Tag: presedinte

  • A început războiul comercial pe planetă: Trump va impune miercuri noile tarife care vor zgudui economia globală. Partenerii internaţionali pregătesc răspunsuri dure

    Preşedintele american Donald Trump este pregătit să impună, miercuri, noi tarife reciproce radicale partenerilor comerciali globali. Aceste măsuri vor răsturna decenii de comerţ bazat pe reguli bine stabilite, vor creşte probabil costurile şi ar putea atrage represalii din partea mai multor ţări, informează Reuters.

    Detaliile privind noile tarife pregătite de Trump pentru aşa-numita „Ziua Eliberării” erau încă în curs de formulare şi supraveghere înaintea ceremoniei de anunţare, care va avea loc în Grădina Trandafirilor a Casei Albe, la ora 16.00 (ora Europei de Est).

    Conform purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, noile taxe vor intra în vigoare imediat după anunţul lui Trump. În plus, un tarif global separat de 25% pentru importurile auto va intra în vigoare pe 3 aprilie.

    Trump a susţinut în repetate rânduri că măsurile tarifare reciproce reprezintă o strategie pentru a egaliza tarifele mai mici ale Statelor Unite cu cele mai ridicate impuse de alte ţări. De asemenea, ele vizează combaterea barierelor netarifare care dezavantajează exporturile americane. Cu toate acestea, structura exactă a tarifelor nu a fost clarificată, având în vedere că Trump a luat în considerare un tarif universal de 20%.

    Un fost oficial comercial din primul mandat al preşedintelui Trump a declarat pentru Reuters că este foarte probabil ca noile tarife să fie aplicate la niveluri mai scăzute, dar pentru un număr mai mare de ţări. Se estimează că acestea vor depăşi cele aproximativ 15 ţări vizate anterior de administraţie, care au înregistrat excedente comerciale semnificative cu SUA.

    Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, a afirmat marţi în faţa legislatorilor republicani că tarifele reciproce vor reprezenta un „plafon” al celor mai ridicate niveluri tarifare impuse de SUA. Aceste tarife ar putea fi reduse dacă ţările vizate îndeplinesc cerinţele administraţiei, potrivit reprezentantului republican Kevin Hern.

    Ryan Majerus, fost oficial al Departamentului Comerţului, a declarat că un tarif universal ar fi mai simplu de implementat, având în vedere termenul limită strâns, şi ar putea genera mai multe venituri. Totuşi, tarifele specifice fiecărei ţări ar răspunde mai eficient practicilor comerciale neloiale.

    „Indiferent de abordare, impactul va fi semnificativ într-o gamă largă de industrii”, a comentat Majerus, acum partener la firma de avocatură King and Spalding.

    În primele 10 săptămâni de mandat, preşedintele Trump a impus deja taxe vamale de 20% asupra tuturor importurilor din China din cauza fentanilului şi a reintrodus taxe de 25% asupra oţelului şi aluminiului, extinzându-le la produse derivate în valoare de aproximativ 150 de miliarde de dolari. O amânare de o lună pentru majoritatea produselor canadiene şi mexicane afectate de tarifele de 25% legate de fentanil va expira miercuri.

    Oficialii administraţiei au explicat că toate tarifele impuse de Trump sunt cumulative. De exemplu, o maşină construită în Mexic, care anterior era taxată cu 2,5% la intrarea în SUA, va fi acum supusă atât tarifelor legate de fentanil, cât şi celor specifice sectorului auto, ajungând la un tarif total de 52,5%, la care se adaugă orice alt tarif reciproc aplicat mărfurilor mexicane.

  • Nicu Marcu, fostul preşedinte al ASF în perioada falimentelor City Insurance si Euroins, a fost numit în funcţia de director general la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS)

    Nicu Marcu, fostul preşedintele al ASF, a fost numit, de către premierul Marcel Ciolacu,  în funcţia de  director general la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), printr-o decizie publicată vineri seara în Monitorul Oficial

    Nicu Marcu a fost preşedintele ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) din anul 2020 până în anul 2023. În 2022, el avea o indemnizaţie de 989.900 de lei de la conducerea ASF, adică 82.500 de lei/lună.

    Nicu Marcu a fost şi vicepreşedinte al Curţii de Conturi, octombrie 2017 – iunie 2020.

    După ce s-a schimbat conducerea ASF, Nicu Marcu a fost numit prorector la ASE (Academia de Studii Economice)

    În perioada lui Nicu Marcu la ASF au fost două falimente pe piaţa asigurărilor, respectiv City Insurance si Euroins care deţineau aproape 80% din piaţa RCA.

    Nicu Marcu, a fost numit directorul general la ORNISS în locul lui  Marius Petrescu, care ocupa funcţia de director al ORNISS încă din anul 2002. Instituţia joacă un rol crucial în securitatea naţională, având responsabilitatea de a asigura accesul legal la informaţiile clasificate pentru autorităţi şi alte entităţi publice.

    De-a lungul celor peste două decenii, Petrescu a fost mai mult un personaj discret, evitând reflectoarele publice şi întrebările incomode referitoare la performanţele sale, criteriile de evaluare sau competenţele sale manageriale.

