BusinessMagazin

Tag: pregatiri

  • Donald Trump solicită acţiuni la nivel mondial împotriva ameninţării nucleare din Coreea de Nord

    “Suntem pregătiţi să facem tot ce este necesar pentru a-l împiedica pe dictatorul nord-coreean să ameninţe atâtea vieţi … atât de inutil. Este timpul să acţionăm cu urgenţă şi cu mare hotărâre. Nu putem permite Coreei de Nord să ameninţe tot ceea ce am construit. Sperăm că nu va trebui să folosim capacităţile militare ale Statelor Unite. Deocamdată analizăm toate instrumentele disponibile în afara acţiunii militare. Suntem foarte puternici şi cred că ei (Coreea de Nord) înţeleg că avem o forţă de neegalat. Nu a existat niciodată o forţă ca acum. Acestea fiind spuse, cred că este logic ca nord-coreenii să vină la masa negocierilor şi să încheie un acord bun pentru oamenii din Coreea de Nord şi din întreaga lume”, a spus Trump.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jumătate dintre companii au dificultăţi în a identifica breşele serioase de securitate

    Infractorii cibernetici – cu abilităţile şi armele lor – variază foarte mult, de la escroci cu metode rudimentare, care atacă în masă companiile mai puţin protejate, până la grupuri militare avansate de hackeri care ţintesc ”premii mari”, cu operaţiuni pe mai multe niveluri, care s-ar putea nici să nu includă vreun malware. Şi, deşi este relativ simplu să fugi de pumnii neîndemânatici ai unui bătăuş, atunci când întâlneşti un atacator profesionist ar trebui să fii pregătit pentru o lovitură serioasă.

    Studiul din acest an relevă faptul că atacurile direcţionate au devenit una dintre ameninţările cu cea mai rapidă creştere în 2017, cu un plus de 11% pentru companiile mari. Nu este vorba doar despre numărul de atacuri: două treimi dintre participanţii la studiu (66%) au fost de acord că ameninţările devin din ce în ce mai complexe, iar pentru 52% dintre ei este din ce în ce mai dificil de stabilit diferenţa dintre atacurile “normale” şi atacurile complexe.

    Acest lucru devine o problemă majoră pentru companii: ele încep să înţeleagă că, la un moment dat, vor întâlni o breşă de securitate (57% comparativ cu 51%, anul trecut), dar sunt încă nesigure în privinţa celei mai eficiente strategii pentru a răspunde acestor ameninţări (42%). Complexitatea problemei este chiar mai îngrijorătoare, deoarece studiul a arătat că incertitudinea este semnificativ mai ridicată (63%) printre respondenţii care sunt experţi IT şi sunt, evident, mai familiarizaţi cu această problemă.

    În mod surprinzător, în ciuda nivelului ridicat de incertitudine referitor la strategiile lor, majoritatea companiilor (77%) condideră că ele cheltuiesc suficient sau chiar prea mult pe protecţia împotriva atacurilor direcţionate.

    Acest lucru se datorează modului în care este percepută protecţia împotriva ameninţărilor: ele sunt, de multe ori, văzute ca simple probleme tehnice care pot fi rezolvate prin cumpărarea şi implementarea unor soluţii de securitate avansate. O abordare mai corectă a răspunsului la incidente, însă, presupune să investeşti nu doar în tehnologiile potrivite, ci şi în oameni cu aptitudini specifice, precum şi în procesele potrivite.

    Tehnologia este una dintre cele mai importante părţi din acest mix. După cum arată studiile, există o nevoie clară de soluţii de securitate care merg mai departe de prevenţie şi livrează un pachet complex, prin adăugarea unor funcţionalităţi de detecţie şi răspuns. De exemplu, 56% dintre companii admit că au nevoie de instrumente mai bune de detecţie şi răspuns la ameninţări persistente avansate (APT-uri) şi atacuri direcţionate.

    Acest lucru este foarte adevărat, ţinând cont de faptul că viteza de detecţie este crucială în reducerea impactului financiar al unui atac. Conform cercetării, în ultimul an doar un sfert (25%) dintre companii au descoperit într-o singură zi cele mai serioase incidente de securitate cu care s-au confruntat. În orice caz, o detecţie imediată scade semnificativ costul mediu de recuperare: de exemplu, de la 1.200.000 de dolari pentru companiile în care durează mai mult de o săptămână pentru a detecta ameninţarea, la 456.000 de dolari, pentru acelea care pot să o detecteze imediat.

    Factorul uman reprezintă o altă componentă crucială. 53% dintre companii sunt de acord că trebuie să angajeze mai mulţi specialişti cu experienţă în securitatea IT, mai exact în managementul SOC (Security Operations Center), răspunsul la incidente şi “vânătoarea” ameninţărilor –  o cifră care a crescut la 61% printre companiile mari. Nu este de mirare, dacă ţinem cont de faptul că lipsa experţilor creşte cu 15% expunerea companiilor la atacuri direcţionate şi, în plus, creşte media impactului financiar al unui atac asupra întreprinderilor, de la 930.000 de dolari, la 1.100.000 de dolari. 

    Dar, sintetizând, pentru a fi capabile să combată eficient ameninţările cibernetice complexe, organizaţiile trebuie să se gândească la incidentele de securitate ca la un proces, nu o destinaţie. Acest lucru înseamnă că este nevoie un cadru cuprinzător de investigare a incidentelor care include monitorizarea permanentă, detecţia avansată şi reducerea impactului evenimentelor critice de securitate.
     

  • Problema la care trebuie să ofere răspunsul corect oricine doreşte să devină astronaut

    Recent, astronautul britanic Tim Peake şi-a întrebat urmăritorii de pe Facebook dacă pot rezolva una dintre problemele propuse în timpul procesului de selecţie a astronauţilor pentru Agenţia Spaţială Internaţională.

    Problema implică mutarea unui cub marcat cu un punct la baza sa într-o anumită ordine pentru a afla locul în care se va afla punctul după urmarea unei întregi serii de instrucţiuni. Conform IFL Science, problema urmăreşte cât de bun este simţul de coordonare, percepţia spaţială, precum şi abilitatea persoanelor de a urma perfect instrucţiunile.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Metrou la Otopeni | Directorul Metrorex: Documentaţia pentru licitaţia lucrărilor Magistralei 6 este pregătită

    „Documentaţia pentru licitaţie este pregătită, noi am transmis-o la JICA pentru a obţine un aviz conform acordului de împrumut încheiat de România cu Guvernul Japoniei prin agenţia JICA. În momentul la care dânşii vor aviza documentaţia, noi putem să încărcăm în sistemul electronic al achiziţiilor publice şi după ce va fi validă de ANAP putem demara procedura lucrărilor de structură. Depindem de acest aviz. Documentaţia e gata pentru demararea achiziţiei lucrărilor de structură”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marin Aldea, directorul general al Metrorex.

    Agenţia Internaţională de Cooperare a Japoniei a avut, în perioada 30-31 octombrie 2017, mai multe discuţii cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor pe tema proiectului Magistralei 6. 1 Mai – Otopeni, potrivit unui comunicat emis, miercuri, de Metrorex.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Prinţul moştenitor saudit promite că noua Arabie Saudită va fi ”moderată şi tolerantă”

    Prinţul Mohammed ben Salman, în vârstă de 32 de ani, a criticat în mod direct anumiţi conservatori religioşi ce exercită o influenţă notabilă asupra societăţii saudite, de zeci de ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Administraţia SUA va plasa bombardierele nucleare în alertă, în contextul crizei nord-coreene

    Forţele Aeriene americane vor plasa avioanele militare B-52, care pot lansa bombe nucleare, în alertă permanentă, fiind prima dată după anul 1991 când se trece la această măsură, relatează publicaţiile Defense One şi The New York Post.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cel mai NOU brand de smartphone pregătit să intre pe piaţa occidentală atacând poziţia lui Apple

    Vivo, brandul de smartphone-uri în ascensiune puternică susţinut de miliardarul chinez Duan Yongping, va începe să-şi comercializeze produsele în Occident pentru prima dată în contextul eforturilor de accelerare a expansiunii sale, relatează Bloomberg.

    Încurajat de succesul înregistrat pe plan local în faţa rivalilor ca Apple şi Samsung, compania intenţionează acum să atace pieţe dezvoltate cu produse mai avansate.

    “De la prima noastră intrare pe pieţele internaţionale în 2014, ne-am dedicat înţelegerii nevoilor consumatorilor prin cercetări aprofundate pentru a aduce produse inovatoare şi elegante care să corespundă stilului lor de viaţă şi nevoilor”, a declarat vice-preşedintele Vivo, Alex Feng.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De astăzi! Val de eliberări din închisori. Sociolog: ”România nu este pregătită pentru ce va urma, 80% recidivează”

    Câte 6 zile de libertate pentru fiecare 30 petrecute în închisoare acordă statul român oricărui deţinut, indiferent de fapta pentru care a fost închis, dacă nu a beneficiat de condiţiile cerute de lege, informează stirileprotv.ro

    Dacă celula are mai puţin de 4 metri pătraţi, dacă respectivul nu are acces la activităţi în aer liber, nu are lumină naturală, este ţinut în frig, ori în căldură excesivă, dacă nu poate folosi toaleta în privat şi nu i se respectă cerinţele de igienă. Adică, cea mai mare parte a deţinuţilor închişi în cele 46 închisori din România.

    Închisorile, crede ministrul Justiţiei, se vor goli rapid pentru că deţinuţii nu sunt cazaţi în condiţii decente, iar fiecare dintre condamnaţi primeşte o lună şi ceva de libertate pentru un an după gratii.

    Odată ieşiţi pe porţile penitenciarelor, toţi cei puşi în libertate ar trebui să intre în programe menite să îi ţină departe de tentaţia de-a încalca  legea din nou. Pentru asta există Direcţia Naţională de Probaţiune care are programe psihilogice pentru reintegrarea în societate. Ofiţerii de aici sunt deja prea puţini pentru numărul actual de persoane eliberate condiţionat.

    Gelu Duminică, sociolog: “România nu este pregătită pentru ce va urma, Un procent foarte mare, aproape 80%, recidivează în primul an pentru simpul motiv că nu reuşesc să se adapteze. Mediul penitenciar îţi distruge toate valorile pe care le ai că om liber şi este un şoc.”

    Această măsură este doar una dintre cele pe care statul român le pune în practică pentru a scapă de sancţiunile CEDO legate de condiţiile din închisori. Unii proaspăt condamnaţi ar putea să nu facă nicio zi de închisoare.

  • De astăzi! Val de eliberări din închisori. Sociolog: ”România nu este pregătită pentru ce va urma, 80% recidivează”

    Câte 6 zile de libertate pentru fiecare 30 petrecute în închisoare acordă statul român oricărui deţinut, indiferent de fapta pentru care a fost închis, dacă nu a beneficiat de condiţiile cerute de lege, informează stirileprotv.ro

    Dacă celula are mai puţin de 4 metri pătraţi, dacă respectivul nu are acces la activităţi în aer liber, nu are lumină naturală, este ţinut în frig, ori în căldură excesivă, dacă nu poate folosi toaleta în privat şi nu i se respectă cerinţele de igienă. Adică, cea mai mare parte a deţinuţilor închişi în cele 46 închisori din România.

    Închisorile, crede ministrul Justiţiei, se vor goli rapid pentru că deţinuţii nu sunt cazaţi în condiţii decente, iar fiecare dintre condamnaţi primeşte o lună şi ceva de libertate pentru un an după gratii.

    Odată ieşiţi pe porţile penitenciarelor, toţi cei puşi în libertate ar trebui să intre în programe menite să îi ţină departe de tentaţia de-a încalca  legea din nou. Pentru asta există Direcţia Naţională de Probaţiune care are programe psihilogice pentru reintegrarea în societate. Ofiţerii de aici sunt deja prea puţini pentru numărul actual de persoane eliberate condiţionat.

    Gelu Duminică, sociolog: “România nu este pregătită pentru ce va urma, Un procent foarte mare, aproape 80%, recidivează în primul an pentru simpul motiv că nu reuşesc să se adapteze. Mediul penitenciar îţi distruge toate valorile pe care le ai că om liber şi este un şoc.”

    Această măsură este doar una dintre cele pe care statul român le pune în practică pentru a scapă de sancţiunile CEDO legate de condiţiile din închisori. Unii proaspăt condamnaţi ar putea să nu facă nicio zi de închisoare.

  • Comisarul european care sperie giganţii. “Trebuie să-ţi susţii punctul de vedere, chiar dacă toată lumea crede că eşti un idiot”

    Nicio altă autoritate nu are puterea Margrethei Vestager de a urmări în justiţie evaziunea fiscală, de a lovi marile companii cu amenzi de miliarde de euro sau de a le forţa să-şi schimbe modelul de business. Prin supravegherea activităţilor comerciale din Europa, comisarul european antitrust Vestager este una dintre cele mai puternice femei de pe continent. O femeie care a înfruntat bărbaţii care conduc unele dintre cele mai puternice companii din lume.

    Iar ultimele sale acţiuni, cum ar fi amenda record dată Google, ar putea sugera că a dat de gustul sângelui coloşilor din Silicon Valley.

    Vestager nu s-a lăsat intimidată de spectacolul agresiv dat de Tim Cook, CEO-ul Apple, chiar în biroul ei, pe 21 ianuarie 2016, după cum povesteşte revista Wired. Şapte luni mai târziu îşi anunţa verdictul: facilităţile fiscale obţinute de Apple în Irlanda sunt ilegale, iar compania americană trebuie să dea înapoi statului irlandez taxe neplătite de 13 miliarde de euro, plus dobândă. A fost o decizie şoc pentru toată lumea.

    Vestager are cazuri deschise contra Amazon, Qualcomm şi Facebook, toate multinaţionale americane care fac istorie în industria tehnologiei.

    Danezei Vestager nici de ruşi nu i-a fost frică. Gazprom, companie rusească de stat şi cel mai mare exportator de gaze al lumii, a scăpat fără amendă într-un caz de abuz de poziţie dominantă pe piaţă, dar numai după ce a făcut concesii care în urmă cu câţiva ani erau de neconceput, scrie Politico. Gazprom, considerat de mulţi observatori un instrument de influenţă geopolitică al Kremlinului, a acceptat să joace în Europa după regulile UE, ba chiar să-şi prezinte contractele spre verificare agenţilor uniunii.

    Însă cazul cu care Vestager face istorie este amenda de 2,4 miliarde de euro dată Google, cea mai mare astfel de sancţiune impusă unei companii într-un caz antitrust. Crima companiei americane care deţine cel mai popular motor de căutare pe internet este de a favoriza unele dintre propriile servicii de shopping în defavoarea celor ale rivalilor. Decizia a fost o surpriză nu doar pentru Google sau companiile rivale, ci şi pentru oamenii din echipa lui Vestager care lucrau la caz. Politico a refăcut filmul vânătorii.

    Episodul începe cu un apel telefonic, într-o noapte de luni, de la Bruxelles. În California era trecut de vremea prânzului. La un capăt al liniei era Vestager, comisarul european al concurenţei. La celălalt capăt, Sundar Pichai, CEO-ul Google. Vestager i-a transmis sec că a doua zi, în aproximativ 12 ore, îşi va face publice concluziile: gigantul din Silicon Valley îşi manipulează rezultatele căutărilor pentru a-şi susţine în mod nejustificat propriile operaţiuni. Apelul telefonic transatlantic a fost primul anunţ oficial adresat Google că ancheta Comisiei Europene a fost finalizată, potrivit unor persoane din ambele tabere. Conversaţia a fost scurtă, ca pentru afaceri.

    Vestager i-a spus lui Pichai că a analizat argumentele companiei sale, însă va amenda Google. Ceea ce nu i-a spus a fost mărimea amenzii.

    Aceasta, împreună cu o copie a deciziei de 242 de pagini, vor fi furnizate abia a doua zi, cu doar câteva ore înainte ca Vestager să urce pe scenă în faţa publicului, marţi, la prânz.

    După o anchetă care a durat 2.401 de zile şi s-a încheiat după luni de planificare meticuloasă, Vestager era hotărâtă să nu lase pe nimeni să-i fure spectacolul.

    Anunţul de marţi va veni ca unul dintre momentele hotărâtoare ale carierei lui Vestager, moment în care ea şi UE îşi etalează autoritatea în faţa uneia dintre cele mai puternice companii din lume, după ani incertitudini.

    Chiar acum un an, cazul împotriva Google părea îngropat în birocraţia din Bruxelles. Comisia se chinuia să se lupte cu una dintre cele mai mari şi mai bogate companii din lume. Vestager a trebuit să-şi întărească poziţia cu un set nou de acuzaţii – o mutare pe care mulţi au considerat-o un semn de slăbiciune. Computerele sale se chinuiau să prelucreze tonele de date de la Google. Au existat şi semne de diviziuni interne în departamentul ei.

    Membri ai echipei lui Vestager au fost de atunci mult timp sub presiune intensă din partea comisarului pentru a aduce rezultate, lucrând ore lungi pentru a pune cap la cap unul dintre cele mai complexe cazuri din istoria anchetelor antitrust din UE. Şi au reuşit, fără a lăsa să se scurgă în afară prea multe informaţii despre progresul lor. Echipa comisarului are aproximativ 900 de membri.

    Luni, chiar înainte ca Vestager să discute cu Pichai, consilierii importanţi din Bruxelles ai Google nu ştiau că o decizie este iminentă. Au aflat doar din presă că un verdict care ar fi trebuit să vină la sfârşitul lunii iulie a fost devansat brusc pentru sfârşitul săptămânii, miercuri, apoi pentru marţi seara şi în cele din urmă pentru marţi la prânz. Consilierii nu au fost singurii lăsaţi să orbecăiască.

    Controlul strict al informaţiei exercitat de Vestager s-a extins şi asupra membrilor echipei sale. Cu o oră înaintea anunţului, dimensiunea amenzii era cunoscută doar unui grup restrâns de insideri apropiaţi ai comisarului – nu şi întregii echipe care a anchetat Google. Data anunţului a fost ţinută secretă pentru oficialii din divizia antitrust a lui Vestager care nu lucrau la caz.

    Rivalii Google – companiile care au adus cazul în faţa Comisiei – nu au avut nici ele mai multe informaţii. Mulţi dintre ei erau ocupaţi cu pregătirile pentru şedinţele viitoare programate cu anchetatori lui Vestager, consultări în care se aşteptau să ofere ultimele contribuţii înainte de anunţarea verdictului.

    Aceste întâlniri programate au fost doar una dintre multele direcţii greşite – voite sau nu – care au lăsat lumea să se scalde într-o mare de incertitudini în ceea ce priveşte intenţiile comisarului antitrust. În săptămânile de dinaintea deciziei, printre consilieri şi jurnalişti circulau zvonuri despre o amendă de puţin peste un miliard de euro.

    Vestager a reuşit chiar să păstreze închis robinetul cu informaţiile schimbate cu câteva săptămâni în urmă, atunci când s-a consultat cu autorităţile naţionale de protejare a concurenţei cu privire la verdict.

    În spatele cortinei, în biroul lui Vestager de la etajul 10 al clădirii Berlaymont, un fort al Comisiei, se făceau de luni întregi pregătiri pentru ziua cea mare. Un comunicator formidabil care pune un accent special pe pregătire, Vestager şi-a consumat săptămâni întregi ascultând interviuri cu înalţi oficiali, examinând punctele forte şi slabe ale cazului, trecând în revistă întrebări dintre cele mai dificile şi pregătind răspunsurile pe care le-ar da de pe podium.