BusinessMagazin

Tag: Portugalia

  • România şi Portugalia au semnat contractul de achiziţie a 12 avioane F-16

     “Guvernul României şi cel al Republicii Portugheze au semnat contractul de achiziţie, în urma căruia 12 aparate F-16 modernizate, din excedentul Forţelor Aeriene Portugheze, vor intra în dotarea Forţelor Aeriene Române. După finalizarea negocierilor de ordin tehnic şi financiar, contractul de achiziţie a fost semnat după obţinerea autorizaţiei de transfer din partea americană. Acest tip de autorizare, acordată de Congresul SUA, este obligatorie, înainte de încheierea oricărui contract”, se arată într-un comunicat MApN remis, vineri, agenţiei MEDIAFAX.

    Ministerul precizează că în perioada următoare, aeronavele vor fi modernizate, motoarele vor fi reparate capital şi va începe pregătirea, în Republica Portugheză, a personalului român ce va opera avioanele F-16 (9 piloţi şi 75 de tehnicieni).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alegerile locale din Portugalia: Opoziţia socialistă câştigă detaşat

     “Aceste alegeri au un învingător clar, PS. Majoritatea alegătorilor şi-a exprimat de-a lungul ţării refuzul faţă de politica acestui Guvern”, a declarat secretarul general al socialiştilor, Antonio Jose Seguro.

    Premierul Pedro Passos Coelho a recunoscut, duminică seara, “înfrângerea naţională” a partidului său, PSD, care a ratat obiectivul de a păstra majoritatea primăriilor.

    “PSD a înregistrat unul dintre cele mai proaste rezultate în alegerile municipale”, a dezvăluit el, adăugând că această înfrângere este “preţul care trebuie plătit” pentru politica guvernamentală.

    Passos de Coelho a afirmat că intenţionează să menţină austeritatea, “indispensabilă pentru a depăşi criza economică şi pentru a reinstaura încrederea şi pentru a relansa economia Portugaliei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerea de familie care a supravieţuit crizei: “Am avut şi proiecte de un milion de euro”

    FINALUL ACESTUI AN VA FI AGLOMERAT PENTRU LOREDANA PREDA, antreprenoarea de 35 de ani care deţine Galeriile Noblesse împreună cu soţul său, Silviu. Galeriile Noblesse este unul dintre cei mai mari retaileri de mobilă de lux de pe piaţa locală şi se pregăteşte de extindere: până în noiembrie ar trebui să fie gata o investiţie de peste un milion de euro într-un nou showroom, cel mai mare proiect al companiei, unde vor fi aduse piese de mobilier de import din Italia, Spania, Franţa, Anglia sau Portugalia pe o suprafaţă de aproape 1.000 mp. Este investiţia care a ţinut în priză familia Preda încă de anul trecut, după ce au cumpărat o casă monument istoric din zona pieţei Rosetti din centrul Capitalei, pe care acum o renovează.

    „Cererea există (pentru mobilă de lux – n.red.)„, a ţinut să lămurească încă de la începutul discuţiei Loredana Preda. Care adaugă faptul că tocmai acest lucru a stat la baza deciziei de a face noua investiţie. „Diferenţa este că cererea este mult mai calificată, mai exigentă.„

    CEREREA ÎN CREŞTERE SE VEDE ŞI ÎN REZULTATELE  COMPANIEI, care anul acesta aşteaptă o cifră de afaceri mai mare cu 20-30% comparativ cu 2012, când a avut încasări de aproape 3 milioane de euro. Explicaţia pentru creşterea cererii se află în faptul că proprietăţile valoroase şi-au redus preţurile, iar cei care le-au achiziţionat au nevoie acum de mobilă şi decoraţiuni pentru amenajare, este de părere Loredana Preda. Cele mai scumpe piese din noul showroom vor ajunge la preţuri între 20.000 şi 25.000 de euro.