  • Care sunt trendurile mari de pe piaţa imobiliară – centre de date, cămine pentru studenţi etc. – şi impactul lor asupra pieţei româneşti? Urmăriţi ZF Live miercuri, 26 martie 2025, ora 12.00 cu Alin Buftea, partener la casa de avocatură DLA Piper şi Florin Tineghe, counsel DLA Piper

    Care sunt trendurile mari de pe piaţa imobiliară – centre de date, cămine pentru studenţi etc. – şi impactul lor asupra pieţei româneşti? Urmăriţi ZF Live miercuri, 26 martie 2025, ora 12.00 cu Alin Buftea, partener la casa de avocatură DLA Piper şi Florin Tineghe, counsel DLA Piper

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.00

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Trump îşi continuă avântul în crypto şi vrea să-şi lanseze ETF-uri. Compania preşedintelui american a ajuns la un acord cu Crypto.com

    Compania Trump Media, controlată de preşedintele american Donald Trump, a ajuns la un acord cu platforma globală de tranzacţionare pentru criptomonede Crypto.com pentru a lansa o serie de ETF-uri (Exchange Traded Funds), adică fonduri tranzacţionabile, potrivit CNBC.

    Prin Trump Media, preşedintele american operează platforma de social media Trump Social. În comunicatul de presă lansat săptămâna aceasta, Trump Media a anunţat că ETF-urile şi celelalte produse tranzacţionabile se vor lansa pe parcursul acestui an.

    Lansarea de ETF-uri în parteneriat cu unul dintre cei mai mari jucători din piaţa crypto reprezintă cea mai recentă mutare a preşedintelui Donald Trump în piaţa crypto, după ce familia sa a lansat deja mai multe memecoins şi active digitale sub numele Trump.

    Este o nouă mutare prin care preşedintele Donald Trump îngustează şi mai mult linia dintre ce trebuie să facă un preşedinte şi priorităţile lui de afaceri.

    Donald Trump este în continuare acţionarul majoritar al companiei Trump Media, listată pe bursa americană. Compania are o capitalizare de piaţă de aproximativ 4,5 miliarde de dolari, iar de la începutul anului preţul acţiunilor a căzut cu 38%.

    Totuşi, acţiunile companiei au reacţionat pozitiv la vestea legată de noile ETF-uri, înregistrând o creştere de 8,4% marţi, înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare.

    Mare parte din munca necesară pentru lansarea acestor produse de tip ETF pe piaţă va fi realizată de Crypto.com alături de Foris Capital. Noile produse ar putea fi marcate cu brandul „Trump”.

    Evoluţia ETF-urilor

    ETF-urile pe bitcoin înregistrează din nou intrări nete de capital, inversând trendul resimţit pe aceste instrumente în ultimele săptămâni, potrivit CoinTelegraph.

    ETF-urile pe BTC au înregistrat săptămâna trecută intrări nete de capital de peste 744 de milioane de dolari, cea mai bună evoluţie din ultimele opt săptămâni.

    Dintre cele cinci ETF-uri care au avut evoluţii pozitive în ceea ce priveşte intrările şi ieşirile de capital, se remarcă IBIT (iShares Bitcoin Trust), al BlackRock, cu intrări nete de 537,5 milioane de dolari, urmat de FBTC, al Fidelity, cu intrări nete de 136,5 milioane de dolari.

    La finalul săptămânii trecute, ETF-urile pe BTC aveau active nete cumulate de peste 94 de miliarde de dolari, comparativ cu finalul lunii februarie, când activele nete erau de aproximativ 120 de miliarde de dolari.

    În ceea ce priveşte intrările de capital, cele mai bune săptămâni din acest an pentru ETF-urile pe BTC au fost la mijlocul lunii ianuarie, în jurul învestirii lui Donald Trump la Casa Albă.

    În săptămâna care s-a încheiat pe 17 ianuarie, ETF-urile pe BTC înregistrau intrări nete de capital de 1,96 de miliarde de dolari, urmând ca în săptămâna următoare să ajungă la 1,76 de miliarde de dolari. Trebuie să menţionăm că pe data de 20 ianuarie BTC a atins un maxim istoric de 109.000 de dolari.

    Au urmat câteva săptămâni slabe petnru piaţa crypto, într-un context economic global în care tensiunile comerciale şi temerile pentru o posibilă recesiune sunt în creştere.

    BTC a scăzut ulterior până spre 78.000 de dolari, iar astăzi se tranzacţioneză la aproximativ 87.200 de dolari, în creştere cu 5% în ultima săptămână.

    De cealaltă parte, ETF-urile pe Ethereum (ETH) au ajuns la a patra săptămână de ieşiri nete de capital. Săptămâna trecută, ETF-urile pe ETH au înregistrat ieşiri nete de capital de 102,9 milioane de dolari.

    ETF-ul ETHA (iShares Ethereum Trust) al BlackRock a înregistrat ieşiri nete de capital de 74 de milioane de dolari. La finalul săptămânii trecute, activele nete totale ale ETF-urilor pe ETH se ridicau la 6,77 miliarde de dolari.

    Ethereum, a doua cea mai mare criptomonedă, se tranzacţionează la puţin peste 2.000 de dolari în prezent, înregistrând o creştere de 8,8% în ultima săptămână.

  • Trump dezvăluie progrese majore în negocierile pentru pacea în Ucraina: Acordul nu a fost niciodată mai aproape, dar războiul continuă să facă ravagii pe ambele părţi. Acest conflict trebuie să se încheie acum

    Preşedintele american Donald Trump a afirmat că „multe aspecte” ale unui acord de pace în Ucraina au fost deja convenite cu omologul său rus, Vladimir Putin, înainte de mult aşteptata lor convorbire telefonică, potrivit BBC.

    Trump a postat pe Truth Social că va discuta cu Putin marţi dimineaţă şi a menţionat că, deşi există unele acorduri, „mai sunt multe de făcut”.

    „Fiecare săptămână aduce 2.500 de soldaţi morţi, de ambele părţi, şi acest conflict trebuie să se încheie ACUM. Aştept cu nerăbdare discuţia cu preşedintele Putin”, a scris Trump.

