BusinessMagazin

Tag: piata

  • Mărţişorul şi Ziua Femeii generează în 2024 afaceri record, de peste 40 milioane de euro pentru florării, care vor vinde peste 2,5 milioane de buchete

    Zilele de 1 şi 8 Martie reprezintă vârful vânzărilor pentru florarii din România, iar cu peste 2,5 milioane de buchete vândute în aceste zile, piaţa florilor va atinge un nou record, de aproape 40 milioane de euro, arată un studiu realizat de compania de consultanţă Frames.
     
    Estimarea ia în calcul că în mediul urban, unde se vând peste 90% din flori, locuiesc 4,6 de milioane de femei cu vârsta de peste 18 ani şi că măcar jumătate dintre ele vor primi un buchet de flori în această periodă, la un preţ mediu de 80 de lei.

    ,,Un calcul simplu arată că afacerea cu flori se apropie de 40 de milioane de euro, cu aproape 10 milioane mai mult decât estimările din 2023, incluzând aici doar comerţul cu amănuntul al florilor. Spre comparaţie, în 2020, business-ul cu flori a depăşit 20 milioane de euro’’, arată analiza Frames.

    Dinamica spectaculoasă a vânzărilor ţine în primul rând de scumpirea semnificativă a florilor, cele mai căutate în această perioadă fiind ghioceii, freziile, zambilele, lalelele sau narcisele, dar şi trandafirii.

    Afacerile cu flori ar putea atinge în acest an un maxim istoric, de peste 2,7 miliarde de lei, după ce, în 2023, datele preliminare indică depăşirea bornei de 2,5 miliarde. Ultimul an pentru care Ministerul Finanţelor prezintă datele financiare finale, 2022, a dus business-ul cu flori la 2,2 miliarde de lei.

    Spre comparaţie, cu 10 ani în urmă, în 2014, piaţa florilor raporta o cifră de afaceri de 491,3 milioane de lei.

    Dincolo de cifra de afaceri, firmele din domeniul comercializării cu amănuntul al florilor au reuşit să îşi crească semnificativ şi profitabilitatea, raportând un câştig net de peste 200 de milioane de lei în 2023, faţă de 150 de milioane lei în 2022 şi 23 milioane de lei în 2014.

    Potrivit datelor financiare de la Ministerul Finanţelor, consultate de Frames, în piaţa florilor din România activau, în 2022, un număr de 7.774 de firme, dintre care 6.930 în activitate şi numai 24 în faliment şi 76 în insolvenţă.

    ,,Piaţa florilor s-a dezvoltat spectaculos în ultimii ani, dovadă că numărul firmelor s-a dublat în ultimii 10 ani, la fel ca şi cel al angajaţilor. Dezvoltarea semnificativă a afacerilor a venit atât pe fondul creşterii interesului investitorilor pentru acest domeniu cât mai ales ca urmare a reducerii semnificative a pieţei negre, a evaziunii fiscale din acest sector’’, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Cele mai multe firme specializate se află în Bucureşti, Cluj, Constanţa, Ilfov, Braşov şi Timiş.

    Printre cei mai importanţi jucători din sectorul comerţului cu flori şi alte plante se află Diva Sol SRL, Dinagri’s SRL, Pet Network Europe SRL, Spic Agro SRL şi Florăria Iris SRL.

    ,,Marea majoritate a companiilor din comerţul cu amănuntul al florilor au, în medie, 4 angajaţi, şi o cifră de afaceri de 800-900 mii lei, cu o rată de profit medie de 60.000 lei. Este o piaţă încă fragmentată în care lanţurile de florării sunt puţine. E un business care are potenţialul de a atrage investitori majori. E o piaţă în creştere, în care fuziunile şi achiziţiile se vor afla în prim-plan, cel mai probabil, în anii următori’’, arată analiza Frames.

    Cele mai multe flori vândute pe piaţa românească vin din import, aproximativ 80%, restul fiind acoperit din producţia locală.

     Analiza nu include datele financiare privind comerţul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet (CAEN 4791), comerţul cu ridicata al florilor şi al plantelor (4622) cultivarea altor plante din culturi nepermanente (0119) şi comerţul cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine (4779), considerând că acestea, având în vedere diversitatea produselor şi a serviciilor, sunt de natură să prezinte o imagine distorsionată a pieţei de flori din România.
     

     

     

  • Lucian Ioan Rus, secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului: Atâta timp cât toate ţările nu jocă cu toate cărţile pe masă nu vom ajunge la o piaţă concurenţială corectă sau un preţ corect la produs

    Atâta timp cât toate ţările nu jocă cu toate cărţile pe masă nu vom ajunge la o piaţă concurenţială corectă sau un preţ corect la produs, susţine Lucian Ioan Rus, secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, în cadrul Conferinţei ZF Power Summit 2024.

    “Panourile solare vin foarte multe din China, din Asia în general ca mare producător. Dorinţa noastră de a produce energie verde este foarte mare. Vedem acum datorită acestor deziderate şi preţul lor a scăzut foarte mult. Dacă ne uităm la Comisia Europeană în momentul de faţă sunt foarte multe discuţii şi contradicţii la nivelul Uniunii Europene. Nu se doreşte să se importe panouri solare din China şi din ţările asiatice din cazua modului în care sunt produse, costurile de producţie, costurile de energie. Pe de altă parte, Germania este unul dintre cei care doreşte, se implică alături de alte ţări din Uniunea Europeană care doreşte să facă aceste importuri din afara Uniunii Europene. Suntem într-o poziţie foarte interesantă şi aici trebuie să gândim şi noi ca ţară privind ce facem şi poziţia pe care vrem să o luăm”, a spus Lucian Ioan Rus.

    Ce a mai spus Lucian Ioan Rus, secretar de stat, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului si Tursimului

    ► Tranziţia energetică este dezideratul pe care ni-l dorim cu toţii, dar este direcţia pe care Uniunea Europeană vine şi ne-o dă şi vine cu tot pachetul de net zero pe care ni-l dorim cu toţii până în 2050. Într-adevăr asta vine pe o piaţă care este mai puţin concurenţială.

    ► Aici trebuie să stăm foarte clar la discuţii cu partea privată. Ne dorim să aducem panouri solare mult mai ieftine din China sau ne dorim să dezvoltăm producţia din România sau din statele europene astfel încât să putem produce cât de cât concurenţial şi să avem piaţa noastră de desfacere.

    ► Noi dacă aducem din China în perioada imediat următoare maşini electrice, ne vom bucura de un preţ foarte bun, dar urmarea peste câţiva ani va fi redirecţionarea şi creşterea preţurilor.

    ► Astăzi avem întâlnire cu marii consumatori pe partea de fondul de inovare. Fondul de inovare este o resursă financiară de la Uniunea Europeană, care ne dă posibilitatea parţial, pentru că este o sumă limitată faţă de nevoile pieţei, accesibilitate la anumite programe pentru tot ceea ce înseamnă decarbonizare şi eficienţă energetică. Apoi avem reprezentanţii fondul de modernizare de la Bruxelles în cadrul minsiterului cu reprezentanţi ai industriei unde vrem să stăm la masă să ne prezinte perspectivele concrete şi industria să ne spună exact feedback-ul şi necesităţile ei şi apoi să discutăm programele mature pe care le pot accesa spre finanţare.

    ► Fondurile nu vor ajunge pentru tot necesarul pieţei. Trebuie să fie corect dirijate pentru a se întoarce în economie pentru a aduce plus valoare.

    ►O componentă importantă este partea de resursă pe care o are România ca ţară. În momentul de faţă lucrăm la legea minelor, transformarea ei şi adaptarea ei la condiţiile actuale de piaţă ca să ne putem valorifica resursele. ANRM-ul are un rol extrem de important şi noi împreună cu ANRM-ul şi cu secretariatul general al guvernului şi cu tot ce înseamnă partea de potenţiali investitori trebuie să stăm la masă şi să vedem de unde să o reîncepem, nu să o începem. România are o tradiţie, dar din păcate nu mai avem personalul acela, nu mai sunt acele hărţI care ne arată resursele efective. Mai avem, dar nu pe toate.

    ► Partea de energie nucleară este la Minsiterul Energiei, dar şi noi avem tangenţe cu ea. Energia nucleară este extrem de importantă. Vedem investiţiile statului român o dată pentru reactorul unu pentru a fi modernizat şi pentru trei si patru. Ce este important pentru România este că România are o strategie la nivel de producere de energie nucleară. Avem şansa de a avea ultimul proiect aprobat pentru aceste micro centrale nucleare.

  • Claudia Griech, E.ON Energie România: Estimăm că în următorii cinci ani undeva la 500.000 de gospodării din România vor avea panouri fotovoltaice

    Numărul de prosumatori a depăşit pragul de 120.000 în România la finalul anului 2023, dar estimările arată că acest număr ar putea creşte de mai mult de patru ori în următorii cinci ani.

    „Dacă mă uit la segmentul rezidenţial, estimările noastre sunt că, în condiţiile în care există şi programe subvenţionate de stat cum este Casa Verde, la nivel naţional piaţa se va dezvolta în următorii cinci ani ajungând undeva la 500.000 de gospodării care vor avea panouri fotovoltaice”, a declarat Claudia Griech, general manager E.ON Energie România, în cadrul evenimentului ZF Power Summit 2024.

    Reprezentanţii E.ON spun că deservesc în total circa 12.000 de prosumatori, dintre care 1.500 de sisteme fotovoltaice au fost furnizate chiar de către companie. În plus, compania se pregăteşte să instaleze câteva mii de proiecte în cadrul programului Casa Verde Fotovoltaice.

    „Avem deja 5.000 de clienţi care ne-au selectat în cadrul programului Casa Verde şi urmează să instalăm pe parcursul acestui an, deci vedem că există o cerere din partea pieţei pentru soluţii de eficienţă energetică”.

    Ce a mai declarat la ZF Power Summit 2024

    • În ceea ce priveşte clienţii business şi municipalităţi, anul trecut l-am încheiat cu un număr de 360 de proiecte implementate, avem încă aproximativ 50 de proiecte în implementare. Vorbim despre o producţie de 85 GWh generată de aceste sisteme.
    • Ne dorim revenirea la o piaţă liberă, dar nu se poate face oricum, ea trebuie gândită foarte bine. Avem privilegiul de a avea un an la dispoziţie în care să pregătim într-adevăr revenirea la o piaţă liberă.
    • În ceea ce priveşte piaţa de centrale termice aş spune că acolo avem deja un parc propriu de peste 50.000 de clienţi care practic au ales soluţia asta pentru reducerea consumului de gaze naturale, pentru a avea un consum mai eficient.
    • Pompele de căldură sunt la început, dar am încredere că atâta vreme cât se dezvoltă piaţa de panouri fotovoltaice pompele de căldură vor veni cumva natural pentru clienţii care îşi vor produce energia proprie, tocmai pentru că cel mai eficient mod de utilizare a panourilor fotovoltaice este autoconsumul şi nu neapărat să dăm în reţea.

  • Pe 13 martie, UiPath anunţă situaţiile financiare pe 2023. De la început de an, acţiunile au minus 0,3%, pe un Nasdaq în creştere cu 9%

    ♦ Dinamică peste media pieţei în ultimele 12 luni: 58% vs. 39%

     

    Producătorul de software de automatizare UiPath (simbol bursier PATH), prima companie românească listată pe Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume, va publica rezultatele financiare din precedentul an fiscal în ziua de 13 martie, conform calendarului financiar al societăţii. Raportul financiar va cuprinde anul fiscal 2024, adică intervalul cuprins între 31 ianuarie 2023 şi 31 ianuarie 2024.

    Acţiunile PATH afişează de la începutul anului încoace o depreciere de 0,3%, la o valoare de piaţă de 13,4 miliarde de dolari. Prin contrast, indicele Nasdaq Composite, unde se află marile companii tech din SUA, s-a apreciat cu 9% în aceeaşi perioadă. Randamentul cotaţiei din ultimele 12 luni constă într-un plus de 58%, pe un indice Nasdaq în creştere cu 39%.

    Cea mai valoroasă companie tech pornită din România şi-a redus pierderile la 31 de milioane de dolari în T3/2023, de la un rezultat negativ de 58 de milioane în aceeaşi perioadă a anului precedent. Veniturile s-au majorat cu 24%, de la 263 de milioane de dolari la 326 de milioane.

    În primele nouă luni din 2023, compania a avut pierderi de 124 de milioane de dolari, faţă de 300 milioane în perioada similară din 2022. Veniturile au însumat 902 milioane de dolari în acest interval, în urcare de la 750 de milioane de dolari, deci un plus de peste 20%.

    Potrivit platformei TipRanks.com, media preţurilor-ţintă acordate acţiunilor PATH este de 23,81 dolari pentru următoarele 12 luni, ceea ce implică un randament potenţial aproape de zero, având în vedere că actualul preţ de tranzacţionare este de 23,7 dolari pe unitate.

    În medie, analiştii prezenţi pe TipRanks oferă un rating de tip „moderate buy”. Din 19 recomandări incluse în platformă, doisprezece sunt de menţinere, iar şapte de cumpărare. Cel mai mic preţ-ţintă este de 17 dolari (deci minus 28,6% prin comparaţie cu preţul de la Bursă), iar cel mai mare este de 29 de dolari (plus 22,8%).

    De la listarea din aprilie 2021, acţiunile PATH au pierdut 68%.

     

  • La doi ani de la declanşarea războiului ruso-ucrainean, 8 din 10 cele mai mari companii listate pe Bursa de la Moscova înregistrează creşteri cuprinse între 7% şi 123%. Indicele de referinţă MOEX, plus 53%

    ♦ Trei companii şi-au dublat valoarea de piaţă ♦ Aprecieri de 51% pe Lukoil, 34% în cazul Novatek şi 26% pentru Severstal ♦ MOEX, dinamici peste mediile pieţelor de capital din Europa şi Statele Unite

     

    Dacă la un an de la începerea celui mai important conflict armat din Europa de după cel de al Doilea Război Mondial, Bursa de Valori de la Moscova crescuse cu 5,3%, majoritatea celor mai importante companii ruseşti şi-au revenit la doi ani de la startul războiului din Ucraina. Astfel, din primele zece firme ruseşti în funcţie de valoarea de piaţă, opt afişează creşteri din 24 februarie 2022 încoace, de la 7% pentru producătorul de oţel Novolipetsk Steel la 123% în cazul gigantului petrolier Tatneft, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Investing.

    În urmă cu doi ani, indicele MOEX, de referinţă pentru piaţa de capital din Rusia, scăzuse cu 33,3% în ziua în care trupele ruse au pus piciorul în Ucraina. Apoi, după două zile cu o creştere cumulată de 25%, autorităţile au decis închiderea Bursei de la Moscova, de teamă ca scăderile apărute încă de dinaintea războiului să nu tragă şi mai mult în jos piaţa, având în vedere că autorităţile de la Kremlin se confruntau inclusiv cu sancţiunile  impuse de statele vestice. Tranzacţiile cu acţiuni au fost reluate abia o lună mai târziu.

    Ziua de 24 februarie 2022 a trimis unde de şoc de-a lungul burselor, de la minus 4% pe indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti şi 3,9% pentru FTSE 100 de la Londra la 3,3% pentru indicele paneuropean Stoxx 600 şi minus 11% pentru indicele polonez WIG20. De asemenea, au fost luate în vizor inclusiv companiile din afara Rusiei, dar care au ales să îşi continue activităţile acolo, în pofida protestelor comunităţii internaţionale de investitori.

    Bursei de la  Bucureşti i-au trebuit 18 luni pentru a depăşi maximul istoric de dinaintea războiului, respectiv 13.682 de puncte, trecând din toamna trecută pe un trend ascendent care a adus benchmark-ul la circa 16.000 de puncte.

    La Moscova, deşi Bursa nu se află la maxim istoric, majoritatea societăţilor listate în funcţie de evaluare afişează creşteri în ultimii doi ani. De exemplu, grupul bancar Sberbank, cea mai mare companie publică din Rusia, cu 61 de miliarde de euro capitalizare, afişează un avans de 115% pe acţiuni din 24 februarie 2022, când cotaţia a pierdut 37%. Altfel spus, firma a dublat banii investitorilor în acest interval.

    Un randament similar îl înregistrează producătorul de petrol Rosneft, ale cărui acţiuni s-au apreciat cu 105%, la o valoare de piaţă de 60 de miliarde de euro. La fel, compania a scăzut cu peste 35% în ziua invaziei.

    Lukoil, a treia firmă rusă în funcţie de capitalizare, evaluată la 48,3 miliarde de euro, este pe plus cu 50% în acelaşi interval, la 4.650 de ruble pe unitate. Grupul are activitate şi în România. În continuare, compania de gaze Novatek a crescut cu 34%, după o depreciere de 26% în ziua începerii războiului.

    Gazprom, cu activitate în aceeaşi industrie, este una dintre cele două companii aflate în teritoriu negativ în perioada sus menţionată, cu un declin de 25%.

    Norlisk Nickel – cel mai mare producător global de paladiu şi nichel rafinat –  înregistrează o scădere de 20%, la o capitalizare de 22,1 miliarde de euro. Din cele 10 companii listate de ZF, Norlisk a înregistrat cea mai mică scădere pe 24 februarie 2022, de „doar” 14%.

    Declinurile se opresc însă aici. Tatneft, altă companie petrolieră, a oferit investitorilor un randament de 122% de la începerea războiului încoace, dublându-şi astfel capitalizarea la 15 miliarde de euro, după o scădere iniţială de 30% în prima zi de conflict armat.

    Polyus, grup specializat în exploatarea aurului, înregistrează o creştere de 10%, la o evaluare de 14,6 miliarde de euro, în vreme ce producătorii de oţel Severstal şi Novolipetsk Steel s-au apreciat cu 26%, respectiv 6%.

    De notat că doar trei companii din clasament au depăşit dinamica indicelui MOEX în acest interval: Sberbank, Rosneft şi Tatneft, toate cu dinamici de peste 100%. În rest, celelalte şapte societăţi au mers sub media pieţei, singura care s-a apropiat de evoluţia indicelui de referinţă fiind Lukoil, cu o creştere de 50%.

    MOEX înregistrează însă o dinamică mult superioară celei la nivel european, reflectată de Stoxx 600, în urcare cu 12,5% în ultimii doi ani. La Varşovia, WIG20 are plus 34,3%, iar BET afişează o creştere de 25,5% la Bucureşti. În Statele Unite, S&P 500 –  indice reprezentativ pentru Wall Street, care a crescut în ziua invaziei – s-a apreciat cu 16%, în timp ce FTSE 100 din Regatul Unit s-a apreciat cu 6,4%.

    Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia Rusiei să se majoreze mai repede anul acesta decât prognozase anterior, în vreme ce cheltuielile militare ale preşedintelui Vladimir Putin se vor reflecta într-o creştere mai amplă, conform Financial Times.

    Astfel, produsul intern brut rus este aşteptat să urce cu 2,6% în 2024, faţă de 1,1% cât estima FMI în octombrie anul trecut şi uşor sub creşterea de 3% estimată pentru 2023. Actualizarea cu 1,5 puncte procentuale este cea mai mare din rândul ţărilor prezente în raportul World Economic Outlook realizat de FMI.

    Noile date ridică semne de întrebare cu privire la eficienţa multiplelor runde de sancţiuni vestice menite să diminueze veniturile Kremlinului şi să îngreuneze finanţarea războiului din Ucraina, scrie FT.

    Previziunile FMI oferă o perspectivă mai optimistă a  economiei ruseşti decât cea înaintată de Kremlin. Banca centrală a Rusiei a prognozat în noiembrie anul trecut o creştere de doar 0,5-1,5% în 2024, în scădere de la 2,2-2,7% în 2023. Ministerul economiei, mai optimist, a declarat că, în 2023, creşterea ar putea ajunge la 3,5%, dar se aşteaptă la un ritm mai slab în acest an, de 2,3%.

    FMI prognozează o creştere de puţin peste 3% pentru economia globală în 2024 şi circa 1% pentru zona euro.

     

  • Massimo Andolina, President Europe Region Philip Morris International: „Este timpul să sprijinim Ucraina”

    Philip Morris International este una dintre cele mai mari companii din industria tutunului, la nivel global, şi de pe piaţa din Ucraina, în mod special. Potrivit companiei, din 1994, a investit peste 700 de milioane de dolari în economia ucraineană, a create locuri de muncă şi a colaborat cu autorităţile statului pentru a combate comerţul ilicit.

    De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, compania a suspendat operaţiunile din Harkov din motive de securitate. În iunie anul trecut, Philip Morris International a anunţat o investiţie de 30 de milioane de dolari pentru a înfiinţa o nouă unitate de producţie în regiunea Liov. Este în plan ca noua fabrică să se deschidă în aprilie 2024. Acest lucru va satisface cererea pieţei interne de produse şi va contribui la sprijinirea, în continuare, a economiei ucrainene. Pentru a confirma aceste intenţii, Massimo Andolina, President Europe Region Philip Morris International, a vizitat Ucraina. În timpul vizitei sale, într-un interviu acordat Forbes, el a vorbit despre importanţa investiţiilor în Ucraina chiar şi în timpul războiului şi rolul pe care această ţară îl îndeplineşte în regiunea europeană.

    Despre vizita în Ucraina

    În ultimii doi ani, din motive de securitate, membri ai managementului, din corporaţii internaţionale, au vizitat rar Ucraina. Care este obiectivul principal al vizitei dumneavoastră?

    Există două motive principale aici. În primul rând, oamenii noştri lucrează în Ucraina. Vreau să le transmit, din nou, sprijinul meu şi să-i asigur că în aceşti doi ani dificili nu am uitat de ei. În al doilea rând, vreau să reconfirm, clar, faptul că angajamentul meu personal, dar şi angajamentul Philip Morris International faţă de Ucraina rămân neschimbate. Vreau să atest acest lucru personal, nu doar la nivel de mesaj.

    „Anul trecut am fost una dintre puţinele companii care au anunţat investiţii în Ucraina şi le-au şi implementat la scurt timp. Mă refer aici la investiţia de 30 de milioane de dolari pe care am făcut-o într-o nouă unitate de producţie în regiunea Liov din Ucraina.”

    Putem presupune că, după ce aţi luat decizia de a investi într-o nouă unitate de producţie, evaluaţi pozitiv climatul investiţional din Ucraina şi poate fi văzut acest lucru ca un semnal pentru alte companii internaţionale să ia în considerare noi investiţii?

    Ucraina se află într-o situaţie dificilă, deoarece războiul este încă în desfăşurare. În opinia mea, în astfel de condiţii, puţine companii sunt pregătite să investească. Cu toate acestea, credem că acum este momentul să investim în Ucraina şi să ne arătăm susţinerea în această ţară, în beneficiul redresării economice.

    Nu a fost o decizie uşoară nici pentru noi. Ştiţi că avem o fabrică mare lângă Harkov care şi-a oprit producţia din prima zi a războiului pentru siguranţa oamenilor noştri. A fost un proces dificil să le explicăm acţionarilor noştri de ce am vrut să investim în deschiderea unei noi fabrici într-o ţară aflată în război. Şi totuşi am făcut-o. Pentru că suntem convinşi că acesta este cel mai bun mod pentru orice companie de a-şi arăta adevăratul angajament faţă de Ucraina.

    În noua noastră fabrică din Lvov vor lucra 250 de persoane. Toate mărcile de ţigări pe care le comercializăm în Ucraina vor fi produse acolo.

    „Suntem încrezători că, prin exemplul nostru, şi alte companii vor ajunge la concluzia că acum este momentul să sprijine Ucraina, să investească aici şi să creeze locuri de muncă.”

    În calitate de lider PMI, responsabil pentru regiunea europeană, cum vedeţi rolul Ucrainei în regiune şi cum credeţi că actualul proces de aderare a ţării la UE poate influenţa acest rol?

    Pentru noi, Ucraina este un exemplu fantastic în implementarea strategiei noastre pentru un viitor fără fum. Conform estimărilor noastre, în prezent, 1,3 milioane de fumători din Ucraina au renunţat la ţigările tradiţionale şi au trecut la produsele noastre fără fum, în special la sistemul IQOS de încălzire a tutunului.

    În ultimii ani, echipa noastră din Ucraina a reuşit să construiască relaţii cu adevărat strânse cu consumatorii, folosind canalul digital. De exemplu, cu ajutorul canalelor digitale, utilizatorii IQOS din Ucraina pot menţine o comunicare constantă cu brandul şi îşi pot împărtăşi feedback-ul. Credem că aceasta este o modalitate eficientă de a menţine o comunicare activă cu consumatorii adulţi şi de a-i sprijini în eforturile lor de a face trecerea de la ţigări la alternativele fără fum. Echipele Philip Morris din alte ţări din regiunea europeană învaţă de la Ucraina această abordare faţă de consumator.

    Despre transformare

    În planurile strategice ale PMI se prevede renunţarea completă la producţia de ţigări şi trecerea la alternative fără fum. Când aveţi în plan să atingeţi acest obiectiv?

    Este o călătorie, iar această călătorie poate fi mai rapidă sau mai lentă, în funcţie de gradul de implicare pentru a o realiza. Ne-am luat angajamentul de a face tot posibilul pentru a crea o lume fără ţigări şi ne-am exprimat deschis obiectivele noastre ambiţioase. Până în 2025, dorim să generăm cea mai mare parte a veniturilor noastre din vânzarea de produse fără fum. Şi, recent, ne-am luat angajamentul de a genera două treimi din toate veniturile din vânzarea de produse fără fum până în 2030. În prezent, în Europa, există deja ţări care au depăşit pragul de 50% în 2023 şi multe altele care vor face acest lucru în 2024. Până în septembrie 2023, conform estimărilor PMI, 27,4 milioane de fumători adulţi din întreaga lume au trecut deja la IQOS, dintre care avem 12,7 milioane de utilizatori în Europa. Vorbim despre fumători adulţi care au trecut la IQOS de la ţigările tradiţionale. Putem avansa mai rapid, dar avem nevoie de sprijin.

    „Avem nevoie de sprijinul guvernelor, al autorităţilor de reglementare şi al tuturor celor care îşi pot uni forţele pentru a contribui, cât mai curând posibil, la crearea unei lumi fără ţigări.”

    Ucraina a fost una dintre acele pieţe care s-au dezvoltat foarte rapid datorită abordării pragmatice a reglementării legislative la începutul lansării IQOS.

    Din păcate, unele ţări pun în aplicare în prezent politici radicale şi nejustificate care prevăd aceeaşi impozitare şi reglementare a produselor fără fum şi ţigărilor. Spun „din păcate” pentru că am văzut rezultate negative ale acestei politici în mai multe ţări ale UE, în special în Franţa. Aici, numărul fumătorilor este printre cele mai mari din Vestul Europei, dar nivelul comerţului ilegal reprezintă aproape jumătate din piaţa de tutun. În Franţa, adulţii fumători au acces limitat la informaţii ştiinţifice cu privire la alternativele existente la fumatul tradiţional, cum ar fi alternativele de încălzire a tutunului. Şi pe măsură ce acciza creşte într-un ritm fără precedent, fumătorii trec masiv la ţigări ilegale în loc să renunţe la fumat sau să treacă la alternative fără fum.

    Ucraina are oportunitatea de a folosi experienţa europeană de succes, unde majoritatea ţărilor recunosc diferenţa dintre alternativele fără fum şi ţigările obişnuite, atât în legislaţie, cât şi în taxare diferenţiată. Ne-am luat angajamentul de a creşte gradul de conştientizare în rândul fumătorilor şi de a continua să dezvoltăm şi să comercializăm produse fundamentate ştiinţific care permit consumatorilor adulţi, care nu doresc să renunţe la fumat, să facă trecerea la alternative fără fum. Acestea nu sunt lipsite de riscuri şi conţin nicotină, care creează dependenţă, dar trecerea la IQOS este mai puţin dăunătoare.

    Credem că atunci când oamenii sunt informaţi, pot face alegeri în cunoştinţă de cauză. Prin urmare, susţinem întotdeauna legislaţia şi reglementările care se bazează pe ştiinţă şi permit fumătorilor să fie informaţi şi să aibă acces la alternative fără fum.

    Despre piaţa ilegală de ţigări din Ucraina

    Piaţa ilicită a ţigărilor rămâne o problemă serioasă în Ucraina, studiile recente indică o creştere a comerţului ilicit la niveluri record de peste 25% în 2023. Poate experienţa altor ţări europene să ajute Ucraina să facă faţă acestei probleme?

    Comerţul ilicit cu tutun nu este o problemă care priveşte doar Ucraina. Situaţii similare există astăzi şi în alte ţări europene – Franţa, Belgia, Marea Britanie. Mai mulţi factori contribuie la creşterea pieţei produselor ilegale din tutun. În primul rând, este impunerea excesivă a taxelor, când accizele cresc prea rapid şi semnificativ. Din cauza impozitelor ridicate, pachetele de ţigări devin prea scumpe, şi le oferă oportunitate producătorilor ilegali să câştige din asta.

    Astăzi ştim că în Franţa, 40% din volumul pieţei de ţigări îl reprezintă comerţul ilegal. Printre francezii cu venituri mici, una din două ţigări vândute este ilegală. Ca urmare, fumătorii sunt expuşi la produse de calitate îndoielnică, iar guvernul francez pierde peste 7 miliarde de euro anual, din taxe neîncasate. Organizaţiile criminale profită de această situaţie. Un alt factor este lipsa unei lupte adecvate împotriva producţiei şi vânzării ilegale de ţigări. Acest lucru necesită o abordare mai pragmatică a impozitării şi o implicare sporită a autorităţilor de aplicare a legii. De aceea, colaborăm întotdeauna cu guvernele pentru a contribui la combaterea comerţului ilegal. Guvernul ucrainean este conştient de această problemă şi este interesat să găsească soluţii – există progrese, dar vrem să vedem mai multe rezultate.

    Despre părăsirea pieţei ruseşti

    PMI este încă prezentă pe piaţa din Rusia, în ciuda declaraţiilor anterioare de a se retrage. Ce le puteţi spune ucrainenilor despre asta?

    Monitorizăm constant situaţia din Rusia. Din păcate, aceasta rămâne o provocare, iar condiţiile existente şi restricţiile de reglementare fac şi mai dificilă ieşirea investitorilor străini. Cu toate acestea, acum mă aflu aici, în Ucraina, şi prin acest lucru confirm angajamentul nostru faţă de această ţară, care face parte din regiunea mea şi este una dintre ţările-cheie în drumul nostru către un viitor fără fum.

     

  • Renault a recrutat pentru Dacia Design Center un designer cu experienţă pe piaţa chineză

    Începând din acest an, Emanoel Derta este noul director al studioului Dacia Design Center din Bucureşti. El îl înlocuieşte în funcţie pe Ory Yohann, care a condus centrul din 2021 şi sub conducerea căruia s-au lansat noi modele precum Duster III, Bigster sau Spring.

    Emanoel Derta este absolvent al IED Torino şi deţinătorul unei diplome în designul auto obţinută în anul 2005.

    El are o experienţă de 23 de ani în designul auto şi industrial. De-a lungul timpului, Emanoel Derta a lucrat pentru mărci precum Fiat, Lancia, Alfa Romeo, Porsche si Lynk&Co.

    În anul 2018 a devenit Director de Design al mărcilor Ora si Wey (aparţinând grupului Great Wall Motors), iar în anul 2021 a fost numit Vicepreşedinte de Design al companiei Xpeng Motors.

    Printre proiectele la care a lucrat se numără modelele Fiat 500, Fiat Fiorino, Porsche 911 Speedster Concept, Porsche 991.2 GT3, Ora Good Cat, Tank 300, Tank 400, Xpeng G9, Xpeng G6 si Xpeng X9.

     

  • Guvernele occidentale se tem că Beijingul ar putea încerca să reducă supracapacitatea internă prin exporturi ieftine. Statele Unite declară că vor lua măsuri în urma unei asemenea strategii

    Washingtonul a avertizat Beijingul că SUA şi aliaţii săi vor lua măsuri dacă China va încerca să atenueze problema supracapacităţii sale industriale prin dumpingul de bunuri pe pieţele internaţionale, potrivit unor oficiali americani, raportează Financial Times.

    Doi oficiali de rang înalt din cadrul Trezoreriei au declarat pentru Financial Times că o delegaţie americană şi-a exprimat clar îngrijorarea în cadrul unei vizite recente în China, inclusiv în conversaţiile cu He Lifeng, vicepremierul responsabil cu economia chineză.

    „Suntem îngrijoraţi de faptul că politicile chinezeşti de sprijinire a industriei şi politicile macroeconomice care se concentrează mai mult pe ofertă decât pe cerere vor genera o situaţie în care supracapacitatea din China… va sfârşi prin a lovi pieţele mondiale”, a declarat Jay Shambaugh, subsecretarul pentru afaceri internaţionale, care a condus recent o echipă economică la Beijing.

    Statele Unite sunt cel mai mult îngrijorate de producţia avansată şi, în special, de sectoarele de energie curată, cum ar fi vehiculele electrice, panourile solare şi bateriile litiu-ion.

    Shambaugh conduce partea americană a unuia dintre cele două grupuri de lucru pe care Washingtonul şi Beijingul le-au creat după vizita lui Yellen pentru a oferi un forum de discuţii pe teme dificile, cum ar fi supracapacitatea, în încercarea de a reduce tensiunile dintre cele două superputeri.

    „Restul lumii va reacţiona la politica actuală chineză chineză”, a declarat Shambaugh într-un interviu acordat FT. El a fost însoţit de colegul său Brent Neiman, subsecretar adjunct pentru finanţe internaţionale, care a condus de asemenea recent o echipă în China.

    Anul trecut, UE a lansat o investigaţie antisubvenţii în industria chineză a vehiculelor electrice. Comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, a declarat sâmbătă că blocul comunitar este pregătit să utilizeze instrumente comerciale pentru a combate practicile comerciale neloiale ale Chinei.

    Un oficial a declarat că Washingtonul a dorit să se asigure că Beijingul ia în serios această problemă. Subiectul va fi o „parte importantă” a agendei atunci când secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, va vizita Beijingul în cursul acestui an, a adăugat acesta. De asemenea, se aşteaptă ca Yellen să abordeze problema supracapacităţii chineze cu omologii săi din G20 atunci când aceştia se vor întâlni la São Paulo, la sfârşitul acestei luni.

    Oficialii chinezi atrag atenţia asupra faptului că Legea privind reducerea inflaţiei din SUA face ca importul de baterii de litiu şi de vehicule electrice chinezeşti să fie prohibitiv din punct de vedere al costurilor. Unii experţi subliniază, de asemenea, că aproape o treime din exporturile chinezeşti de VE de anul trecut au fost maşini pe care Tesla, o companie americană, le-a produs la fabrica sa din Shanghai.

    Ministerul Comerţului din China a anunţat luna aceasta o serie de planuri pentru a sprijini „dezvoltarea sănătoasă” a expansiunii EV în străinătate, inclusiv o cooperare sporită cu partenerii străini.

    Potrivit unor experţi, aceste declaraţii reflectă dorinţa Chinei de a calma preocupările internaţionale privind exporturile de VE. Însă Beijingul a criticat, de asemenea, ceea ce consideră a fi un comportament protecţionist în creştere şi abuzul de mecanisme de soluţionare a litigiilor comerciale din partea Occidentului. Guvernul chinez a răspuns la ancheta UE prin lansarea unei investigaţii privind vânzările de coniac francez în China.

  • Bitcoin a atins din nou o valoare de piaţă totală de peste 1.000 de miliarde de dolari, pentru prima dată de la finalul anului 2021, într-o piaţă crypto care se apropie de 2.000 de miliarde de dolari

    Valoarea totală de piaţă a BTC (Bitcoin) a crescut miercuri peste pragul psihologic de 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată de la finalul anului 2021, conform CoinMarketCap, care realizează o medie a preţurilor de pe mai multe platforme de tranzacţionare.

    Aceeaşi platformă arată o capitalizare totală de circa 1.920 de miliarde de dolari pentru cele peste 2,2 milioane de active din piaţa crypto.

    Totodată, preţul unui BTC a trecut de pragul de 51.000 de dolari în cursul zilei de miercuri, pentru prima dată din decembrie 2021 până astăzi, potrivit CNBC.

    Creşterile de preţuri pe BTC au început în ianuarie anul trecut şi au accelerat la începutul acestui an. În 2024, BTC a crescut cu peste 21%.

    În 2023, BTC a înregistrat o creştere de 150% în anticiparea aprobării ETF-ului BTC de către autorităţile americane, un eveniment care s-a concretizat abia în ianuarie 2024.

    Preţul a înregistrat o scădere după aprobare, dar la finalul lunii ianuarie a început o nouă serie de creşteri în anticiparea evenimentului cunoscut drept „halving”, în care recompensa primită de minerii din reţea se înjumătăţeşte odată la aproximativ patru ani, ceea ce înseamnă că ritmul ofertei disponibile scade.

    Istoric, preţul BTC a atins un nivel record de aproape 69.000 de dolari în noiembrie 2021.  

  • Antreprenori locali. Producătorul de vopsele Köber: „Anul trecut, în piaţă a apărut o preocupare intensă pentru controlul drastic al stocurilor“

    ♦ Compania a cumpărat în 2022 un teren de 20.000 de metri pătraţi în zona industrială a localităţii Deva, unde va dezvolta un hub logistic regional şi o a patra fabrică.

    Producătorul de lacuri şi vopsele Köber din judeţul Neamţ merge în paralel cu cele două proiecte majore de investiţii pe care le derulează în această perioadă – în judeţele Hunedoara şi Neamţ.

    „Suntem în plin proces de implementare a investiţiei planificate în localitatea Deva – un hub logistic în prima fază, urmat de dezvoltarea unui al patrulea centru de producţie. De asemenea, noul centru de proiectare al organizaţiei a fost inaugurat recent şi suntem şi aici în graficul prevăzut pentru integrarea lui în procesele interne de producţie“, spun reprezentanţii Köber.

    Compania a cumpărat în 2022 un teren de 20.000 de metri pătraţi în zona industrială a localităţii Deva, unde va dezvolta un hub logistic regional şi o a patra fabrică. Un alt proiect recent al companiei este centrul de cercetare din apropierea fabricii Köber din Dumbrava Roşie, judeţul Neamţ. Acolo vor lucra angajaţii din departamentele de cercetare, dezvoltare şi proiectare atât din divizia de vopsele, cât şi din cea de echipamente termice, compania având şi activitate de producţie de centrale sub brandul Motan.

    Köber deţine, pe lângă un departament propriu de cercetare şi dezvoltare, o fabrică de lacuri şi vopsele industriale situată în Turtureşti (judeţul Neamţ), o fabrică de lacuri şi vopsele de uz casnic în Săvineşti (judeţul Neamţ) şi încă una de centrale termice, sub brandul Motan, situată în localitatea Vaduri, din acelaşi judeţ.

    Pentru compania deţinută de familia Köber, anul 2023 a fost unul dificil, cu multe incertitudini şi un context negativ, cel puţin în prima parte.

    „A fost un an în care am acordat o atenţie deosebită managementului stocurilor şi costurilor de aprovizionare, componentei de logistică, dar şi prezenţei produselor noastre în piaţă. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi al profitabilităţii, am reuşit să ne atingem ţintele propuse, cu eforturi interne deosebite.“

    Reprezentanţii Köber spune că, la fel ca majoritatea companiilor din domeniul construcţiilor, se confruntă cu provocări în identificarea resursei umane specializate cel puţin parţial, însă în 2023 a reuşit să majoreze uşor numărul de angajaţi. La finalul anului 2022, anul din care datează cele mai recente informaţii publice, compania avea 830 de salariaţi, o cifră de afaceri de 499 de milioane de lei şi profit de 62,1 milioane de lei.

    „Anul 2023 a început cu multe incertitudini, cu aşteptări mai degrabă negativiste, astfel că în piaţă a apărut o preocupare intensă pentru controlul drastic al stocurilor.“

    Mai departe însă, compania pleacă de la premisa că piaţa de lacuri şi vopsele, pe care activează, îşi va menţine valoarea în 2024, fiind totuşi pregătită şi pentru o eventuală contracţie, determinată de contextul intern, compus din alegeri, diminuarea volumului de investiţii în construcţii, influenţa negativă asupra obiceiului de consum general.

    „O predictibilitate mai mare a măsurilor fiscale şi un plan urmărit şi respectat de investiţii publice credem că ar avea o influenţă pozitivă asupra mediului de business în general.“

    Producătorul din Neamţ ajunge la clienţii finali atât prin comerţul tradiţional din mediul urban şi rural, cât şi prin intermediul reţelelor de bricolaj de la nivel naţional. De asemenea, compania este prezentă şi la export. În 2022, exporturile au adus vânzări de 12,5 milioane de lei.

    Compania producătoare de lacuri şi vopsele din Neamţ a fost fondată în 1990 de Aurel Köber, de profesie inginer. Un an mai târziu, se deschidea prima fabrică de vopsele şi răşini, în localitatea Turtureşti, din judeţul Neamţ, care a ajuns în câţiva ani la o capacitate de 30.000 de tone pe an de produse decorative şi industriale. În 2008, a fost deschisă a doua fabrică a companiei, pe platforma chimică Săvineşti, cu o capacitate de 100.000 de tone pe an.

    Köber este şi brandul companiei cu acelaşi nume şi a fost prima companie privată producătoare de lacuri şi vopsele din România, poziţionându-se, de câţiva ani, în fruntea pieţei de profil.

    Producătorii de lacuri şi vopsele de pe piaţa locală activează într-un domeniu evaluat la circa 200 de milioane de euro. Printre cei mai mari jucători din această industrie, alături de Köber, se regăsesc PPG România, Azur, Duraziv, Policolor şi alţii.