
Tag: poza
-
Poza zilei: satul Rhumsiki din munţii Mandara
Dacă vreţi să vedeţi mai multe lucrări ale lui Kyle, făcute în călătoriile sale din ultimii ani, vizitaţi: kylemijlof.blogspot.com
-
Poza zilei : arta “focului de sulf”
Poza aparţine fotografului Olivier Grunewald şi a fost făcută la mina de sulf din craterul format în vulcanul East Java din Indonezia.
Vulcanul are o înălţime de 2,600 m, iar minerii călătoresc până la crater, apoi coboară până la adâncimea de 200 m în interior de unde extrag bucăţi mari de sulf pur pe care îl cară înapoi la o staţie de cântărit.
-
Poza zilei: arta cleştelui de rufe
Sculptura a fost construită pentru Festivalul celor cinci sezoane organizat în Parcul Chaudfontaine din oraşul belgian Liege.
Uysal este profesor de artă la Universitatea Tehnică a Orientului Mijlociu. -
Poza zilei: vedere panoramică de pe Marte
Imaginea, care arată inclusiv umbra şi o parte din instrumentele robotului, a fost asamblată de un entuziast al călătoriilor spaţiale pe nume Damien Bouic, astfel încât să producă o vedere completă, la 360 de grade, a locului unde se află Curiosity. Bouic a folosit două fotografii făcute de robot, una panoramică provenită de la camera Navcam şi cealaltă de la camera Hazcam, care a surprins o parte din Muntele Sharp (vârful propriu-zis al muntelui nu se vede, întrucât este dincolo de orizont).
Vezi aici imaginea panoramică (shift –> zoom; control —> micşorare)
Laboratorul spaţial Curiosity, lansat de NASA, a ajuns pe planeta roşie la 6 august şi va rămâne pe Marte tot restul anului, pentru a monitoriza mediul marţian, a colecta date despre radiaţii şi a analiza mostre de sol şi roci. Muntele Sharp, înalt de circa 5.000 m, oferă material bogat de cercetare, prin faptul că este alcătuit din sedimente a căror analiză ar putea clarifica dacă planeta a avut sau nu condiţii pentru a permite apariţia vieţii.
Foto: NASA
-
Poza zilei: un aisberg nou-născut, surprins de un satelit NASA
Noul aisberg desprins din Petermann a fost surprins în zilele de 16-17 iulie de echipamentul MODIS (Moderate Resolution Imaging Spectroradiometer) al satelitului Aqua, operat de NASA, care traversează zilnic regiunile arctice.
Foto: NASA
-
Poza zilei: aleea cu baobabi
Segmentul de drum se întinde pe o lungime de 260 de metri lungime şi este mărginit de 20 – 25 de baobabi, fiecare având înălţimea de apoximativ 30 de metri. În apropiere, lângă plantaţiile de orez şi fâneţe, cresc încă 25 de copaci din aceeaşi specie. Baobabii cu vârste de până la 800 de ani sunt mărturii ale pădurilor tropicale existente mai demult în zonă.
O dată cu creşterea populaţiei, pădurile au fost tăiate în scopul dezvoltării agriculturii şi au rămas doar baobabii, pe care localnicii îi conservă atât în semn de respect, cât şi pentru materialul de construcţie şi sursa de mâncare pe care le asigură copacii. În 2007, aleea a fost declarată temporar zonă protejată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, un prim pas în declararea zonei monument natural al Madagascarului.
-
Poza zilei: lacul Bondhus din Norvegia
Lacul se află în parcul naţional Folgefonna, inaugurat de regina Sonja în 2005. Pe lângă Bondhus, în parc există încă două rămăşiţe ale gheţarului iniţial.
