BusinessMagazin

Tag: oferta

  • Dan Petrescu va fi plătit regeşte: ”Bursucul” a plecat de la CFR Cluj în China, unde va primi 5 milioane de euro. TOPUL celor mai bine plătiţi antrenori români

    Dan Petrescu (50 de ani) a dat peste un adevărat jackpot în China. “Bursucul” a plecat de la CFR Cluj după ce a luat titlul cu echipa din Gruia şi a acceptat oferta chinezilor de la Guizhou Hengfeng, unde este plătit regeşte.

    Presa din China a publicat suma la care se ridică remuneraţia fostului fundaş dreapta.

    Când şi-a anunţat plecarea în China, la conferinţa de presă organizată în urmă cu aproximativ două săptămâni, Petrescu a spus că a primit o ofertă care era de nerefuzat. Anunţul lui SuperDan i-a pus pe gânduri pe ziariştii din China, care au aflat de curând cât încasează anual fostul internaţional la Henfeng.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • România a atras 1,2 miliarde de dolari printr-un împrumut pe 30 de ani, cu o dobândă de 5,2%

    „Cererea emisiunii a fost de 1,8 miliarde de dolari, dar emisiunea totală a fost de 1,2 miliarde de dolari, cu un randament de 5,20%”, arată un newsletter al ING Bank România.

    La începutul lunii februarie, România a împrumutat 2 miliarde de euro de pe pieţele internaţionale de capital, prin intermediul a două emisiuni de obligaţiuni. O emisiune de 750 de milioane de euro a fost pe 12 ani, iar a doua, de 1,25 miliarde de euro, a fost pe 20 de ani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia BOMBĂ luată în această dimineaţă de Vodafone. Noua ofertă cu care vrea să CUCEREASCĂ piaţa

    “Vodafone România a încheiat un acord cu Telekom Romania pentru servicii wholesale, pe baza căruia Vodafone va putea lansa servicii de internet fix şi TV, folosind reţeaua de fibră optică a Telekom Romania din zonele urbane. Acordul va permite Telekom să îşi exploateze mai bine infrastructura fixă”, conform anunţului.
     
    Vodafone calcă astfel pe urmele Orange, care a semnat anterior un acord similar cu Telekom România.
     
    „Acest acord reprezintă un pas înainte în implementarea uneia dintre priorităţile noastre principale, şi anume extinderea către gospodării şi familii. În plus faţă de oferta comercială existentă, clienţii noştri vor beneficia, după implementarea acordului, de pachete convergente, care vor include servicii mobile, servicii fixe în bandă largă şi de televiziune, însoţite de aceeaşi calitate a serviciilor de care se bucură deja în relaţia cu noi”, a declarat Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.
     
    “Cele două companii vor continua să concureze independent pe piaţă, fiecare dintre ele urmându-şi propriul plan de dezvoltare, în concordanţă cu strategiile comerciale şi de business autonome”, precizează Vodafone.
     

  • Una dintre cele mai mari companii ale lumii ar putea ÎNCHIDE operaţiunile din România daca Guvernul nu ia măsuri

    Bruno Even a făcut aceste declaraţii pentru cotidianul La Tribune în contextul în care ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, efectuează o vizită oficială în Franţa, unde se va întâlni cu omologul său francez, Florence Parly.

    Directorul general al Airbus Helicopters, Bruno Even, aşteaptă o poziţionare fermă din partea României.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un paradox: dacă ţii un client vechi, nu primeşti nimic. Dacă aduci un client nou, primeşti bonus, deşi costă cu 30% mai mult

    Valentin Radu de la Omniconvert, o firmă de marketing digital, spune că un client nou costă cu 30% mai mult decât dacă ai ţine un client actual. Companiile depun un efort considerabil pentru a atrage, pentru a cumpăra noi clienţi şi se uită mai puţin sau chiar deloc la cei pe care deja îi au.

    De multe ori şi voi sunteţi intrigaţi şi furioşi când vedeţi şi când auziţi că o companie unde sunteţi client lansează o ofertă mai bună decât cea pe care o aveţi voi. Când întrebaţi şi vreţi să primiţi aceeaşi ofertă, răspunsul este: oferta e valabilă doar pentru clienţii noi.

    Şi cu cei vechi ce se întâmplă? Ce ofertă au?

    Statistic, companiile ştiu că 60-70% din clienţii pe care îi au deja sunt captivi şi nu vor pleca foarte uşor, mai mult din comoditate. Aşa că îi taxează din plin.