    „Am învăţat în timpul crizei că este important să ştii pe ce drum vrei să mergi, să nu te laşi pradă tentaţiilor şi să fii bine informat„, spune antreprenoarea care a venit în Bucureşti cu puţin timp înainte de începerea problemelor economice. Dacă în 2007 a făcut prima investiţie în Bucureşti, iar 2008 a fost anul „de acomodare„, în 2009 criza a început să lovească în toate businessurile din economie. A venit ca un duş rece după euforia generată de creşteri economice care ajungeau şi la 7% şi în care businessurile mergeau din inerţie.

    Pe piaţa mobilei generaliste scăderile de vânzări au început în 2009 şi nu s-au oprit nici acum. Secundar, a fost lovit şi segmentul mobilei de lux, care s-a cernut în tot acest timp.Vânzările de mobilă de lux sunt estimate la peste 10 milioane de euro şi se fac în principal pe baza importurilor, deoarece producătorii români nu s-au încumetat să atace acest segment de piaţă.  

    În cazul Galeriilor Noblesse, criza a adus un număr mai mare de furnizori: o parte dintre aceştia au fost înlocuiţi pentru că au dat faliment, dar ultimii ani au adus şi o diversificare a portofoliului companiei. Dacă iniţial persoanele fizice erau cele care generau în totalitate cifra de afaceri a companiei, în ultimii ani şi proiectele de birouri, cafenele, restaurante, hoteluri sau spaţii de magazine au adus din ce în ce mai multe încasări. Acestea din urmă contribuie cu 30% la încasările Galeriilor Noblesse, iar planurile Loredanei Preda sunt să crească acest nivel.

    Unele proiecte la care compania a lucrat se apropie de un milion de euro. Deocamdată planurile de extindere pentru Galeriile Noblesse se opresc la showroomul din piaţa Rosetti. „Consider că Bucureşti este centrul comercial al ţării. Ca provocare pentru noi nu ar fi deschiderea unui showroom în alt oraş, ci ieşirea cu proiecte în afară. Acesta este un obiectiv pe care mi-l doresc.„

  • Tara europeana care atrage imigrantii ca un magnet: preturi mici, facilitati fiscale si chilipiruri imobiliare

    “Multi englezi, germani si scandinavi, in cautare de soare, traiesc deja in Portugalia, iar numarul francezilor este in crestere”, sustine Carlos Vinhas Pereira, presedintele Camerei de comert si industrie franco-portugheza.

    Pentru a atrage mai multi straini, guvernul portughez a redus povara fiscala astfel ca de la inceputul acestui an toti pensionarii europeni din sectorul privat care se instaleaza pentru prima oara in Portugalia sunt scutiti de impozitele pe pensii percepute in tarile de origine, scrie AFP, preluata de Mediafax.

    “Masurile de austeritate aplicate de guvern pentru satisfacerea exigentelor troicii creditorilor au contribuit la reducerea cererii interne, de unde si ideea de a apela la strainatate pentru relansarea activitatilor”, a explicat Vinhas Pereira. Facilitatile fiscale acordate strainilor nu au provocat nemultumire in tara unde autoritatile au declarat razboi fraudei fiscale si au majorat puternic impozitele percepute portughezilor pentru cresterea incasarilor bugetare.

    Cititi mai multe pe incont.ro

  • Fondul de criză al zonei euro a pierdut ratingul de top “AAA” de la Fitch

     Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) este vehiculul care distribuie către Grecia, Irlanda şi Portugalia împrumuturile acordate de guvernele din zona euro în baza acordurilor de finanţare externă încheiate de UE, FMI şi BCE cu cele trei state în contextul crizei datoriilor de stat.

    Fitch a anunţat într-un comunicat că decizia de a coborî ratingul fondului a fost determinată de retrogradarea Franţei.

    Franţa a pierdut ultimul rating triplu A din cauza temerilor Fitch referitoare la recesiune, şomaj şi finanţele publice.