-
Poză de business
Povestea F64 Studio, astăzi cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei, începe în 1990. “Fotografia a fost dintotdeauna o pasiune. Eram fotograf la diverse evenimente deja de câţiva ani când am decis să deschid propria afacere”, îşi aminteşte Marian Alecsiu (44 de ani), directorul general şi proprietarul a 50% din businessul F64, alături de Daniela Becheru, actualul managing director al companiei. A transformat astfel hobby-ul în job.

Aşa a fost deschis un mic laborator de developare foto, o afacere destul de prosperă la acel moment, în urma unei investiţii pe care Alecsiu a strâns-o atât din câştigurile obţinute ca fotograf, care nu erau însă foarte mari, cât şi din vânzarea propriei truse foto care, ca şi acum de altfel, nu era deloc ieftină. “Ne-am gândit să dezvoltăm un concept chiar dacă nu complet nou pe piaţa din România, anume Consignaţia de pe Covaci. Aşa a fost deschisă Consignaţia din Unirii”, povesteşte Becheru. Impropriu spus însă consignaţie, pentru că spaţiul pe care îl aveau cei doi antreprenori era destul de înghesuit şi adesea relocat de-a lungul timpului în cadrul magazinului Unirea.
Şase ani mai târziu însă, odată ce piaţa laboratoarelor de developat a devenit din ce în ce mai aglomerată, Alecsiu s-a văzut nevoit să-şi orienteze afacerea în altă direcţie. A început atunci să importe mai întâi accesorii cu precădere din Franţa şi ulterior şi aparate foto din Rusia şi din alte ţări vest-europene. “Străinătatea era singura soluţie pentru ca un pasionat de fotografie să-şi poată cumpăra aparat foto şi accesorii”, spune Marian Alecsiu. “Străinătatea sau mica publicitate”, completează Daniela Becheru. Preţ de câţiva ani, consignaţia de pe Covaci şi cea din Unirii au rămas astfel singurii furnizori de echipamente foto pe o piaţă destul de închisă, care nu permitea accesul prea uşor la furnizori şi unde cererea era destul de mică. “România n-a fost multă vreme interesantă pentru marii producători de aparate şi accesorii foto din lume”, apreciază Alecsiu.

F64 Studio s-a conturat propriu-zis în urmă cu exact un deceniu, când cei doi antreprenori au decis să mute consignaţia din cadrul magazinului Unirea. Primul F64 a fost inaugurat undeva pe strada Mihai Vodă, aproape de Ministerul de Interne, într-o zonă fără prea mult vad comercial, o mişcare destul de riscantă din partea proprietarilor, în condiţiile în care exista riscul să nu vină clienţii într-o zonă atât de greu accesibilă. Era însă un spaţiu propriu pe care antreprenorii au reuşit să-l cumpere la un preţ destul de bun şi, pe deasupra, şi în rate. Deşi departe de metrou şi fără acces auto, magazinul a reuşit totuşi să atragă cumpărătorii, majoritatea oameni pasionaţi de domeniul foto şi dispuşi să scoată din buzunar sume mai mari de câteva sute de lei pentru astfel de achiziţii. Motiv pentru care a şi rămas acolo până în primăvara lui 2008, când s-a mutat într-o altă zonă centrală, dar la fel de puţin circulată din Capitală.
“Businessul a evoluat natural, poate mult prea încet faţă de potenţial, dar pentru că era pornit din hobby am pus întotdeauna aspectele economice pe plan secund şi am lăsat lucrurile să se desfăşoare la voia întâmplării”, spune Marian Alecsiu. Profitabilitatea n-a fost, prin urmare, niciodată reperul lui pentru mersul afacerii, ci s-a ghidat mai degrabă după numărul de cumpărători şi frecvenţa cu care aceştia reveneau în magazin ori de câte ori se gândeau la o nouă achiziţie. “Dacă ne-am fi uitat doar la profitabilitate, probabil că am fi ajuns să procedăm asemenea unui partener de-al nostru, care a decis să renunţe la afacerea foto şi să deschidă o cafenea, business aparent mult mai rentabil”, adaugă Becheru.