    De fapt, clienţii vechi, bun-platnici, plătesc pentru atragerea clienţilor noi care primesc oferte mult mai bune. O absurditate economică. 

    În sistemul bancar, cei care îşi plătesc ratele la timp – fie că sunt companii, fie că sunt persoane fizice – şi nu au creat deloc probleme plătesc pentru creditele neperformante lăsate în urmă de alţii prin comisionul de risc. Atât timp cât riscul nu s-a materializat, de ce să-l plăteşti? Sau dacă, la finalul unui credit, nu s-a înregistrat niciun incident, de ce nu se returnează bunului debitor costul de risc?

    Companiile calculează pagini întregi de indicatori pentru atragerea de noi clienţi, dar au prea puţini indicatori return on investment – ROI – pentru clienţii deja existenţi.

    Indicatorii de performanţă pentru manageri sunt alcătuiţi mai mult pentru atragerea de new business, şi mai puţin se discută despre menţinerea actualului business şi păstrarea clienţilor actuali.
    După criză, companiile din România au început să se confrunte tot mai mult cu furia clienţilor, începând de la sistemul bancar şi până la grădiniţe. Banii au devenit mai valoroşi pentru că au fost reduceri de salarii, dobânzile şi cursul leu/euro sau cursul francului au crescut, iar suma disponibilă s-a redus.

    În aceste condiţii, clienţii au început să ridice pretenţii, iar managementul companiilor s-a văzut dintr-o dată faţă în faţă cu realitatea din teren, nu cea din PowerPoint-urile prezentate în şedinţe.

    Un sondaj făcut de UP! Your Service România, o firmă de consultanţă şi training în calitatea serviciilor, arată că aproape jumătate dintre români cred că echipa de management a unei companii nu este interesată de calitatea serviciilor oferite. Adică managementul este interesat de vânzări, dar este interesat prea puţin de ce se întâmplă după aceea, de after service.
    Pentru că asigurarea serviciilor unui produs reprezintă un coşmar, directorii companiilor încearcă să scape de această problemă.

    Având mandate limitate pe doi, trei sau maximum patru ani, directorii executivi din companii – CEO, COO, CFO, CMO, CIT – se concentrează pe rezultatele pe termen scurt, lăsând moştenirea primită – clienţii deja existenţi – în seama unor centre impersonale unde răspund studenţi, între două cursuri, şi mai nou roboţi.

    Treptat, în celebrele call-centere sau BPO vor avea loc mişcări demografice în sensul că cei tineri, studenţi la primul job, vor veni din ce în ce mai puţin spre acest business, iar înlocuitorii lor vor fi mult mai seniori. Odată ce câştigi ani, adică înaintezi în vârstă, posibilitatea de a învăţa lucruri noi se reduce şi din acest motiv calitatea serviciilor va avea de suferit.

    Un rezultat mai bun poate fi adus de reducerea complexităţii proceselor din spatele unui produs şi al unui serviciu, sau prin introducerea roboţilor, care funcţionează nonstop, nu cer majorări salariale şi nici nu ameninţă cu greva.

    O treime dintre români cred că un obstacol pentru companii în încercarea de a oferi servicii de calitate îl reprezintă dificultăţile în a recruta şi motiva angajaţi competenţi, lipsa instruirii riguroase a angajaţilor existenţi şi numărul subdimensionat de angajaţi puşi să se confrunte cu clienţii.

    Într-o economie unde numărul de clienţi nu creşte, ci scade, bonusul trebuie plătit celui care reuşeşte să menţină un client, mai mult decât celui care atrage un nou client.

  • Decizie fulger: La numai zi după scandalul de ieri, Lidl ELIMINĂ încă un produs de la raft

    Ouăle provenite de la găini crescute în baterii au fost eliminate şi din reţetele produselor achiziţionate de la furnizori români, care au în componenţa lor ouă, precizează comunicatul.

    Conform unui studiu naţional despre gradul de informare a românilor cu privire la cifrele înscrise pe ouăle din comerţ, doar 25% dintre români citesc întotdeauna cifrele care sunt însemnate pe ouăle din magazine şi doar 39% asociază cifrele cu modalitatea în care au fost crescute găinile de la care provin. Cea mai mare parte a românilor le asociază cu termenul de valabilitate (66%) sau cu data la care au fost produse (41%). În realitate, există 4 categorii de ouă şi doar doi din 10 români le cunosc pe toate.