    Perspectivele financiare ale fondului depind de situaţia guvernelor din zona euro, care finanţează şi garantează activităţile instituţiei. Cu a doua economie din zona euro ca PIB după Germania, Franţa este unul dintre principalii finanţatori ai FESF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zona euro: comedii de vară pentru minţi odihnite

    Între timp, criza de guvern din Portugalia a reizbucnit, speriind pieţele financiare, după ce liderul opoziţiei socialiste, Antonio Jose Seguro, a cerut renegocierea actualului acord cu UE-FMI-BCE în valoare de 78 mld. euro, iniţiat în 2011, pe motiv că măsurile de austeritate adoptate în virtutea acordului respectiv au ruinat economia ţării. Lisabona a cerut deja finanţatorilor externi o amânare a următoarei evaluări a acordului, prevăzută să înceapă la 15 iulie, pentru august sau septembrie. Agenţia Fitch a retrogradat ratingul Portugaliei de la AAA la AA plus, iar analiştii şi-au reluat predicţiile că ţara va avea nevoie la anul de încă un acord de credit cu finanţatorii externi.

    Priorităţile de moment ale lui Draghi şi ale BCE însă sunt altele – să-şi cenzureze propriii angajaţi când vorbesc prea mult şi au impresia că punctul de vedere al BCE poate avea câştig de cauză în faţa finanţatorilor BCE. Neamţul Joerg Asmussen (foto dreapta), membru al conducerii BCE, şi-a atras criticile conducerii băncii, după ce a declarat că banca va continua actualul program de pompare de bani în piaţă timp de mai mult de un an, a cerut UE să pună în practică mai repede planul de a-i forţa pe depunătorii cu sume mari să suporte costul viitoarelor falimente bancare şi a cerut ca zona euro să aibă deja până în toamna lui 2014 cadrul uniunii bancare europene.

    În viziunea lui Asmussen, acest cadru ar implica existenţa unui organism de supraveghere comun şi a unui fond comun de susţinere a băncilor, alimentat inclusiv din celebra taxă bancară amânată până acum din motive electorale. Principala ţară acţionară a BCE, Germania, se opune însă unei astfel de viziuni, în primul rând fiindcă nu vrea să aibă de suportat grosul notei de plată pentru alte crize din zona euro, fără a avea şi posibilitatea de a impune ţărilor sau băncilor respective reformele sau planurile de restructurare pe care le consideră adecvate.

    Wolfgang Schauble, ministrul german de finanţe (foto stânga), a exprimat chiar în această săptămână opoziţia Germaniei faţă de uniunea bancară europenă, respingând miercuri un nou plan prezentat de comisarii de la Bruxelles şi care propune aceleaşi obiective cu cele susţinute de Asmussen.

  • Preşedintele BCE: Consolidarea fiscală în zona euro este inevitabilă

     Întrebat despre criza politică din Portugalia şi consecinţele austerităţii în această ţară, Draghi a afirmat că Portugalia se numără printre exemplele “în care economia rămâne sub presiune, iar problemele sociale, inclusiv şomajul în rândul tinerilor, sunt la cote ridicate”.

    BCE a transmis în mode repetat că banca nu poate substitui reformele şi consolidarea fiscală de care sunt responsabile guvernele, a declarat şeful băncii centrale, adăugând, însă, că procesul de consolidare ar trebui să aibă impact negativ minim asupra creşterii economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai nou pariu al domnului Mario Draghi

    Coroborat cu anunţul Băncii Angliei că va continua operaţiunile de relaxare monetară, anunţul lui Draghi a umplut joi de euforie pieţele europene de acţiuni, cu cea mai mare creştere într-o singură zi a indicelui paneuropean FTSEurofirst 300, cu 2,4%.

    Fermitatea ambelor bănci contrastează puternic cu poziţia Rezervei Federale a SUA, care a sugerat recent va pune capăt programului de stimulare artificială a pieţelor cu ajutorul tiparniţei de bani. În plus, pentru BCE este neobişnuit să ofere pieţelor astfel de promisiuni clare. “O perioadă extinsă este o perioadă extinsă. Nu e vorba doar de 6 sau 12 luni”, a spus Draghi, adăugând că BCE rămâne deschisă la orice opţiune în privinţa dobânzilor, inclusiv la ideea unor rate negative ale dobânzii la depozite.

    Intervenţia verbală energică a lui Draghi a fost menită în special să combată aşteptările speculatorilor privind posibilitatea de a forţa randamente mai mari la obligaţiunile guvernamentale emise de ţările cu probleme din zona euro, în primul rând Portugalia şi Spania, în contextul în care criza de guvern din Portugalia a dus la o creştere bruscă a randamentelor la obligaţiunile vândute de statul portughez.

    În septembrie trecut, Mario Draghi a lansat un program nelimitat de achiziţii de obligaţiuni (OMT – Outright Monetary Transactions), cu scopul de a reduce dobânzile cerute de creditori statelor cu probleme. De atunci încoace, randamentele la obligaţiunile ţărilor cu probleme din zona euro au rămas la niveluri confortabile, evitând noi crize de genul celor care au silit Grecia, Irlanda şi Portugalia să apeleze la ajutorul de urgenţă al UE şi al FMI.

  • Criza politică din Portugalia, ultimul lucru de care avea nevoie zona euro

    Paulo Portas, ministrul respectiv, reprezentant al partidului de centru-dreapta CDS-PP, asociat la guvernare cu social-democraţii lui Coelho, şi-a dat demisia în semn de protest faţă de politicile stricte de austeritate impuse de creditorii externi şi a ameninţat că-şi ia partidul cu el, ceea ce ar fi provocat căderea guvernului. Evident, ţara a fost imediat pedepsită de pieţele financiare: randamentul obligaţiunilor pe zece ani a sărit la 8% (ne amintim că 7% era anul trecut nivelul socotit critic pentru o ţară din zona euro, de natură să declanşeze apelul la salvarea de urgenţă a UE-FMI).

    Demisia lui Portas exprimă însă în mod evident oboseala unei austerităţi fără orizont. Condiţiile ataşate creditului UE-FMI-BCE de 78 mld. euro încheiat în mai 2011 au dus la una dintre cele mai lungi recesiuni din Europa şi la o rată a şomajului de aproape 18%, faţă de 12% în urmă cu doi ani. Imediat, analiştii şi presa financiară au trecut în revistă instabilitatea politică din Italia, conflictele dintre Grecia şi FMI pe marginea noilor tăieri de cheltuieli bugetare şi a ţintelor ambiţioase de privatizare cerute de acesta din urmă, situaţia grea a băncilor din Spania şi Irlanda pe drumul restructurării şi aşa mai departe.

    Şi în cazul Portugaliei, o ţară foarte docilă în privinţa austerităţii, ca şi în cazul Irlandei, liderii europeni au crezut că pot prezenta o poveste de succes cu care să potolească pieţele, dar Irlanda a recăzut în recesiune, iar economia portugheză este aşteptată să scadă anul acesta cu 2,3%, după ce a scăzut anul trecut cu 3,2%.

    În martie, “troica” UE-FMI-BCE a relaxat deja ţintele de deficit bugetar pentru Lisabona, după ce a devenit clar că guvernul nu le poate îndeplini, iar datoria publică este estimată de FMI să ajungă la 124% din PIB în 2014, cu 2% peste estimarea de la finele anului trecut.

  • Portugalia: Pieţele revin puternic joi, în aşteptarea unei înţelegeri între liderii politici

     Indicele PSI 20 al bursei de la Lisabona a urcat joi dimineaţă cu 3,5%, după o cădere puternică, de 5%, în şedinţa de miercuri.

    Randamentul obligaţiunilor guvernamentale portugheze cu maturitatea la 10 ani a coborât spre 7%, după ce a atins miercuri seară pragul alarmant de 7,5%, potrivit The Guardian.

    Criza politică a început luni seară, cu demisia ministrului de Finanţe Vitor Gaspar, aparent nemulţumit de rezultatele acordului încheiat în 2011 cu UE şi FMI, prin care Portugalia s-a angajat la măsuri de austeritate şi reforme structurale în schimbul unui program de finanţare externă de 78 miliarde euro derulat până în 2014. Statul ar trebui să revină anul viitor pe pieţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro