legea, propunând să nu se abroge acest articol. Parlamentul, Guvernul de asemenea a încuviinţat abrogarea acestui articol, atac legea aşa cum ea a fost votată de Parlament cu acceptul Guvernului, o atac la Curtea Conbstituţională. Motivul fundamental pentru care o atac este legat de independenţa justiţiei. Avem cazuri pe care le trăim cu ochii noştri, campaniile furibunde pe care le-a dus trustul Intact împotriva procurorilor, judecătorilor, declaraţiile ticăloase ale unora de prin dubă: «I-am dat bani şefului DNA şi preşedintei Înaltei Curţi». De aceea, cel puţin în acest stadiu, menţinerea acestui articol pentru independenţa justiţiei este necesar”, afirma Băsescu în sesizarea către Curtea Constituţională.

    El a adăugat că speră ca la CC să aibă câştig de cauză, arătând că Guvernul susţine abrogarea articolului 276 “în numele unei iluzorii libertăţi de exprimare”.“Atac propunerea legislativă de abrogare la CC în speranţa că acolo voi avea câştig de cauză dacă nu am avut în relaţia cu Guvernul care susţine abrogarea articolului în numele unei iluzorii libertăţi de exprimare. Libertatea de exprimare are limitele ei până când afectează dreptul tău la imagine, dreptul tău la o viaţă decentă şi nesupusă oprobiului public doar pentru că cineva are interes să murdărească imaginea unui magistrat”, a arătat şeful statului.

    Pe 4 noiembrie, Curtea Constituţională a respins sesizarea făcută de preşedintele Traian Băsescu referitoare la proiectul de abrogare a articolului 276 din Codul Penal privind presiunile la adresa justiţiei.

    Astfel, abrogarea articolului 276 din Codul Penal rămâne valabilă.

  • Sebastian Coe va candida la preşedinţia IAAF

    Coe, 58 de ani, dublu campion olimpic în proba de 1.500 de metri şi dublu vicecampion olimpic la 800 de metri, a condus Comitetul de organziare a JO de la Londra din 2012.

    Sebastian Coe, preşedinte al comitetului olimpic britanic, va candida pentru postul pe care îl va lăsa liber actualul conducător al IAAF, senegalezul Lamine Diack, în vârstă de 81 de ani, care se va retrage în august 2015, după 16 ani petrecuţi la şefia forului.

    Este de aşteptat ca Sebastian Coe să îl aibă contracandidat pe ucraineanul Serghei Bubka, fost recordmen mondial la săritura cu prăjina, care ocupă de asemenea funcţia de vicepreşedinte al IAAF.

    Sir Sebastian Coe va primi, joi, din partea preşedintelui COSR, Alin Petrache, cea mai înaltă distincţie a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Colanul Olimpic. Coe va primi distincţia în cadrul unei festivităţi care va avea loc la Muzeul Olimpic din Bucureşti.

  • Brazilienii sunt chemaţi la urne pentru a-şi alege noul preşedinte

    Aceste alegeri sunt considerate un plebiscit în privinţa celor 12 ani de guvernare a Partidului Muncitorilor (PT), în timpul căreia gigantul emergent din America Latină a cunoscut profunde schimbări economice şi sociale.

    Aleasă în 2010 în euforia sfârşitului epocii de aur a preşedinţiei mentorului său Inacio Lula da Silva (2003-2010), Dilma Rousseff a moştenit o creştere de 7,5 la sută.

    Prima femeie preşedinte în cea mai mare ţară din America Latină a multiplicat programele sociale de care beneficiază un sfert dintre cele 202 milioane de brazilieni, ceea ce îi aduce o susţinere largă în păturile populare şi în regiunile sărace din nord-est.

    În timpul PT, 40 de milioane de brazilieni au fost scoşi din sărăcie şi s-au alăturat unei clase mijlocii care a devenit majoritară. Flagelul foametei a fost eradicat.

    Dar Dilma Rousseff, în vârstă de 66 de ani, s-a confruntat şi cu probleme: economia în plină pierdere de viteză, revendicările unei clase medii a cărei ascensiune socială s-a estompat, scandaluri de corupţie care au umbrit imaginea PT.

    Salvată de o rată a şomajului foarte scăzută (5 la sută), bilanţul său economic este slab: patru ani de creştere încetinită până la intrarea în recesiune a celei de-a şaptea economii mondiale, o inflaţie care dă semne de creştere (6,75 la sută), finanţe publice în scădere şi un intervenţionism foarte criticat.

    Candidatul Partidului Social Democrat Brazilian (PSDB), Aecio Neves, în vârstă de 54 de ani, susţinut de mediile de afaceri, dreapta tradiţională şi o parte din clasa medie, promite să facă ordine în Brazilia.

    Profitând de indignarea brazilienilor, acesta a făcut din lupta împotriva corupţiei una dintre axele campaniei sale, chiar dacă PSDB, care a condus Brazilia din 1995 până în 2002, a fost el însuşi în trecut afectat de numeroase scandaluri.

    “Există o modalitate de a termina cu corupţia. Şi anume retragerea PT de la putere”, a declarat vineri seara, în cadrul ultimei dezbateri din campanie, urmărită pe TV Globo de zeci de milioane de telespectatori.

    Sao Paulo, Rio, Minas Gerais, victoria finală se va juca în cadrul claselor medii divizate din statele cele mai populate din sud-estul industrializat, unde numeroase persoane dezamăgite de stânga au votat în primul tur pentru atipica ecologistă Marina Silva.

    Metropolele Sao Paulo, Rio de Janeiro şi Belo Horizonte au fost epicentrul frondei sociale istorice din iunie 2013 împotriva sărăciei serviciilor publice, miliardelor înghiţite de stadioanele Cupei Mondiale 2014 şi corupţiei politice.

    Aecio Neves este considerat marele favorit în aceste regiuni după primul tur. Dar Dilma Rousseff a câştigat mult teren în ultimele zile, cu preţul unei campanii ofensive împotriva lui.

    Preşedintele şi partidul său l-au acuzat de “nepotism”, au sugerat că acesta a fost violent cu femeile şi chiar a refuzat un control al alcoolemiei în 2010 pentru că ar fi condus “beat sau drogat”. Neves a răspuns la fel.

    Numeroasele insulte şi invective din partea ambelor tabere pe reţelele sociale au sfârşit prin a radicaliza clivajul dreapta-stânga.

    Potrivit unui sondaj publicat sâmbătă de Instititul Datafolha, Rousseff ar câştiga 52 la sută din voturi, faţă de 48 la sută Neves, o diferenţă care se înscrie în marja de eroare de plus sau minus 2 la sută.

    Institutul Ibope a creditat preşedintele în exerciţiu cu un avans la confortabil, de şase puncte procentuale, respectiv cu 53 la sută din intenţiile de vot, faţă de 47 la sută opozantul său, dincolo de marja de eroare de plus sau minus 2 la sută.

    Experienţa primului tur din 5 octombrie invită totuşi la prudenţă. Sondajele au supraestimat victoria lui Rousseff (41,50 la sută) şi au subestimat scorul lui Neves (33,55 la sută).

    Dilma Rousseff va vota în cursul dimineţii la Porto Alegre (sud-est), unde şi-a construit o mare parte din carieră, după care va merge în capitala Brasilia.

    Aecio Neves va vota la Belo Horizonte, capitala statului Minas, al cărui guvernator a fost în două rânduri, şi unde va urmări seara electorală.

    Brazilienii vor începe să voteze la ora locală 08.00 (12.00 ora României), iar primele rezultate vor fi cunoscute la scurt timp după închiderea ultimelor birouri de vot, la ora 20.00 (24.00 ora României).

    Votul este obligatoriu în Brazilia.