    Conform aceluiaşi studiu, dintre toate categoriile de ouă, cele mai potrivite pentru consum sunt considerate cele din categoria free range (marcate cu cifra 1), în proporţie de 49%, şi cele ecologice (marcate cu cifra 0), în proporţie de 33%. Totodată, jumătate dintre părinţi cumpără ouă ecologice, atât pentru ei, cât şi pentru copii, în timp ce 2 din 10 români cumpără doar pentru copii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAF, super-ofertă la maşini confiscate. Cel mai accesibil autoturism costă aproape 6.000 de lei

    Autorităţile vând maşinile confiscate de la firmele cu probleme la preţuri între 5 mii de lei şi 24 de mii de lei, scrie bugetul.ro.

     
    La preţul acesta îţi poţi achiziţiona:
     
    1. Nissan Navara Double fabricat în 2006, preţul de pornire este de 23.177 lei
     
    2. Mercedes Benz Atego fabricat în 2001, preţul de pornire este de 18.600 lei
     
    3. Volkswagen Passat Variant fabricat în 2003, preţul de pornire este de 13.571 lei
     
    4. Ford Fafy Transit fabricat în 2003, preţul de pornire este de 11.861 lei
     
    5. Hyundai Getz fabricat în 2003, preţul de pornire este de 5.689 lei
     
    6. Volkswagen Passat fabricat în 2008, preţul de pornire este 21.766 lei
     
    7. Seat Ibiza fabricat în 2009, preţul de pornire este 17.682 lei

  • Telekom face ISTORIE în România: Oferta ŞOC cu care vrea să ÎNGENUNCHEZE reţelele rivale şi să obţină un miracol

    Telekom şi Ericsson trebuie să „vadă” ce site-uri accesează clientul pentru ca traficul să nu fie contorizat. De asemenea, traficul de date realizat de clienţi pentru a efectua apeluri prin intermediul unor aplicaţii precum WhatsApp nu este inclus, astfel că el va fi consumat din cei 5GB de date de trafic de date naţional sau din creditul de pe cartelă.

     
    Telekom mizează însă pe faptul că absenţa unor oferte echivalente pe piaţă îi va face pe utilizatori să ignore aceste detalii.
     
    Este pentru a doua oară în istorie când operatorul lansează în luna martie o ofertă comercială şoc, de la care se aşteaptă să obţină miracole, inclusiv dislocarea de clienţi de la rivali.
     
    În martie 2006, Cosmote – brandul sub care funcţiona atunci compania – zguduia cu adevărat piaţa dominată autoritar de Orange şi Vodafone lansând o ofertă prin care le oferea clienţilor 2.000 de minute de apeluri în reţea pentru 3 euro. Oferta fără precedent, care i-a făcut pe clienţi să stea la coadă la cartele în faţa magazinelor Cosmote, venea la câteva luni după ce operatorul evitase falimentul şi îşi relansase operaţiunile sub noul nume, după abandonarea brandului Cosmorom.
     

  • Cum să-ţi ţii talentele în companie

    De mai bine de un deceniu, am pierdut an de an talente în sport. Simona Halep este o excepţie. De acum înainte vom pierde din ce în ce mai multe talente în business, în economie.

    Problema nu este că nu sunt talente, ci că numărul lor scade. În primul rând, prin faptul că baza de unde se năşteau aceste talente este din ce în ce mai redusă. Natalitatea este în scădere; România continuă să piardă oameni care pleacă la muncă în afară; numărul celor care reuşesc să facă tot ciclul de educaţie şcolară, până la terminarea facultăţii, se reduce; scăderea calităţii învăţământului românesc este vizibilă din ce în ce mai mult – avem câteva şcoli de elită care cresc an de an şi de unde universităţile americane şi britanice se alimentază continuu, dar pe medie, calitatea învăţământului şi a ceea ce rezultă scade; pregătirea profesională pe medie, nu prin excepţii, pierde teren pentru că nu mai sunt profesori, pentru că nu mai are cine să-i înveţe pe cei care vin din urmă, şi în primul rând pentru că nu mai vine nimeni din urmă.

    Toate aceste lucruri vor lovi în final în business, care este principalul beneficiar al educaţiei.

    În cea mai bună perioadă economică, când există bani şi există intenţia de a face investiţii, nu ai cu cine să le faci. Nu poţi să ai valoare adăugată mai mare dacă nu ai talente.

    De multe ori, exportăm materie primă brută – începând de la grâu, lemn, mere, până la creiere – pentru simplul fapt că nu ai cu cine să faci produse şi servicii care să aibă valoare adăugată mai mare.

    Poţi să aduci echipamente, roboţi, dar cineva tot trebuie să le opereze.

    O altă problemă este că firmele, în special cele româneşti – care au o pondere de 47% în business, nu s-au pregătit pentru a atrage, a reţine şi a dezvolta talentele. Nu au un sistem.

    Fiecare dintre noi a râs de sistemul de la McDonald’s, unde începi prin a face curăţenie în toalete, treci la hamburgeri şi cartofi prăjiţi, iar extrem de rapid, dacă rezişti, poţi ajunge şef de restaurant.

    Probabil că americanii s-au confruntat în urmă cu 50-60 de ani cu aceleaşi probleme de personal, şi atunci au creat acest sistem, care este dat ca exemplu şi astăzi: de la cartofi prăjiţi, poţi ajunge CEO dacă eşti talentat şi determinat. În România, cel mai bun exemplu este Daniel Boaje, şeful McDonald’s, care în anii ’90 a început de la a face cartofi prăjiţi.

    Iulian Stanciu, CEO al eMag, ce mai mare retailer online din România, cu afaceri de 1 miliard de euro, spune că sunt trei lucruri prin care poate să-şi ţină sau să-şi atragă talentele în companie: ceea ce face firma să aibă un sens, ceea ce face cineva care lucrează acolo să aibă un impact imediat, măsurabil, iar în al treilea rând să existe un plan clar de promovare. Bineînţeles că şi banii sunt importanţi, dar, la un moment dat, acest lucru trece pe poziţia a treia în decizia unui talent.

    În sondajul CEO Survey 2018 realizat de firma de audit şi consultanţă PwC, directorii români încep să pună în prim plan problema talentelor sau a lipsei acestora.

    În sistemul bancar  românesc, dar şi la nivel mondial, până în criză băncile reuşeau să atragă cele mai multe talente. Acum nu mai este aşa, companiile din tehnologie fiind pe primul loc. În România, un programator, un inginer software, un inginer de sistem nu are ca primă opţiune de job o bancă, un retailer, ci o firmă din IT. Centrele de servicii de suport îşi iau oamenii din bănci, ceea ce până în criză era de neconceput.

    Într-un articol din Financial Times, Rana Foroohar spune că talentele dintr-o companie nu mai trebuie trecute pe partea de costuri, ci trebuie să fie pe partea de active, adică un activ la fel de preţios pentru companie cum este capitalul.

    Directorii trebuie să adminstreze resursa  umană a unei companii la fel cum administrează capitalul, comentează ea (articolul din FT se numeşte The Backlash against Shareholder Value).

    Fără talente, companiile pierd sânge pe drum şi vor ajunge la destinaţie istovite, fără suflu şi fără putere.

    Companiile româneşti se plâng că multinaţionalele câştigă teren, ca o putere mai mare, că statul român le ajută şi le protejază mai mult pe ele, în detrimentul capitalului naţional. Poate aşa este, dar talentele româneşti preferă mai degrabă să lucreze pentru multinaţionale decât pentru firmele româneşti. Iar aici antreprenorii şi directorii, cei care deţin capitalul, ar tebui să-şi pună probleme: de ce?

  • Pintea: În maximum două săptămâni vor intra în ţară 10.000 de doze de imunoglobulina din Austria

    “Parţial s-a rezolvat (n.r. problema imunoglobulinei). Ceea ce ne-a fost oferit şi am cerut a rezolvat problema pentru două, trei luni de zile. Au răspuns Austria, Italia şi SUA. Prima ofertă este de la austrieci. Ne vor intra în ţară 10.000 de doze de imunoglobulina îndată ce vor fi terminate formalităţile, maximum două săptămâni. (..) Diferenţa până la 150 kg va venit din Italia şi SUA. 50 kg vor ajunge în prima faza. Nu e nevoie de aprobare specială pentru România, deja există pe piaţa din Europa. Prima tranşă din Austria este un medicament care a existat pe piaţa din România”, a declarat ministrul Sănătăţii.

    Întrebată ce se întâmplă cu pacienţii care au nevoie de imunoglobulină până când vor sosi primele doze, Pitea a spus: “Mi-e foarte greu să vă răspund”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro