BusinessMagazin

Tag: parteneri

  • Inovaţia unui tânăr care a pus la punct un sistem de verificare mai eficient decât ANAF

    În 2007 a lansat prima si, pana acum, singura platforma online pentru verificarea încrucişată a binecunoscutelor declaratii de TVA, a automatizat-o în 2009, iar din 2013 a lansat primul serviciu de monitorizare a partenerilor in toate registrele de TVA, acum 4 la numar. În prezent lucrează la implicatiile noilor reguli TVA 2015 asupra businessului nostru.

    Monitorizarea partenerilor în cele 4 registre ale ANAF a venit ca o dezvoltare firească, ce ţine de experienţa de peste 7 ani în verificarea încrucişată a partenerilor de afaceri (sistemul de verificări D394). Apariţia mai multor registre ale ANAF care conţin date despre firmele plătitoare de TVA, precum şi presiunea autorităţilor fiscale asupra verificării în acestea, au dus la dezvoltarea serviciului de monitorizare, care în plus evidenţiază neconcordanţele dintre cele 4 registre.

    Platforma se bazează pe platforma de verificări încrucişate d394.eu, unică în România şi se adresează preponderent firmelor din România. Compania estimează că din 2015, odată cu introducerea noului pachet de TVA destinat prestatorilor de servicii electronice, un număr tot mai mare de firme din afara ţării vor fi interesate de sistem.

    Proiectul de monitorizare a partenerilor a demarat în ianuarie 2013, când compania a iniţiat monitorizarea partenerilor în Registrul persoanelor impozabile în scopuri de TVA (ANAF – RpiTva). Acest proces a durat aproximativ un an, timp în care produsul a fost un proiect intern al firmei, gestionat automat de către platformele de monitorizare bazate pe tehnologia cloud-computing, care oferă posibilitatea de a verifica rapid şi diferenţiat un volum semnificativ de date, aici incluzând aproximativ 700.000 de firme. Baza de date se actualizează zilnic prin mijloace semiautomate.

    Clientul poate să-şi monitorizeze partenerii trimiţând datele pe platforma online, urmând ca la termenele stabilite să primească verificarea în toate cele 4 registre. Verificarea nu se face în timp real, deoarece neconcordanţele dintre registre sunt tratate individual şi sunt revizuite înainte de a furniza date către client. Din toamna aceasta, serviciile de monitorizare au fost extinse la primul serviciu de verificare automată a Exigibilităţii din România, denumit VAERO394, care a fost implementat deja unui important grup internaţional din industria de logistică.

    Costurile depind de câţiva factori: numărul de parteneri, frecvenţa cu care fiecare client doreşte să îşi verifice portofoliul de parteneri, dacă optează pentru servicii de monitorizare clasice sau servicii de verificare a exigibilităţii (care necesită transmiterea detaliată a datei emiterii facturii de către furnizor) şi sunt reduse, datorită gradului ridicat de automatizare a verificărilor în Registrele de TVA (inclusiv în controversatul Registru al Contribuabililor Inactivi).

     

  • Un angajat român a dezvoltat o aplicaţie care monitorizează partenerii de afaceri în cele 4 registre ale Fiscului

    Elementul de noutate:

    Se bazează pe platforma de verificări încrucişate d394.eu, unică în România, şi se adresează preponderent firmelor din România. Compania estimează că din 2015, odată cu introducerea noului pachet de TVA destinat prestatorilor de servicii electronice, un număr tot mai mare de firme din afara ţării vor fi interesate de sistem.

    Efectele inovaţiei:

    O creştere estimată de peste 30% a cifrei de afaceri în 2014, creşterea numărului de clienţi, preponderent mari contribuabili din România. Clienţii beneficiază de verificarea portofoliului de parteneri, astfel că riscul nedeductibilităţii TVA-ului se diminuează treptat şi dispare. Orice firmă plătitoare de TVA poate beneficia de o calitate sporită a datelor din portofoliul de parteneri.

    Descriere:

    Proiectul de monitorizare a partenerilor a demarat în ianuarie 2013, când compania a iniţiat monitorizarea partenerilor în Registrul persoanelor impozabile în scopuri de TVA (ANAF – RpiTva). Acest proces a durat aproximativ un an, timp în care produsul a fost un proiect intern al firmei, gestionat automat de către platformele de monitorizare bazate pe tehnologia cloud computing, care oferă posibilitatea de a verifica rapid şi diferenţiat un volum semnificativ de date, aici incluzând aproximativ 700.000 de firme.

    Baza de date se actualizează zilnic prin mijloace semiautomate. Clientul poate să-şi monitorizeze partenerii trimiţând datele pe platforma online, urmând ca la termenele stabilite să primească verificarea în toate cele 4 registre. Verificarea nu se face în timp real, deoarece neconcordanţele dintre registre sunt tratate individual şi sunt revizuite înainte de a furniza date către client. Din toamna aceasta, serviciile de monitorizare au fost extinse la primul serviciu de verificare automată a exigibilităţii din România, denumit VAERO394, care a fost implementat deja unui important grup internaţional din industria de logistică.

    Costurile depind de câţiva factori:

    Numărul de parteneri, frecvenţa cu care fiecare client doreşte să îşi verifice portofoliul de parteneri, dacă optează pentru servicii de monitorizare clasice sau servicii de verificare a exigibilităţii (care necesită transmiterea detaliată a datei emiterii facturii de către furnizor).

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Cum a generat Şcoala Muşat o treime din piaţa avocaturii de business

    După 18 ani de „adolescenţă“ şi şase ani de criză economică, piaţa avocaturii de business a ajuns la un oarecare grad de maturitate, cu multe firme puternice, atât locale cât şi internaţionale, care concurează pentru colaborarea cu investitori şi companii. La vârf, însă, după toţi aceşti ani, dominaţia firmelor locale care s-au înfiinţat în primii ani ai pieţei rămâne constantă.

    Toate clasamentele internaţionale care abordează piaţa avocaturii de business din România – Legal 500, Chambers & Partners sau IFLR 1000 – pun pe primul palier, în fiecare an, aceleaşi nume: Muşat & Asociaţii, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP), Ţuca Zbârcea & Asociaţii şi Popovici Niţu & Asociaţii, nu neapărat în ordinea asta.

    Pe celelalte paliere, aproximativ o treime din cele mai puternice firme de avocatură din România au fost înfiinţate sau sunt coordonate de oameni care au plecat din Muşat & Asociaţii.

    LA ÎNCEPUT AU FOST DOAR DOI
    Peisajul avocaturii de astăzi are la origine două nume: Gheorghe Muşat şi Ion Nestor. Imediat după Revoluţie, în 1990, cei doi îşi înfiinţau firmele într-un mediu în care România începea să descopere democraţia, economia de piaţă şi statul de drept, iar avocaţii erau în avangarda fenomenului.

    Ulterior, în 1995, au apărut alte două firme care au rămas puternice până în ziua de azi, Stoica & Asociaţii şi Boştină & Asociaţii, însă niciuna dintre acestea nu a avut un parcurs mai marcat de „divorţuri“ decât Muşat & Asociaţii.

    „S-a întâmplat ca prima generaţie de după Revoluţie să fie formată din câţiva avocaţi pasionaţi, înfometaţi de libertate şi devotaţi profesiei, care au preferat să muncească 15 ore pe zi, cu sacrificii personale, pentru a pune bazele firmelor care azi domină piaţa avocaţială“, spune acum Muşat, într-un moment în care, privind în piaţă, vede pe primul şi al doilea palier multe nume de foşti parteneri.

    După primii 10 ani de formare a pieţei avocaturii de business, odată ce economia a început să se consolideze şi investitorii străini au început să se uite în direcţia noastră, următoarea generaţie de avocaţi a observat tendinţa şi a considerat că poate mai mult. Începea să se ascută concurenţa.

    Prima plecare importantă de la Muşat a venit în 2002, când avocaţii Florian Niţu şi Ernest Popovici decideau să recreeze firma Popovici Niţu & Asociaţii, înfiinţată iniţial în 1995. Azi firma este unul dintre liderii pieţei, cu efective de 80 de avocaţi, lucrând preponderent cu fonduri de investiţii.

    În anul următor, avocaţii Dragoş Vilău şi Sorin Mitel îl părăseau pe Muşat pentru a înfiinţa Vilău & Mitel, firmă care s-a scindat anul acesta în Vilău & Asociaţii şi Mitel & Asociaţii. Înainte de scindare, însă, firma celor doi era, şi ea, unul dintre cei mai puternici jucători locali.

    „Am avut întotdeauna una dintre cele mai bune echipe de avocaţi din piaţă. Iar în ceea ce priveşte asociaţii firmei, eu cred că în anii 2001-2003 am avut cel mai puternic parteneriat avocaţial care a existat vreodată în România. Sigur că, între timp, lucrurile s-au aşezat, dar piaţa s-a maturizat şi cu oamenii de atunci“, povesteşte Muşat.

    Pe fundal, în 2000 venea în România firma Linklaters, gigant londonez cu afaceri anuale de peste 1 miliard de euro. Pleca din România după opt ani, fără să fi atacat în mod concret dominaţia firmelor lui Nestor sau Muşat, deşi a fost implicată într-o serie de dosare importante, inclusiv privatizarea Sidex.

    Pentru Muşat, însă, ce a urmat după 2003 a fost o serie de plecări răsunătoare. De-a lungul timpului mai mulţi avocaţi care erau numărul doi în firmă au luat decizia să îşi înfiinţeze propriile firme.

    „Avocaţii care au plecat au simţit nevoia să meargă pe cont propriu, să-şi valorifice capabilităţile antreprenoriale dobândite la «Şcoala Muşat & Asociaţii» şi mulţi dintre ei au reuşit să construiască firme puternice, care în prezent formează elita avocaturii de business din România“, mai spune Muşat, în condiţiile în care nu el a fost cel care a folosit prima oară termenul de „şcoala Muşat“, ci foştii lui colaboratori.

  • Samsung GALAXY Note 4 şi Gear S, disponibile în România

    “Galaxy Note 4 vine cu funcţii îmbunătăţite şi în ceea ce priveşte perioada de funcţionare, Fast Charging şi Ultra Power Saving Mode asigurând o încărcare mai rapidă a bateriei şi o durată de funcţionare prelungită a dispozitivului mobil, pentru situaţiile de urgenţă. În plus, funcţia Voice Recorder, permite înregistrarea, recunoaşterea şi redarea a până la opt voci diferite, prin difuzorul îmbunătăţit, care reduce zgomotul de fundal, având mai multe microfoane integrate în design-ul dispozitivului. Astfel, utilizatorii au posibilitatea de a izola şi a asculta anumite voci dintr-o conversaţie cu mai multe persoane.

    Galaxy Note 4 dispune de o cameră foto principală de 16 MP, cu stabilizator de imagine Smart Optic, pentru fotografiile făcute la obiecte în mişcare sau în medii întunecate. În plus, camera frontală de 3,7 MP cu f1,9 permite atât fotografierea la unghi standard de 90 de grade, cât şi la un unghi mai larg de până la 120 de grade, pentru realizarea celor mai bune „seflie-uri de grup”.

    Noul S Pen a fost construit pentru a oferi o experienţa similară cu cea a scrierii cu stiloul pe hârtie. Accesoriul S Pen permite o utilizare avansată a dispozitivului prin funcţiile Action Memo, Screen Write, Image Clip şi Smart Select, care îmbunătăţesc crearea, stocarea, modificarea şi împărtăşirea de conţinut. În plus, cu ajutorul funcţiei inovatoare Snap Note, utilizatorii pot fotografia notiţele scrise pe hârtie, iar acestea vor fi transformate şi stocate în formatul S Note, adică din format analog în format digital”, subliniază cei de la Samsung.

    Samsung a anunţat săptămâna trecută o scădere cu 60% a profitului operaţional din trimestrul al treilea, ca urmare a stagnării vânzărilor de smartphone-uri. Tot săptămâna trecută, compania a declarat că va investi 14,5 miliarde de dolari într-o nouă fabrică de chipuri în Coreea de Sud.

  • În 2008 avea cele mai tari cafenele din România. Acum este falimentar şi nu îl mai cunoaşte nimeni

    „Ceea ce ne defineşte este cum reuşim să ne ridicăm după ce am căzut.“ Citatul, preluat de pe un agregator online de citate celebre, a fost postat săptămâna trecută pe contul de Facebook al lui Tudor Dragomir Niculescu, fostul proprietar al lanţului de cafenele Turabo. 

    Puţini dintre foştii săi parteneri de afaceri mai ştiu de el, iar piaţa aproape l-a uitat, mai ales că apariţiile sale publice au fost din ce în ce mai rare odată cu intrarea în insolvenţă a grupului în 2011. În 2009, anul de vârf al Turabo, lanţul număra afaceri de 12 milioane de euro, 44 de cafenele, cluburi şi săli de evenimente, la începutul lui 2010 mai rămăseseră 14 cafenele, iar în 2012 niciuna dintre unităţile brandului nu mai era deschisă.

    Din anul 2009 încoace, afacerile lui Niculescu au început să scadă, iar în 2011 inima reţelei de cafenele Turabo, cea de lângă Ateneul Român, a fost închisă. Într-un interviu pe care i l-am luat în toamna lui 2010, după mai bine de un an de tăcere, omul de afaceri spunea că deja businessul s-a schimbat dramatic în primii doi ani de criză economică. Semnalele de scădere veneau unul după altul: bacşişurile scăzuseră înaintea încasărilor, ceea ce a demotivat angajaţii, partenerii de afaceri nu mai acceptau plata la termen, ci exclusiv în avans, iar perioadele cu încasări sub costuri erau din ce în ce mai dese. „De fapt, nu a fost nicio lună din ultimul an (2010 – n.r.) în care să nu fiu nevoit să iau o decizie neplăcută: fie să dau oameni afară, fie să închid o cafenea, fie să mă confrunt cu situaţii de neplată. {tiu acum că nu am de ce să ţin cafenele cu pierderi şi că nu are rost să mai construiesc portofoliu, chiar dacă risc să pierd cotă de piaţă“ – era filosofia de business cu care avea în plan Tudor Niculescu să reziste în criză.

    Nu a rezistat însă. La sfârşitul lunii ianuarie 2011, Tribunalul Bucureşti a admis cererea dispunând deschiderea procedurii insolvenţei pentru firma Turabo Business Corporation. Ulterior, mai multe companii au solicitat insolvenţa companiilor din grupul Turabo. În decembrie 2011, omul de afaceri a fost executat silit pentru plata unei sume de 22.970 euro datorate importatorului şi distribuitorului de produse premium Tribeca Distribuţie. În aceeaşi lună, executorul a scos la licitaţie mărcile Turabo Cafe, Turabo Food, Turabo Grand Ballroom şi Turabo Society Club pentru suma de 27.000 de euro.

    În 2012, Tudor Niculescu vorbea în presă despre afaceri pe care vrea să le deschidă în Orientul Mijlociu, variante pe care le avea în calcul şi în anii de dinainte de criză. Tot de anul trecut, împreună cu doi parteneri de afaceri, şi-a reluat discret afacerile în România şi a deschis Barletto (fostul Turabo Society Club). Barletto are trei săli de evenimente, club şi piscină pe malul lacului Tei.

    Povestea lui Tudor Dragomir Niculescu este explicată de specialiştii de la Coface prin faptul că domeniul său de activitate, HoReCa, a fost unul dintre cele mai afectate de criza economică. Explicaţia domeniului afectat de criză stă în picioare parţial, dat fiind că alţi oameni de afaceri din domeniu s-au extins în ultimii ani pe fondul chiriilor mai scăzute şi al costurilor mai mici începând cu personalul şi terminând cu achiziţiile. Există însă şi nuanţe: „Mâncarea ziua şi o bere în oraş seara le tai mai greu de pe listă, dar la o cafea dimineaţa poţi renunţa“, explică Dragoş Petrescu mecanismul. Dragoş Petrescu a început să dezvolte reţeaua City Cafe încă din 2006, deschizând două unităţi, dar nu a ajuns la zeci de cafenele, aşa cum plănuia iniţial: „Comparat cu businessul de restaurante, returnul din cafenele nu arată la fel de bine“.

  • Google Glass, disponibili publicului larg din SUA pentru o perioadă limitată de timp. Care va fi preţul ochelarilor

     Google Glass, cu un preţ de referinţă de 1.500 de dolari, vor fi disponibili pentru comenzi începând de marţi, 15 aprilie, a anunţat compania pe blog.

    Google nu a precizat câte unităţi vor fi vândute către publicul larg, dar a subliniat că volumul va fi limitat.

    Compania a precizat că extinde astfel programul de testare a ochelarilor Glass. Până acum, produsul a fost disponbil unui cerc relativ restrâns de parteneri Google, dezvoltatori şi jurnalişti, la un preţ de 1.500 de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia ameninţă misiunea diplomatică a SUA, după ce JPMorgan a blocat o plată a unei ambasade ruse

     Cea mai mare bancă americană a blocat o remitere de la ambasada Rusiei la Astana către Sogaz Insurance “sub pretextul sancţiunilor împotriva Rusiei impuse de Statele Unite”, potrivit unui comunicat al ministerului rus al Afacerilor , transmite Bloomberg.

    “Orice acţiuni ostile împotriva misiunii diplomatice ruse sunt o încălcare extrem de gravă a legii internaţionale şi presupun consecinţe serioase, care vor afecta în mod inevitabil activităţile ambasadei şi consulatelor SUA în Rusia”, a afirmat Lukaşevici în comunicat.

    Printre partenerii strategici ai Sogaz Insurance se numără Bank Rossiya, instituţie de credit cu sediul la Sankt Petersburg vizată de sancţiunile adoptate de SUA împotriva Rusiei în contextul tensiunilor din Ucraina şi anexării Peninsulei Crimeea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Retailerul danez de mobilă JYSK caută furnizori români pentru magazinele din Europa Centrală şi de Est

    “Expansiunea în alte ţări şi deschiderea de noi magazine au reprezentat întotdeauna o prioritate pentru JYSK. De aceea, gestionarea logisticii este deosebit de importantă. Centrul nostru de achiziţii se ocupă cu meticulozitate să găsească furnizori în toată lumea”, a declarat într-un comunicat Alex Bratu, country manager pentru JYSK România şi Bulgaria.

    În România JYSK operează în prezent 14 magazine şi are în plan să ajungă la o reţea de 100 de unităţi pe termen mediu.

    “În cadrul JYSK Group estimăm că vom deschide aproximativ 120 de magazine noi în 2014. Planurile de expansiune pe termen mediu aprobate de JYSK Nordic sunt: 100 magazine în România şi 35 în Bulgaria. Esenţial pentru noi este să găsim locaţii potrivite şi condiţii contractuale bune pentru zonele în care ne vom dezvolta. Suprafaţa medie a unui magazin JYSK Nordic este de 1.000 mp, iar magazinele din România sunt ceva mai mari. Bineînţeles, una dintre priorităţile noastre este adaptarea la sistemul JYSK Nordic din toate punctele de vedere: layout magazine, sortimente şi gamă de produse, sistem informatic şi sistem de management. Astfel, anul acesta toate magazinele din România vor trece printr-o perioadă de remodelare”, a arătat Bratu.

    Grupul a intrat pe piaţa românească în 2007 prin magazine în franciză, iar în luna martie a anului trecut a devenit proprietarul unităţilor din România şi Bulgaria, managementul celor două ţări fiind reunit într-un sediu central la Bucureşti.

    Grupul fondat şi controlat de omul de afaceri Lars Larsen are peste 2.100 de magazine în 35 de ţări. Produsele comercializate în unităţile din România provin în mare parte din Danemarca, Polonia, China, Indonezia şi Vietnam, precum şi de la furnizori locali.

  • Ovidiu Buluc investeşte 16 milioane de euro într-un nou centru logistic la Baloteşti

    Pentru a susţine ritmul de creştere pe care compania l-a înregistrat în ultimii ani, dar şi pentru a spori nivelul serviciilor oferite către partenerii săi, producători de medicamente sau farmacii, Farmexim a iniţiat în anul 2012 un proces investiţional care a avut ca principal obiectiv pregătirea companiei pentru provocările anilor următori.

    Depozitul este echipat cu dotări tehnologice de ultimă generaţie în domeniu, la standarde GDP, are o suprafaţă de peste 15.000 mp şi o capacitate de stocare de peste 6000 de paleţi, permiţând gestionarea unui număr de peste 11.000 de articole diferite.

    În cadrul grupului, Farmexim, unul dintre primii trei distribuitori de medicamente din România, a înregistrat în anul 2013 o cifră de afaceri brută de aproximativ 1.500 miliarde de lei (aproximativ 340 milioane euro), în creştere cu peste 17% faţă de 2012. Totodată, compania a înregistrat în anul 2013 un profit cu peste 50% mai mare faţă de anul 2012.

    Farmexim este prima companie de import şi distribuţie de medicamente din România, înfiinţată în Bucureşti în anul 1990. În cei 24 de ani de activitate, compania a ajuns să asigure distribuţia de medicamente la nivel naţional, prin intermediul unui număr de 13 filiale, în principalele oraşe ale ţării. Compania are parteneriate cu peste 250 de producători de medicamente, interni şi externi, şi oferă un portofoliu de peste 5.500 de produse unui număr de 3.500 de clienţi farmacii şi peste 400 de spitale.

  • Anunţul făcut de HP: inaugurează un centru de training în Bucureşti

    Centrul de Training HP include o sală de curs cu dotări de ultimă generaţie ce poate găzdui până la 24 de persoane, o zonă de lounge şi o zonă de înregistrare, permiţând, astfel, organizarea unor sesiuni de training mai complexe şi cu durată mai lungă.  Centrul este echipat cu PC-uri HP All-in-One, în timp ce, pentru sesiunile practice, cursanţii pot accesa de la distanţă toate echipamentele necesare cu ajutorul platformei HP Virtual Labs. Noul centru beneficiază de o echipă puternică de traineri specializaţi, cu experienţă în materie de produse HP, tehnologii ale partenerilor din industrie şi subiecte legate de IT management.

    „Trăim într-o epocă a schimbării, în care dorinţele tot mai puternice ale utilizatorilor şi tendinţele de business reorientează industria către un nou stil de IT, concentrat în jurul tehnologiei de cloud computing, mobilităţii şi big data. Această nouă abordare schimbă modul în care tehnologia este oferită şi folosită, accentuând nevoia de educaţie în domeniu,” a declarat Radu Enache, Managing Director şi EG Lead HP România. „Centrul de Training HP pe care îl inaugurăm astăzi este încă o dovadă a angajamentului pe care ni l-am luat de a contribui la dezvoltarea zonei de educaţie şi de a susţine pregătirea profesioniştilor IT de mâine.  Cu peste 2 milioane de clienţi şi parteneri care au participat deja, la nivel mondial, la cursuri de specializare prin HP Education Services, suntem siguri că avem experienţa necesară pentru a construi o bază solidă de cunoştinţe tehnologice şi pentru companiile din România.”

    Portofoliul unic de cursuri oferite de Centrul de Training HP se axează pe hardware, sisteme de operare, aplicaţii şi procese. Centrul va găzdui cursuri interactive practice,  atât în limba română, cât şi în engleză, iar instructorii vor face demonstraţii live şi vor angrena cursanţii la discuţii pe larg pe marginea subiectelor abordate.

    HP este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa IT din România, cu afaceri anuale de peste 300 milioane lei şi mai mult de 3.600 de angajaţi.Anul trecut, cifra de afaceri a Hewlett Packard România SRL a crescut cu 16%, de la 294,5 milioane lei la 343,6 milioane lei, iar profitul a scăzut cu 30%, de la 37,7 milioane lei la 26,4 milioane lei.