    Anterior, Trump le-a spus reporterilor că „vom vedea dacă putem ajunge la un acord de pace, un armistiţiu durabil, şi cred că vom reuşi să facem acest lucru”.

    În discursul său de luni seara, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a acuzat pe Putin de prelungirea războiului, spunând că „această propunere ar fi putut fi realizată de mult” şi adăugând că „fiecare zi în război înseamnă vieţi omeneşti pierdute”.

    Au existat inconsecvenţe în cadrul administraţiei Trump cu privire la stadiul negocierilor de încetare a focului. După întâlnirea sa cu oficialii ucraineni la Jeddah, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că „majoritatea” discuţiilor s-au concentrat pe „cum ar arăta un proces de negociere”, nu pe „condiţiile specifice”.

    Trimisul american Steve Witkoff, care s-a întâlnit cu Putin joi la Moscova, a adoptat un ton mai moderat.

    Între timp, Marea Britanie şi Franţa l-au îndemnat pe Putin să dovedească că doreşte un acord de pace cu Ucraina. Preşedintele francez Emmanuel Macron a salutat „curajul” lui Zelenski de a accepta o propunere de încetare a focului şi a îndemnat Rusia să facă acelaşi lucru. „Destul cu moartea, cu vieţile ruinate şi cu distrugerea. Armele trebuie să tacă”, a spus Macron pe X.

    Casa Albă a emis o declaraţie mai optimistă înaintea discuţiilor Trump-Putin, care vor avea loc telefonic, susţinând că pacea în Ucraina „nu a fost niciodată mai aproape”. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Trump este „hotărât” să obţină un acord de pace. Ea a adăugat că, în discuţiile lor, Trump va aborda şi problema unei centrale electrice aflate la graniţa dintre Rusia şi Ucraina, care a fost discutată cu ucrainenii.

    Este posibil ca aceasta să fie centrala nucleară Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa, care este ocupată de forţele ruse din martie 2022. Există temeri legate de un potenţial accident nuclear din cauza luptelor din zonă.

    Întrebat duminică ce concesii ar putea fi discutate în cadrul negocierilor pentru încetarea focului, Trump a spus: „Vom discuta despre teritorii, despre centrale electrice […] Deja vorbim despre asta, despre împărţirea anumitor active”.

    Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze despre ce vor discuta liderii, spunând: „Nu dezvăluim niciodată natura acestor discuţii”.

    Deşi Putin a spus anterior că sprijină o încetare a focului, el a stabilit, totodată, o listă de condiţii pentru a ajunge la pace.

  • Ce probleme uriaşe întâmpină chiar miliardarii care l-au susţinut pe Donald Trump să ajungă preşedinte şi câte miliarde au pierdut aceştia

    Când Donald Trump se pregătea să depună jurământul de investire pe 20 ianuarie, unii dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii s-au grăbit să îi intre în graţii pentru bani şi putere. Astăzi super-bogaţi ca Elon Musk, Jeff Bezos şi Mark Zuckerberg resimt consecinţele propriilor alegeri pentru că politica economică haotică a lui Trump i-a lăsat în doar o lună de la investire cu 200 mld. dolari mai puţin în conturi, scrie Bloomberg.

    Tesla exploda pe bursă, iar acţiunile creşteau cu 98% imediat după alegeri, făcându-l pe Elon Musk primul om din istorie cu o avere de 480 mld. dolari.LVMH, gigantul de lux condus de Bernard Arnault a crescut cu 7% pe burse în cu o săptămâna înainte de  ziua inaugurării, făcându-l pe magnatul francez mai bogat cu 12 miliarde de dolari. Chiar şi Meta  lui Zuckerberg, care i-a interzis lui Trump accesul pe platforma social-media în 2021, a câştigat 9% înainte de începerea noului mandat şi încă 20% în primele patru săptămâni de mandat.

    Dar orice aşteptări ca începutul noului mandat al lui Trump să continue să alimenteze exploziile de pe bursă au dispărut subit. Indicele S&P 500 a pierdut 6,4% de la preluarea mandatului, deoarece concedierile masive ale angajaţilor guvernamentali şi politica tarifară au zguduit acţiunile, indicele de referinţă scăzând luni cu 2,7%.

    Companiile conduse de miliardarii care s-au grăbit să se alăture lui Trump au fost unele dintre cele mai mari perdante, pierzând în total 1,39 trilioane de dolari în capitalizare de piaţă de la 17 ianuarie, ultima zi de tranzacţionare înainte de inaugurare.

    Cine a pierdut din cauza lui Trump

    Elon Musk (minus 148 mld. dolari)

    Averea netă a directorului executiv al Tesla, în vârstă de 53 de ani, a atins un vârf de 486 de miliarde de dolari la 17 decembrie, cea mai mare avere înregistrată vreodată în indicele de avere al Bloomberg. Cea mai mare parte a câştigurilor sale a venit de la Tesla, ale cărei acţiuni aproape s-au dublat după alegeri. De atunci, producătorul de automobile electrice a pierdut toate aceste câştiguri. Consumatorii din Europa au fost dezamăgiţi de sprijinul lui Musk pentru politicienii de extremă dreaptă, vânzările Tesla în Germania scăzând cu peste 70% în primele două luni ale anului. De asemenea, livrările din China au scăzut cu 49% luna trecută, la niveluri care nu au mai fost înregistrate din iulie 2022.

    Jeff Bezos (minus 29 de miliarde de dolari)

    Jeff Bezos, şeful Amazon, care a intrat în conflict cu Trump cu privire controlul său asupra Washington Post în timpul primului mandat al preşedintelui, l-a felicitat pe Trump a doua zi după alegeri pe platforma social-media X a lui Musk. Amazon a donat 1 milion de dolari fondului pentru ceremonia de inaugurare a lui Trump în decembrie, iar Bezos a luat cina cu preşedintele luna trecută, în aceeaşi zi în care Bezos a anunţat că publicaţia Washington Post îşi va schimba politica editorială într-un mai favorabilă lui Trump. Acţiunile Amazon au scăzut cu 14% din 17 ianuarie.

    Sergey Brin (minus 22 de miliarde de dolari)

    Brin, în vârstă de 51 de ani, care a co-fondat împreună cu Larry Page compania Google şi care încă deţine  6% din companie, s-a alăturat unui protest împotriva politicii de imigrare a administraţiei Trump pe aeroportul din San Francisco în 2017. După ce Trump a fost reales în noiembrie, Brin a luat cina cu acesta la Mar-a-Lago luna următoare. Acţiunile Alphabet Inc. au scăzut cu peste 7% la începutul lunii februarie, după ce au ratat estimările privind veniturile trimestriale. Reprezentanţii Alphabet, care se confruntă în prezent cu presiuni din partea Departamentului de Justiţie pentru sparge Google în companii mai mici pentru a evita un caz de monopol, s-au întâlnit săptămâna trecută cu guvernul şi i-au cerut să adopte o poziţie mai puţin agresivă.

    Mark Zuckerberg (minus 5 miliarde de dolari)

    Meta a fost câştigătorul absolut din tot grupul Magnificent Seven (cele mai mari companii tech de la bursa americană. – n.r.) la începutul acestui an. Meta a crescut cu 19% de la jumătatea lunii ianuarie până la jumătatea lunii februarie, chiar dacă grupul de companii care a generat o mare parte din creşterile S&P 500 din ultimii ani era în declin. De atunci, însă, acţiunile au pierdut toate aceste câştiguri. Magnificent Seven a scăzut cu 20% de la maximul înregistrat la jumătatea lunii decembrie.

    Bernard Arnault (minus 5 miliarde de dolari)

    Arnault, în vârstă de 76 de ani, a cărui familie deţine conglomeratul de lux din spatele unor mărci precum Louis Vuitton şi Bvlgari, a fost un prieten al lui Trump timp de decenii, vorbind cu candidatul de atunci a doua zi după tentativa de asasinat din Pennsylvania din iulie. După ce a scăzut în 2024, LVMH a crescut cu mai mult de 20% de la alegeri până la sfârşitul lunii ianuarie. De atunci, a înregistrat doar pierderi. Analiştii Morningstar au declarat luna trecută că un tarif de 10% până la 20% pentru bunurile de lux europene ar putea afecta vânzările, care se află deja în dificultate.

     

  • Miliardarii americani care au fost în primele rânduri la învestirea lui Trump au ”sărăcit” cu peste 200 mld. de dolari în numai o lună. Deciziile preşedintelui SUA au dus la scăderi spectaculoase pe bursele americane şi în special în tech

    Când Donald Trump se pregătea să depună jurământul de investire pe 20 ianuarie, unii dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii s-au grăbit să îi intre în graţii pentru bani şi putere. Astăzi super-bogaţi ca Elon Musk, Jeff Bezos şi Mark Zuckerberg resimt consecinţele propriilor alegeri pentru că politica economică haotică a lui Trump i-a lăsat în doar o lună de la investire cu 200 mld. dolari mai puţin în conturi, scrie Bloomberg.

    Tesla exploda pe bursă, iar acţiunile creşteau cu 98% imediat după alegeri, făcându-l pe Elon Musk primul om din istorie cu o avere de 480 mld. dolari.LVMH, gigantul de lux condus de Bernard Arnault a crescut cu 7% pe burse în cu o săptămâna înainte de  ziua inaugurării, făcându-l pe magnatul francez mai bogat cu 12 miliarde de dolari. Chiar şi Meta  lui Zuckerberg, care i-a interzis lui Trump accesul pe platforma social-media în 2021, a câştigat 9% înainte de începerea noului mandat şi încă 20% în primele patru săptămâni de mandat.

    Dar orice aşteptări ca începutul noului mandat al lui Trump să continue să alimenteze exploziile de pe bursă au dispărut subit. Indicele S&P 500 a pierdut 6,4% de la preluarea mandatului, deoarece concedierile masive ale angajaţilor guvernamentali şi politica tarifară au zguduit acţiunile, indicele de referinţă scăzând luni cu 2,7%.

    Companiile conduse de miliardarii care s-au grăbit să se alăture lui Trump au fost unele dintre cele mai mari perdante, pierzând în total 1,39 trilioane de dolari în capitalizare de piaţă de la 17 ianuarie, ultima zi de tranzacţionare înainte de inaugurare.

    Cine a pierdut din cauza lui Trump

    Elon Musk (minus 148 mld. dolari)

    Averea netă a directorului executiv al Tesla, în vârstă de 53 de ani, a atins un vârf de 486 de miliarde de dolari la 17 decembrie, cea mai mare avere înregistrată vreodată în indicele de avere al Bloomberg. Cea mai mare parte a câştigurilor sale a venit de la Tesla, ale cărei acţiuni aproape s-au dublat după alegeri. De atunci, producătorul de automobile electrice a pierdut toate aceste câştiguri. Consumatorii din Europa au fost dezamăgiţi de sprijinul lui Musk pentru politicienii de extremă dreaptă, vânzările Tesla în Germania scăzând cu peste 70% în primele două luni ale anului. De asemenea, livrările din China au scăzut cu 49% luna trecută, la niveluri care nu au mai fost înregistrate din iulie 2022.

    Jeff Bezos (minus 29 de miliarde de dolari)

    Jeff Bezos, şeful Amazon, care a intrat în conflict cu Trump cu privire controlul său asupra Washington Post în timpul primului mandat al preşedintelui, l-a felicitat pe Trump a doua zi după alegeri pe platforma social-media X a lui Musk. Amazon a donat 1 milion de dolari fondului pentru ceremonia de inaugurare a lui Trump în decembrie, iar Bezos a luat cina cu preşedintele luna trecută, în aceeaşi zi în care Bezos a anunţat că publicaţia Washington Post îşi va schimba politica editorială într-un mai favorabilă lui Trump. Acţiunile Amazon au scăzut cu 14% din 17 ianuarie.

    Sergey Brin (minus 22 de miliarde de dolari)

    Brin, în vârstă de 51 de ani, care a co-fondat împreună cu Larry Page compania Google şi care încă deţine  6% din companie, s-a alăturat unui protest împotriva politicii de imigrare a administraţiei Trump pe aeroportul din San Francisco în 2017. După ce Trump a fost reales în noiembrie, Brin a luat cina cu acesta la Mar-a-Lago luna următoare. Acţiunile Alphabet Inc. au scăzut cu peste 7% la începutul lunii februarie, după ce au ratat estimările privind veniturile trimestriale. Reprezentanţii Alphabet, care se confruntă în prezent cu presiuni din partea Departamentului de Justiţie pentru sparge Google în companii mai mici pentru a evita un caz de monopol, s-au întâlnit săptămâna trecută cu guvernul şi i-au cerut să adopte o poziţie mai puţin agresivă.

    Mark Zuckerberg (minus 5 miliarde de dolari)

    Meta a fost câştigătorul absolut din tot grupul Magnificent Seven (cele mai mari companii tech de la bursa americană. – n.r.) la începutul acestui an. Meta a crescut cu 19% de la jumătatea lunii ianuarie până la jumătatea lunii februarie, chiar dacă grupul de companii care a generat o mare parte din creşterile S&P 500 din ultimii ani era în declin. De atunci, însă, acţiunile au pierdut toate aceste câştiguri. Magnificent Seven a scăzut cu 20% de la maximul înregistrat la jumătatea lunii decembrie.

    Bernard Arnault (minus 5 miliarde de dolari)

    Arnault, în vârstă de 76 de ani, a cărui familie deţine conglomeratul de lux din spatele unor mărci precum Louis Vuitton şi Bvlgari, a fost un prieten al lui Trump timp de decenii, vorbind cu candidatul de atunci a doua zi după tentativa de asasinat din Pennsylvania din iulie. După ce a scăzut în 2024, LVMH a crescut cu mai mult de 20% de la alegeri până la sfârşitul lunii ianuarie. De atunci, a înregistrat doar pierderi. Analiştii Morningstar au declarat luna trecută că un tarif de 10% până la 20% pentru bunurile de lux europene ar putea afecta vânzările, care se află deja în dificultate.

     

  • De la ora 4:00 miercuri dimineaţă, lumea intră în alertă: Donald Trump va ţine discursul către naţiune, în care spune că va face un anunţ ”extrem de important”. ZF va transmite în direct ce se va întâmpla în Congresul American şi ce implicaţii are asupra României. Una dintre teme este situaţia NATO şi războiul din Ucraina

    Preşedintele Donald Trump va susţine marţi seară prima sesiune comună a Congresului, primul său discurs important de la preluarea mandatului pentru un al doilea mandat.

    Acesta nu se numeşte oficial „Starea Uniunii”, un titlu rezervat discursului anual al preşedintelui în faţa Congresului în ceilalţi ani ai unei administraţii. Dar este o oportunitate pentru Trump de a-şi prezenta priorităţile pentru acest an.

    Într-un mesaj postat pe platforma de socializare Truth Social, preşedintele Trump a declarat că mâine seară „va fi ceva important”.

    De obicei, preşedinţii se adresează unei sesiuni comune a Congresului la începutul mandatului lor pentru a-şi prezenta viziunea sau agenda. Primul discurs în faţa legislatorilor nu este, din punct de vedere tehnic, o Stare a Uniunii, ci mai degrabă o Adresă către o sesiune comună a Congresului, potrivit CBS. 

    Aşa cum se obişnuieşte, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, l-a invitat în ianuarie pe Trump să se adreseze Congresului şi „să împărtăşească viziunea sa America First pentru viitorul nostru”. Într-o scrisoare adresată preşedintelui, purtătorul de cuvânt a scris că administraţia Trump şi majorităţile republicane din Congres „vor avea şansa de a face din următorii patru ani unii dintre cei mai importanţi din istoria naţiunii noastre”.

    „Epoca de aur a Americii a început”, a declarat Johnson în scrisoare, reluând o replică din discursul inaugural al lui Trump, în timp ce promova o «renaştere a patriotismului, a unităţii şi a speranţei pentru viitor».

    Preşedintele a urmărit o revizuire radicală a birocraţiei federale şi un efort de reducere a costurilor alături de Elon Musk, pe care l-a numit la conducerea Departamentului pentru eficienţă guvernamentală sau DOGE. DOGE a colaborat cu şefii departamentelor şi agenţiilor cabinetului pentru a reduce forţa de muncă a guvernului, oprind în acelaşi timp o mare parte din cheltuielile guvernamentale. O serie de democraţi au invitat la discursul de marţi foşti angajaţi guvernamentali concediaţi ca urmare a reducerilor din DOGE, pentru a evidenţia persoanele afectate personal.

    În primele şase săptămâni, administraţia Trump s-a străduit, de asemenea, să consolideze securitatea frontierelor printr-o campanie guvernamentală de reprimare a imigraţiei, iar trecerile ilegale de frontieră au scăzut semnificativ în prima lună de mandat a lui Trump. Cu toate acestea, administraţia s-a confruntat cu obstacole în eforturile sale de a desfăşura în interiorul SUA ceea ce a anunţat a fi cea mai mare operaţiune de deportare din istoria Americii. În ultimele săptămâni, înalţi funcţionari din cadrul Serviciului de Imigrări şi Control Vamal au fost redistribuiţi, pe fondul frustrărilor legate de faptul că agenţia nu a efectuat suficiente arestări şi deportări. Capacitatea de detenţie a ICE a fost, de asemenea, subdimensionată, centrele de detenţie fiind recent umplute la niveluri de peste 110%.

    În timp ce abordarea lui Trump cu privire la imigraţie a primit sprijin în sondajele recente, americanii spun în majoritate covârşitoare că ar trebui să acorde prioritate inflaţiei şi economiei. În acelaşi timp, preşedintele a aplicat tarife care au provocat temeri legate de un război comercial în rândul întreprinderilor şi al consumatorilor. Marţi, tarifele de 25% pentru Canada şi Mexic vor intra în vigoare după o amânare de o lună.

    Între timp, republicanii din Congres au încercat să elaboreze o legislaţie care să sprijine agenda lui Trump, confruntându-se cu o majoritate îngustă în Cameră şi cu opinii diferite cu privire la calea de urmat. Săptămâna trecută, Camera Reprezentanţilor a adoptat o rezoluţie bugetară care deschide calea pentru punerea în aplicare a agendei preşedintelui privind securitatea frontierelor, apărarea şi priorităţile energetice, prelungind în acelaşi timp reducerile de impozite din 2017. Dar nu este încă clar cum se va descurca proiectul de buget în Senat, unde legislatorii au adoptat o abordare diferită.

    Revenirea Trump la Casa Albă a avut, de asemenea, implicaţii serioase pe scena mondială chiar şi în primele şase săptămâni. Săptămâna trecută, o întâlnire cu preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a degenerat într-o dispută cu Trump şi vicepreşedintele JD Vance, iar Zelenskyy a fost rugat în cele din urmă să părăsească Casa Albă fără a semna un acord critic de miliarde de dolari privind mineralele de pământuri rare. Luni, Casa Albă a declarat că suspendă ajutorul militar acordat Ucrainei.

    Întâlnirea controversată a avut loc după ce Trump a părut să dea vina pe Ucraina pentru războiul declanşat de Rusia şi l-a etichetat pe Zelenskyy drept „dictator”, refuzând în acelaşi timp să spună acelaşi lucru despre preşedintele rus Vladimir Putin. Statele Unite au furnizat Ucrainei miliarde de dolari în arme de la invazia rusă de acum trei ani, iar o ruptură cu Zelenskyy ar putea avea implicaţii majore asupra capacităţii sale de a se apăra.

     

  • Michelle Simmons, preşedinte Microsoft, Europa Centrală: «Cel mai mare risc este să nu acţionăm în domeniul AI»

    “Regiunea are o tendinţă de a fi pesimistă, dar este şi rezilientă şi creativă – lipsa resurselor aduce adesea inovaţie”, subliniază Michelle Simmons, Preşedinte pentru Europa Centrală la Microsoft, într-un interviu acordat Ziarului Financiar în contextul evenimentului Microsoft AI Tour Bucureşti, desfăşurat la NORD Events Center by Globalworth. Aflată la conducerea operaţiunilor Microsoft în Europa Centrală şi de Est de şase ani, având în spate o carieră de aproape 25 de ani în companie, Michelle Simmons oferă o perspectivă unică asupra modului în care inteligenţa artificială transformă mediul de afaceri din regiune.

    “Impactul economic al AI în Europa este estimat să ajungă la 2,7 trilioane de euro până în 2030, iar UE se aşteaptă ca 75% dintre companii să utilizeze AI până atunci. În prezent, suntem la 11% – deci există un spaţiu enorm pentru creştere şi adopţie”, evidenţiază executivul Microsoft, subliniind ritmul accelerat de schimbare care trebuie să aibă loc în următorii ani.

    O carieră globală în serviciul inovaţiei tehnologice

    Cu o experienţă de aproape un sfert de secol la Microsoft, Michelle Simmons a avut un parcurs profesional remarcabil, traversând multiple regiuni şi funcţii: “Am locuit şi am lucrat în SUA şi Asia, iar în ultimii şase ani m-am stabilit în Europa Centrală, mai întâi în Portugalia, apoi în Praga. De fapt, aceasta este cea mai lungă perioadă de stabilitate pe care am avut-o în ultimii 25 de ani.”

    Experienţa sa variată include activităţi în telecomunicaţii, colaborări cu partenerii Microsoft, conducerea afacerilor pentru segmentul de companii mici şi mijlocii, management de parteneriate, precum şi leadership la nivel de ţară în Asia şi, acum, în Europa Centrală.

    Întrebată despre ce a motivat-o să rămână în companie timp de 25 de ani, Michelle Simmons evidenţiază două aspecte fundamentale: “Primul este oportunitatea de a mă provoca pe mine însămi, de a prelua noi domenii de responsabilitate. Impactul pe care îl avem în diverse ţări este atât de mare, iar datorită amplitudinii platformei noastre, există numeroase oportunităţi din perspectiva carierei. Al doilea aspect îl reprezintă oamenii – am avut privilegiul de a lucra cu profesionişti incredibili, colaborativi, care pun clienţii în centrul a tot ceea ce facem.”

    Adopţia AI în viaţa profesională şi personală

    Referitor la modul în care utilizează personal inteligenţa artificială, Michelle Simmons recunoaşte că, asemenea tuturor, a trebuit să investească în propria pregătire: “A trebuit să mă reeduc pentru a gândi în termeni de utilizare a AI. Am început prin a mă întreba: cum pot folosi Copilot pentru a mă susţine în această acţiune, decizie sau analiză?”

    Exemplele concrete de utilizare sunt revelatorii pentru potenţialul tehnologiei: “Recent, am avut o analiză de business şi am dorit să obţin date macroeconomice pentru Ţările Baltice. AI-ul m-a ajutat să sintetizez informaţiile pentru cele trei ţări, fără a fi nevoită să fac manual calculele. De asemenea, pentru întâlniri, a reprezentat o schimbare fundamentală – dacă întârzii la o şedinţă, pot utiliza Copilot pentru a-mi rezuma ce s-a discutat până atunci sau pentru a sintetiza acţiunile stabilite.”

    Această experienţă personală oglindeşte parcursul pe care trebuie să-l urmeze toate organizaţiile: dezvoltarea competenţelor şi pregătirea propriilor angajaţi. “Una dintre iniţiativele noastre a fost să ne întâlnim ca echipă în fiecare vineri pentru a împărtăşi cum folosim Copilot şi AI în activităţile noastre. Adesea, la început, suntem limitaţi de propria imaginaţie, iar ascultând cum utilizează alţii tehnologia, putem găsi inspiraţie pentru inovaţie în propriul business.”

    Cei patru piloni ai transformării prin AI

    Impactul inteligenţei artificiale asupra afacerilor se manifestă în patru direcţii distincte, explică Michelle Simmons:

    1. Productivitatea angajaţilor: “Acesta este probabil primul domeniu în care multe companii implementează AI generativ şi Copilot. Avem exemple de organizaţii care economisesc 34 de ore pe săptămână per angajat.”
    2. Experienţa clienţilor: “Se referă la integrarea sistemelor CRM şi prezentarea informaţiilor într-un mod diferit, inclusiv prin utilizarea agenţilor AI, precum în call center-uri, unde se poate oferi o perspectivă completă asupra clientului.”
    3. Procesele de business: “Aceasta este zona în care atât startupurile care nu au încă procese de business definite, cât şi companiile consacrate cu mai multe procese decât ar fi necesar, pot implementa agenţi AI pentru a simplifica operaţiunile.”
    4. Inovaţia: “Aici devine cu adevărat interesant, deşi necesită experienţă pentru a ajunge la acest nivel. Unele companii nu doar că implementează AI generativ, ci îşi transformă radical modelele de business. UiPath este construită pe acest principiu, iar altele, precum Jopka, utilizează AI în magazinele lor pentru a crea experienţe de cumpărături autonome.”

    Europa Centrală şi de Est: variaţii în ritmul de adopţie

    Adopţia inteligenţei artificiale în regiune prezintă diferenţe semnificative între ţări, în mare parte determinate de nivelul de adoptare a cloud-ului: “Acele ţări care au adoptat mai rapid cloud-ul în regiunea pe care o coordonez, Republica Cehă este un lider – astfel că ei sunt, în consecinţă, în frunte şi în adoptarea AI, atât în business, cât şi în guvern.”

    Michelle Simmons observă însă şi o altă tendinţă, în care urgenţa adoptării AI accelerează migrarea către cloud: “Urgenţa migrării la AI poate stimula ţările care au adoptat mai lent cloud-ul să accelereze procesul. Vedem acest lucru în România, unde există acum o mişcare către cloud, ceea ce va permite apoi valorificarea AI.”

    Infrastructura Microsoft în regiune susţine această transformare: “Avem un centru de date în Polonia şi am investit în dezvoltarea competenţelor în ţară. De asemenea, avem centre de dezvoltare în Estonia, Praga şi un centru important chiar aici, în România, unde construim soluţii AI pentru clienţii noştri la nivel global. În plus, avem un hub de inovaţie în Polonia, care deserveşte întreaga regiune, unde putem aduce clienţii pentru hackathoane AI.”

    România: potenţial şi oportunităţi

    În viziunea lui Michelle Simmons, România prezintă oportunităţi semnificative în mai multe domenii:

    • Servicii guvernamentale pentru cetăţeni: “Cu fondurile europene disponibile şi începând să fie utilizate în ţară, există o oportunitate reală de a accelera acest proces.”
    • Servicii financiare: “Banca Transilvania utilizează GitHub Copilot şi Microsoft Copilot 365 pentru a-şi îmbunătăţi productivitatea.”
    • Sănătate: “Va fi un domeniu incredibil pentru progres, nu doar în aspecte precum detectarea cancerului, unde ochiul uman ar putea rata detalii, ci şi în uşurarea activităţii medicilor, permiţându-le să petreacă mai mult timp cu pacienţii.”
    • Agricultură: “AI poate transforma modul în care fermierii prezic randamentul culturilor şi abordează sustenabilitatea.”

    Forţa de muncă cu educaţie STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică) din România reprezintă un avantaj competitiv major: “Cu această populaţie cu educaţie STEM, avem o oportunitate reală de a crea inovaţie. Vrem să fim platforma pe care se construieşte AI. Există oportunităţi pentru mai multă inovaţie şi startupuri în comunitatea de dezvoltatori, fie ca afaceri noi, fie ca business-uri tradiţionale care inovează. Sperăm să vedem mai multe exemple precum UiPath în viitor.”

    Provocarea tradiţie versus inovaţie

    Comparând regiunea Europei Centrale cu experienţa sa din Asia, Michelle Simmons identifică atât provocări, cât şi oportunităţi distincte: “Experienţa mea din Asia mi-a arătat beneficiul lipsei tradiţiei. Când nu eşti legat de sisteme moştenite, multe lucruri devin posibile şi poţi face salturi tehnologice. Provocarea pentru această regiune este că aveţi multe sisteme vechi, dar aveţi şi competenţele necesare – şi aceasta este o diferenţă faţă de Asia, unde există o populaţie foarte tânără, dar nu toţi absolvenţii sunt în domeniul STEM.”

    Această combinaţie de competenţe tehnice şi sisteme moştenite creează un context specific: “Una dintre provocările pe care le adresez angajaţilor noştri, partenerilor şi clienţilor este să nu se limiteze la iteraţii mici, ci să inoveze. Regiunea are tendinţa de a face paşi mici şi, într-un final, de a ajunge la destinaţie. Provocarea şi oportunitatea este de a fi competitivi la scară globală, unde ritmul este rapid.”

    Privind spre viitor, Michelle Simmons subliniază necesitatea de a echilibra ritmul adopţiei cu abordarea responsabilă: “Cred că cel mai mare risc este să laşi preocupările legate de AI – cum ar fi perturbarea locurilor de muncă sau prejudecăţile – să te blocheze complet. Provocarea este să găseşti echilibrul între abordarea acestor preocupări, susţinerea dezvoltării competenţelor la locul de muncă şi implementarea unei strategii şi a unui model de guvernanţă pentru AI responsabil, fără a lăsa aceste aspecte să te împiedice să adopţi AI.”

    În concluzie, Michelle Simmons oferă o perspectivă echilibrată, dar provocatoare: “A nu face nimic nu este o opţiune, dar nici deplasarea atât de rapidă încât să nu ai aceste lucruri implementate nu va duce la succes. Cea mai mare provocare este cum să le faci pe ambele în acelaşi timp – nu este uşor, dar este esenţial.”

    Într-o notă finală optimistă, executivul Microsoft evidenţiază o calitate fundamentală a regiunii: “Regiunea are tendinţa de a fi pesimistă, dar este şi rezilientă şi creativă. Lipsa resurselor aduce adesea inovaţie. Şi cred că aceasta este o oportunitate unică aici în regiune – mentalitatea de a face mai mult cu mai puţin poate fi valorificată şi prin AI.”

  • Elena Lasconi spune că ar putea renunţa la candidatură în favoarea lui Ilie Bolojan. „Eu l-aş susţine pe domnul Bolojan aşa cum l-am susţinut şi ca premier”

    Preşedinta USR, Elena Lasconi, a fost întrebată, luni, într-o conferinţă de presă la Târgovişte, dacă ar renunţa la candidatura la preşedinţie în favoarea lui Bolojan şi a răspuns că “totul e negociabil”, transmite Agerpres.

    “Totul e negociabil. Eu l-aş susţine pe domnul Bolojan aşa cum l-am susţinut şi ca premier. Consider că ar fi mai bun ca premier. Şi rămâne de văzut. Nu ştiu, eu aş vrea doar să-i transmit domnului Ciolacu, acum poate că nu o să doarmă prea bine noaptea asta, dar îi comunic să strângă semnături şi pentru domnul Bolojan, pentru că Crin Antonescu o să se tot ducă în jos”, a afirmat Elena Lasconi.

    Aceasta a precizat că a vorbit la telefon cu Marcel Ciolacu duminică şi va avea o întâlnire informală cu el joi.

    “Nu am aşteptat şi nu aştept de la Marcel Ciolacu absolut nimic, nici măcar un mărţişor, nu am aşteptat telefonul lui, nu îmi plac chestiile astea (…); dacă nu te uiţi la televizor, nu ştii că cineva te caută, deşi toată lumea are numărul meu de telefon. Dar am vorbit cu el ieri şi am stabilit că o să ne întâlnim joi, să discutăm. Nu mi-a spus exact ce să discutăm, dar mie mi-este foarte clar că dacă el îşi doreşte binele României, acum nu ştiu să vă spun dacă îşi doreşte sau nu, pentru că ştie că e pe ultima sută de metri, că va fi în cărţi la PSD doar două luni, după prezidenţiale, oricum, noi avem de gând, USR-ul, să facem moţiune de cenzură şi să dăm jos acest guvern. Nu ştiu exact ce vrea să discute cu mine, dacă îşi doreşte binele României, ar trebui să se gândească, poate, să strângă semnături şi pentru domnul Bolojan, că ar fi o opţiune şi asta”, a spus Lasconi.

    Întrebată ce anume i-ar putea oferi Marcel Ciolacu ca să o convingă să renunţe la candidatură, Elena Lasconi a spus că depinde ce se va negocia.

    “Depinde de ce vrea să negocieze. O negociere înseamnă tu să propui şi să vezi ce ai de câştigat. Pe mine nu mă interesează ce am eu de câştigat, pe mine mă interesează să aibă de câştigat România şi să fim siguri că ţara asta nu o să fie condusă de descreieraţi sau de vreun reprezentant al izolaţioniştilor, mai ales în contextul geopolitic în care ne aflăm, cu războiul din Ucraina, cu discuţiile care vin de la Casa Albă, cu tot ceea ce se întâmplă în Europa”, a subliniat preşedinta USR.