BusinessMagazin

Tag: oameni

  • Cine a fost Shinzo Abe, fostul premierul japonez împuşcat mortal vineri dimineaţă: A fost cel mai tânăr prim-ministru al Japoniei de la al doilea Război Mondial şi unul din cei mai puternici 40 de oameni din lume

    Shinzo Abe este actualul prim-ministru al Japoniei, acesta având al treilea cel mai lung mandat de prim-ministru în Japonia, de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, potrivit BBC.

    Shinzo Abe, fostul premier al Japoniei, cu al treilea cel mai lung mandat de prim-ministru în Japonia, de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, a murit vineri după ce a fost împuşcat în timpul unui miting electoral.

    Prima oară a fost ales prim-ministru în septembrie 2006, iar atunci a devenit cel mai tânăr premier al Japoniei după al doilea Război Mondial. Şi-a dat demisia din această funcţie pe motive de sănătate în 2007.

    Partidul pe care îl conduce a câştigat în decembrie 2012 alegerile parlamentare şi astfel Shinzo Abe a devenit din nou premier, primul care revine în această funcţie de la Shigeru Yoshida din 1948. Din 2012, a mai câştigat alegerile din 2014 şi apoi pe cele din 2017, această din urmă victorie lansându-l în cursa pentru cel mai longeviv prim-ministru din istoria Japoniei.

    În topul celor mai puternici oameni din lume al revistei Forbes, „Teflon Abe”, cum este poreclit de revistă, este situat pe locul 37.

    Sub conducerea sa, au fost introduse mai multe măsuri de natură fiscală concepute să crească economia Japoniei, dar şi măsuri privind apărarea ţării. Legăturile cu China sunt tensionate din cauza disputelor teritoriale şi istoriei conflictuale dintre cele două ţări.

    Shinzon Abe s-a născut în 21 septembrie 1954 într-o familie cu istorie în cariere politice. Bunicul său, Kan abe a fost politician, la fel ca şi tatăl său, Shintaro Abe, care a fost ministru de externe. Nobusuke Kishi, unchiul său a fost prim-ministrul Japoniei  între 1957 şi 1960.

    A urmat cursurile Universităţii Seikei şi a obţinut diploma în Ştiinţe politice, apoi s-a mutat în SUA şi a urmat a doua facultate în cadrul Universităţii California De Sud.

    Shinzon Abe şi-a câştigat prima oară locul în parlamentul japonez în 1993.

    Pe plan extern, a luptat pentru dreptul Japoniei de a mobiliza trupe peste mări în scopuri defensive pentra ţară şi aliaţii acesteia.

    După testele balistice efectuate de Coreea de Nord, Abe a promis că va lua măsuri, deşi nu a precizat în termeni practici ce se va întâmpla.

     Administraţia sa nu se află în relaţii foarte bune cu China, cunoscută ca sponsorul Coreei de Nord, mai ales din cauza disputelor teritoriale asupra insulelor din Marea Chinei de Est. A participat la comemorarea a 45 de ani de relaţii diplomatice între China şi Japonia, acţiune ce a fost înţeleasă ca o ofertă de pace.

    Pe plan intern, Shinzon Abe este cunoscut în Japonia pentru mai multe modifcări legislative, cele mai importante fiind în domeniul apărării, economiei şi justiţiei.

    Măsurile fiscale, poreclite „Abenomics”  au fost un succes pentru creşterea PIB-ului , economia Japoniei accelerând după o lungă stagnare.

    Sub mandatul său, nivelul de şomaj a devenit cel mai mic din ultimele decenii, totuşi încă nu au crescut şi salariile odată cu creşterea exporturilor.

    Premierul japonez a fost în vizită la Bucureşti în 2018, fix în timpul unei crize politice, cu o zi după ce premierul Mihai Tudose şi-a depus mandatul. El a fost plimbat în Herăstrău prin grădina japoneză de primarul Capitalei la acel moment, Gabriela Firea.  

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Cine este inventatorul de 27 de ani din România care schimbă lumea cu invenţia lui?

    Autor: Alexandra Cepareanu

    Cine este antreprenorul român Cornel Amariei, fondatorul dotLumen, prin care vrea să dezvolte ochelari pentru nevăzători, şi care a atras o finanţare de 9 mil. euro de la UE

    Sistemul .lumen se află în stadiul de cercetare şi dezvoltare, fiind testaţi cu peste 200 de nevăzători, implicaţi în diferite forme de testare, de la tehnologii fundamentale, la produs. „O să publicăm un timeline de lansare a produsului în lunile ce urmează, focusul acum este pe scalarea companiei.”

    „Avem un target de preţ de 5.000 de euro, dar nu dorim ca nevăzătorii să plătească pentru acest sistem. Pe tot globul există sisteme de rambursare sau subvenţionare ale tehnologiilor asistive.” 

    Cornel Amariei, 27 ani, este antreprenor român şi fondator al start-up-ului românesc dotLumen, prin care dezvoltă o pereche de ochelari pentru nevăzători şi care a atras recent o finanţare în valoare de peste 9 milioane de euro din partea Acceleratorului Consiliului European pentru Inovaţie (EIC), unul dintre cele mai competitive programe de finanţare la nivel european, unde rata de succes e de 8,1%, punând astfel România pe harta investiţiilor Europene.

    „Este un moment istoric pentru România să câştigăm cele mai selecte fonduri de inovaţie din Europa. Ne pune pe o hartă cu care ar trebui să ne mândrim. Majoritatea sumei se va împărţii între research and development (R&D) – să avansăm cercetarea fundamentală, dezvoltarea produsului şi finalizarea procesului de a face produsul manufacturabil; şi Business Development – să fondăm o echipa solidă de business developers ce să crească partner network-ul companiei”, a spus într-un interviu pentru MEDIAFAX Cornel Amariei, CEO al start-up-ului .lumen – Glasses for the Blind.

    Ambiţia de a dezvolta produsul care să ajute persoanele nevăzătoare a pornit şi de la faptul că antreprenorul român s-a născut într-o familie în care ambii părinţi, dar şi sora acestuia, sunt persoane cu dizabilităţi.

    „Crescând într-o astfel de familie mi-am dat seama cât de importantă este tehnologia asistivă, şi cât de puţină este disponibilă. Când vine vorba de nevăzători, avem 40.000 în lume acum şi acest număr creşte către 100.000 până în 2050. 

    Şi există câteva soluţii pentru o parte din provocările pe care ei le au zi de zi, dar când vine vorba de mobilitatea nevăzătorilor, avem doar două soluţii şi au mii de ani: câinele ghid şi bastonul pentru nevăzători.”

    Astfel, start-up-ul .lumen construieşte un sistem de asistenţă sub forma unor ochelari ce fac aceleaşi lucruri precum un câine ghid, dar fără dezavantajele ce fac din câinele ghid o soluţie non-scalabilă, a explicat Cornel Amariei, care în 2019 a fost nominalizat de Forbes SUA drept unul dintre cei mai influenţi tineri sub vârsta de 30 de ani.

    Cititi aici materialul integral

  • Industria de outsourcing, cu 1.000 de companii şi 180.000 de angajaţi: provocarea noastră este să atragem oameni, să-i pregătim şi să ne menţinem numărul de angajaţi

    ♦ Majoritatea companiilor din această industrie spun că cele cele mai mari ameninţări post pandemie sunt legate de „atragerea, pregătirea, motivarea şi retenţia angajaţilor” ♦ Daniela Micuşan, Majorel România: „Cea mai mare problemă a acestui an este recrutarea“ ♦ Roxana Radu, DB Schenker GBS: „Una dintre marile încercări ale organizaţiei noastre rămâne fluxul de personal.”

    Industria locală a serviciilor de externalizare a diferitelor procese de business este unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei, care cuprinde în prezent 1.080 de companii cu 178.000 de angajaţi. Aproape jumătate dintre companiile din această industrie spun că cele cele mai mari provocări postpandemie sunt legate de atragerea, pregătirea, motivarea şi reţinerea angajaţilor.

    Conform unui studiu realizat de Asociaţia Business Service Leaders în România, 49% dintre companiile chestionate au afirmat că cele mai mari provocări postpandemie sunt legate de atracţia, pregătirea, motivarea si retenţia angajaţilor, precum şi de modalităţile de a-i determina să se reîntoarcă la birou.

    „Cea mai mare provocare a acestui an este recrutarea. Anul 2021 a fost anul în care am crescut foarte mult, practic ne-am dublat numărul de angajaţi, ajungând la un număr de peste 2.000 de oameni. Anul acesta continuăm să creştem, am adăugat clienţi noi în portofoliul nostru, iar recrutarea oamenilor potriviţi rămâne în continuare focusul nostru principal. În acelaşi timp, creşterea aceasta abruptă pune presiune pe departamentele de suport, pe infrastructură, ceea ce necesită un management extrem de flexibil”, a spus Daniela Micuşan, director general al companiei Majorel România, în un răspuns pentru realizarea anuarului ZF Cei mai mari jucători din economie.

    Majorel România a crescut puternic anul trecut, avansând de pe poziţia a noua în clasamentul ZF Cei mai mari jucători din economie, sectorul companiilor din outsourcing, până pe locul patru. Cifra de afaceri a companiei în 2021 a fost mai mult decât dublă decât cea din 2020, crescând cu 118%, de la 146,2 mil. lei la 319,1 mil. lei.

    Philippe Gabulon, CEO al Société Générale Global Solution Centre în România, vorbeşte şi el despre deficitul de talente ca fiind una dintre principalele provocări ale acestei perioade.

    „O provocare pe care o putem observa este deficitul de talente din România. Aşadar, chiar dacă vorbim despre tehnologie şi tendinţe digitale, accentul va rămâne pe oamenii noştri – prin implicare şi motivare, învăţare şi dezvoltare, perfecţionare sau recalificare şi mobilitate internă. Anul 2022 va reprezenta o perioadă de testare, vom vedea astfel care sunt cele mai bune metode şi abordări în ceea ce priveşte acest concept de nou normal şi cum putem răspunde cel mai bine nevoilor curente”, a spus Gabulon.

    Société Générale Global Solution Centre este al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa locală de servicii de outsourcing după cifra de afaceri înregistrată în anul 2021, conform clasamentului din anuarul ZF Cei mai mai jucători din economie. Compania are aproape 2.100 de angajaţi pe piaţa din România.

    Pentru centrul de servicii al DB Schenker din România, divizia de logistică a gigantului german Deutsche Bahn, rata de retenţie a personalui şi găsirea candidaţilor potriviţi reprezintă una dintre principalele provocări.

    „Una dintre marile încercări ale organizaţiei noastre rămâne fluxul de personal, fiind într-o strânsă legătură cu identificarea candidaţilor experimentaţi într-o piaţă competitivă. Odată cu debutul pandemiei, atriţia a scăzut, însă a fost urmată de o creştere, iar în acest moment este în stagnare, spune Roxana Radu, chief people officer, DB Schenker GBS.

    Centrul de servicii al DB Schenker ocupă poziţia a opta în clasamentul celor mai mari jucători din industria sa, cea de externalizare a serviciilor, cu o cifră de afaceri de 132 mil. lei în anul 2021 şi cu o medie de 933 de angajaţi anul trecut, în creştere cu 56 de persoane faţă de anul precedent.

    Cătălin Iorgulescu, vicepreşedintele Asociaţiei Business Service Leaders în România, confirmă şi el ce spun reprezentanţii companiilor din industria sa.

    „Concis, conform ultimului studiu ABSL, principalale trei provocări sunt : personalul, personalul şi personalul. Acest studiu ce are ca temă situaţia post pandemică arată că 49% dintre companiile chestionate au afirmat că cele mai mari provocări post pandemie sunt legate de atracţia, pregătirea, motivarea si retenţia angajaţilor, precum şi de modalităţile de a-i determina să se reîntoarcă la birou”, afirmă Cătălin Iorgulescu, în un răspuns pentru anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie 2022.

     

    Daniela Micuşan, director general al companiei Majorel România:

    Cea mai mare provocare a acestui an este recrutarea.

     

    Philippe Gabulon, CEO al Société Générale Global Solution Centre în România:

    O provocare pe care o putem observa este deficitul de talente din România.

     

    Roxana Radu, chief people officer, DB Schenker GBS:

    Una dintre marile încercări ale organizaţiei noastre rămâne fluxul de personal, fiind într-o strânsă legătură cu identificarea candidaţilor experimentaţi într-o piaţă competitivă.

  • Iulian Anghel, ZF: De ce-mi plac femeile îmbrăcate în rochiţe colorate

    Eu ştiu că vin dintr-un neant şi, curând, voi pleca într-un alt neant. Şi mai ştiu ca harul de a face deosebire între culori nu este al multora din veţuitoarele de pe pământ. Şi mai ştiu că nici oamenii nu văd pe de-antregul culorile. Ştiaţi că cerul albastru de deasupra noastră este, de fapt, portocaliu? Şi că „albastrul” cerului este o iluzie optică?

    Parada rochiilor colorate ale soţiilor ce-i însoţeau pe preşedinţi a fost singurul moment cald al summit-ului NATO de la Madrid. Unii cred că doamnele ar fi trebuit să fie înveşmântate în negru, ca la înmormântări, – suntem într-un război, cel mai cumplit din Europa din ultimii 70 de ani. Deşi nici UE şi nici NATO nu se pregătesc să sape morminte.

    Privind sandalele şi rochiţa doamnei Carmen Iohannis, mi-am amintit de filmul lui Steven Spielberg, „Lista lui Schindler”, făcut după o carte scrisă de Thomas Keneally. Filmul este alb negru şi există un singur moment în care, pe ecran, apare o pata de culoare. O fetiţă îmbrăcată într-un palton roşu. La vremea apariţiei filmului (1993), criticii de film au întors povestea pe toate feţele. Acum, când filmul nu mai interesează pe nimeni, pentru că aşa e timpul, el nivelează tot, încă putem spune câte ceva. Povestesc din amintiri, s-ar putea să greşesc puţin. „Paltonul roşu” al copilului este amintirea unui deţinut evreu. Omul, chinuit şi ştiind ca poate fi omorât şi mâine, spune doar că „era o fetiţă cu o haină roşie”.

    Tot ce-şi amintea acel om chinuit era haina roşie. Culoarea. Nu chipul copilului.

    Culorile sunt cele care ne însoţesc. Mie îmi place verdele şi galbenul.

    Nu sunt eu chemat să judec cu ce sandale a mers Carmen Iohannis la reuniunea de la Madrid. Să judece creatorii de modă.

    Eu spun doar aşa. Summitul NATO de la Madrid nu a fost un parastas, nu a fost nicio mare bucurie. Parada rochiilor înflorate ale doamnelor a fost însă semnul unei normalităţi, aşa cum o simte lumea liberă. De ce să vină noul Stalin să-mi schimbe viaţa?

    Nu mai sunt un puşti aşa că-mi amintesc de fotografiile din trecut cu chinezi îmbrăcaţi toţi în salopete gri, mergând, cu capul în jos, spre casele lor după ce-şi terminau slujba la uzină.

    De Theresa May, fost premier britanic înaintea lui Johnson, eu nu-mi voi aminti, peste vreme, decât de deux pieces-urile ei sobre. Dar pantofii ei coloraţi erau/sunt o operă de artă.

    Poţi merge la întâlnirea cu Regele Spaniei într-o rochiţă colorată, pentru că îţi plac culorile. De ce nu? Sau în sandale. De ce nu?

    De ce să te îmbraci în haine de doliu pentru că aşa vrea Rusia?

    Suntem nu doar aer şi pământ, suntem culori. De aceea ne oprim sa vedem cum înfloresc hortensiile şi cum înmuguresc trandafirii.

     

     

     

  • Val de căldură: milioane de japonezi, rugaţi să facă economie la energie electrică

    Milioane de oameni din Tokyo sunt rugaţi de autorităţi să stingă luminile, din cauza unui val de căldură fără precedent care provoacă temeri legate de alimentarea cu energie electrică, potrivit Sky News.

    Cererea de energie electrică este în creştere după ce temperaturile au ajuns la 40,2 grade Celsius la nord-est de Tokyo în timpul unui val de căldură „neobişnuit de intens”. De aceea, oamenii sunt îndemnaţi să stea în casă şi să folosească aerul condiţionat pentru a se răcori.

    Ca urmare, milioane de oameni din Tokyo sunt îndemnaţi să stingă luminile pentru a economisi energie electrică.

    Oficialii japonezi spun că cererea de electricitate este în creştere după ce temperaturile au atins sâmbătă o temperatură record de 40,2C, cea mai ridicată pentru luna iunie, în Isesaki, situat la 53 de mile nord-vest de capitală.

    Oamenii au fost rugaţi să folosească aerul condiţionat „în mod corespunzător”, în condiţiile în care peste 250 de persoane din Tokyo ar fi fost transportate la spital cu insolaţie în weekend.

    Un bărbat în vârstă de 94 de ani a murit din cauza unei presupuse insolaţii după ce a fost găsit într-o cameră fără aer condiţionat în oraşul Kawagoe, la aproximativ 12 mile spre nord-vest.

    O alertă de caniculă a fost emisă sâmbătă în şase din cele 47 de prefecturi ale ţării de către Agenţia meteorologică japoneză şi Ministerul Mediului.

    Ministerul Economiei, Comerţului şi Industriei (METI) le-a cerut locuitorilor din capitală şi din împrejurimi să economisească energia electrică între orele 15 şi 18, în special între orele 16 şi 17.

    „Vă rugăm să economisiţi cât mai multă energie, de exemplu prin stingerea luminilor care nu sunt folosite. Suntem loviţi de o căldură neobişnuită pentru acest sezon.Vă rugăm să cooperaţi şi să economisiţi cât mai multă energie electrică posibil”, a precizat METI într-un comunicat.

    Peste 37 de milioane de oameni trăiesc în zona metropolitană Tokyo, considerată cea mai populată din lume.

  • EXPERIMENT. Oamenii de ştiinţă susţin că au descoperit „elixirul tinereţii”

    În laboratorul biologului David Sinclair de la Facultatea de Medicină de la Harvard, şoarecii bătrâni devin din nou tineri.
    În prezent, se poate realiza reîntinerirea muşchilor şi a creierelui la şoareci şi se lucrează la posibilitatea de a o face asupra întregului corp.

    Între timp, pentru a încetini cât mai mult procesul de îmbătrânire, biologul ne sfătuieşte să mâncăm cât mai multe plante, să dormim suficient şi să ne stresăm mai puţin, să facem sport şi să ne petrecem timpul cu prietenii.

    După douăzeci de ani de cercetări, la Facultatea de Medicină Harvard, biologul molecular David Sinclair şi echipa sa au descoperit o modalitate de a inversa procesul de îmbătrânire la şoareci.

    Folosind proteine care pot transforma o celulă adultă într-o celulă stem, Sinclair şi echipa sa au readus celulele îmbătrânite ale şoarecilor la versiuni anterioare ale lor.

    „Este o resetare permanentă, din câte ne putem da seama şi credem că ar putea fi un proces universal care ar putea fi aplicat în tot corpul pentru a ne reseta vârsta”, a declarat Sinclair, care şi-a petrecut ultimii 20 de ani studiind modalităţi de a inversa trecerea timpului.

    „Dacă inversăm îmbătrânirea, aceste boli nu ar trebui să apară. Avem astăzi tehnologia necesară pentru a putea ajunge la sute de ani fără să ne facem griji că vom avea cancer la 70 de ani, boli de inimă la 80 de ani şi Alzheimer la 90 de ani.” a declarat Sinclair în faţa audienţei la „Life Itself”, un eveniment dedicat sănătăţii şi bunăstării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este inventatorul de 27 de ani din România care schimbă lumea cu invenţia lui. El a creat obiectul care ar putea ajuta milioane de oameni care suferă de această problemă

    Autor: Alexandra Cepareanu

    Cine este antreprenorul român Cornel Amariei, fondatorul dotLumen, prin care vrea să dezvolte ochelari pentru nevăzători, şi care a atras o finanţare de 9 mil. euro de la UE

    Sistemul .lumen se află în stadiul de cercetare şi dezvoltare, fiind testaţi cu peste 200 de nevăzători, implicaţi în diferite forme de testare, de la tehnologii fundamentale, la produs. „O să publicăm un timeline de lansare a produsului în lunile ce urmează, focusul acum este pe scalarea companiei.”

    „Avem un target de preţ de 5.000 de euro, dar nu dorim ca nevăzătorii să plătească pentru acest sistem. Pe tot globul există sisteme de rambursare sau subvenţionare ale tehnologiilor asistive.” 

    Cornel Amariei, 27 ani, este antreprenor român şi fondator al start-up-ului românesc dotLumen, prin care dezvoltă o pereche de ochelari pentru nevăzători şi care a atras recent o finanţare în valoare de peste 9 milioane de euro din partea Acceleratorului Consiliului European pentru Inovaţie (EIC), unul dintre cele mai competitive programe de finanţare la nivel european, unde rata de succes e de 8,1%, punând astfel România pe harta investiţiilor Europene.

    „Este un moment istoric pentru România să câştigăm cele mai selecte fonduri de inovaţie din Europa. Ne pune pe o hartă cu care ar trebui să ne mândrim. Majoritatea sumei se va împărţii între research and development (R&D) – să avansăm cercetarea fundamentală, dezvoltarea produsului şi finalizarea procesului de a face produsul manufacturabil; şi Business Development – să fondăm o echipa solidă de business developers ce să crească partner network-ul companiei”, a spus într-un interviu pentru MEDIAFAX Cornel Amariei, CEO al start-up-ului .lumen – Glasses for the Blind.

    Ambiţia de a dezvolta produsul care să ajute persoanele nevăzătoare a pornit şi de la faptul că antreprenorul român s-a născut într-o familie în care ambii părinţi, dar şi sora acestuia, sunt persoane cu dizabilităţi.

    „Crescând într-o astfel de familie mi-am dat seama cât de importantă este tehnologia asistivă, şi cât de puţină este disponibilă. Când vine vorba de nevăzători, avem 40.000 în lume acum şi acest număr creşte către 100.000 până în 2050. Şi există câteva soluţii pentru o parte din provocările pe care ei le au zi de zi, dar când vine vorba de mobilitatea nevăzătorilor, avem doar două soluţii şi au mii de ani: câinele ghid şi bastonul pentru nevăzători.”

    Astfel, start-up-ul .lumen construieşte un sistem de asistenţă sub forma unor ochelari ce fac aceleaşi lucruri precum un câine ghid, dar fără dezavantajele ce fac din câinele ghid o soluţie non-scalabilă, a explicat Cornel Amariei, care în 2019 a fost nominalizat de Forbes SUA drept unul dintre cei mai influenţi tineri sub vârsta de 30 de ani.

    „Practic, folosim tehnologie de condus autonom, scalată la ceva ce poţi purta”, a simplificat antreprenorul român.
    În prezent, ochelarii .lumen sunt încă în stadiul de cercetare şi dezvoltare, fiind testaţi cu peste 200 de nevăzători, implicaţi în diferite forme de testare, de la tehnologii fundamentale, la produs.

    „Sistemul .lumen este în cercetare şi dezvoltare, nu este pe piaţă. O să publicăm un timeline de lansare a produsului în lunile ce urmează, însă focusul acum este pe scalarea companiei.”
    În ceea ce priveşte preţul unei astfel de perechi de ochelari, acesta va fi în jurul sumei de 5.000 de euro, a menţionat Cornel Amariei.
    „Nu dorim ca nevăzătorii să plătească pentru acest sistem. Pe tot globul există sisteme de rambursare sau subvenţionare ale tehnologiilor asistive. Astfel, persoanele cu deficit sau lipsă de vedere vor putea beneficia chiar şi gratuit. În plus, o să lansăm un partner network internaţional format din asociaţii pentru nevăzători şi din dealeri de tehnologii asistive. Prin acest partner network, persoanele cu dizabilităţi vizuale pot testa şi primii asistenţă în achiziţionarea unui sistem .lumen. De asemenea vor primii şi un training iniţial.”
    În spatele start-up-ului .lumen este o echipă care numără în prezent 40 de persoane, iar ţinta lui Cornel Amariei este să ajungă la o echipă de 100 de oameni în a doua jumătate a anului 2022. De asemenea, de când a fost înfiinţat, mai exact din mai 2020, şi până în prezent, start-up-ul dezvoltat de Cornel Amariei a atras finanţări totale în valoare de 15 milioane de euro.
    În continuare, pe lângă planurile de lansare a ochelarilor şi recurtarea de specialişti, antreprenorul român şi-a propus să scaleze start-up-ul pe care l-a creat şi să contribuie la dezvoltarea României în domeniul inovării.
    „Vreau să scalez .lumen pentru a putea să se detaşeze ca lider global în domenile cheie în care se află. De asemenea, în celălalt business, X by Ascendis – divizia de inovaţie a grupului Ascendis pe care am co-fondat-o, plănuim să ajutăm alte organizaţii să inoveze cu programele nostre de consultanţă. Am învăţat foarte multe despre inovaţie în România, în ultimul an, şi consider că este timpul să ajutăm România să iasă de pe ultimul loc în UE la inovare”, a conchis Cornel Amariei.
     

  • Cine este inventatorul de 27 de ani din România care schimbă lumea cu invenţia lui. El a creat obiectul care ar putea ajuta milioane de oameni care suferă de această problemă

    Autor: Alexandra Cepareanu

    Cine este antreprenorul român Cornel Amariei, fondatorul dotLumen, prin care vrea să dezvolte ochelari pentru nevăzători, şi care a atras o finanţare de 9 mil. euro de la UE

    Sistemul .lumen se află în stadiul de cercetare şi dezvoltare, fiind testaţi cu peste 200 de nevăzători, implicaţi în diferite forme de testare, de la tehnologii fundamentale, la produs. „O să publicăm un timeline de lansare a produsului în lunile ce urmează, focusul acum este pe scalarea companiei.”

    „Avem un target de preţ de 5.000 de euro, dar nu dorim ca nevăzătorii să plătească pentru acest sistem. Pe tot globul există sisteme de rambursare sau subvenţionare ale tehnologiilor asistive.” 

    Cornel Amariei, 27 ani, este antreprenor român şi fondator al start-up-ului românesc dotLumen, prin care dezvoltă o pereche de ochelari pentru nevăzători şi care a atras recent o finanţare în valoare de peste 9 milioane de euro din partea Acceleratorului Consiliului European pentru Inovaţie (EIC), unul dintre cele mai competitive programe de finanţare la nivel european, unde rata de succes e de 8,1%, punând astfel România pe harta investiţiilor Europene.

    „Este un moment istoric pentru România să câştigăm cele mai selecte fonduri de inovaţie din Europa. Ne pune pe o hartă cu care ar trebui să ne mândrim. Majoritatea sumei se va împărţii între research and development (R&D) – să avansăm cercetarea fundamentală, dezvoltarea produsului şi finalizarea procesului de a face produsul manufacturabil; şi Business Development – să fondăm o echipa solidă de business developers ce să crească partner network-ul companiei”, a spus într-un interviu pentru MEDIAFAX Cornel Amariei, CEO al start-up-ului .lumen – Glasses for the Blind.

    Ambiţia de a dezvolta produsul care să ajute persoanele nevăzătoare a pornit şi de la faptul că antreprenorul român s-a născut într-o familie în care ambii părinţi, dar şi sora acestuia, sunt persoane cu dizabilităţi.

    „Crescând într-o astfel de familie mi-am dat seama cât de importantă este tehnologia asistivă, şi cât de puţină este disponibilă. Când vine vorba de nevăzători, avem 40.000 în lume acum şi acest număr creşte către 100.000 până în 2050. Şi există câteva soluţii pentru o parte din provocările pe care ei le au zi de zi, dar când vine vorba de mobilitatea nevăzătorilor, avem doar două soluţii şi au mii de ani: câinele ghid şi bastonul pentru nevăzători.”

    Astfel, start-up-ul .lumen construieşte un sistem de asistenţă sub forma unor ochelari ce fac aceleaşi lucruri precum un câine ghid, dar fără dezavantajele ce fac din câinele ghid o soluţie non-scalabilă, a explicat Cornel Amariei, care în 2019 a fost nominalizat de Forbes SUA drept unul dintre cei mai influenţi tineri sub vârsta de 30 de ani.

    „Practic, folosim tehnologie de condus autonom, scalată la ceva ce poţi purta”, a simplificat antreprenorul român.
    În prezent, ochelarii .lumen sunt încă în stadiul de cercetare şi dezvoltare, fiind testaţi cu peste 200 de nevăzători, implicaţi în diferite forme de testare, de la tehnologii fundamentale, la produs.

    „Sistemul .lumen este în cercetare şi dezvoltare, nu este pe piaţă. O să publicăm un timeline de lansare a produsului în lunile ce urmează, însă focusul acum este pe scalarea companiei.”
    În ceea ce priveşte preţul unei astfel de perechi de ochelari, acesta va fi în jurul sumei de 5.000 de euro, a menţionat Cornel Amariei.
    „Nu dorim ca nevăzătorii să plătească pentru acest sistem. Pe tot globul există sisteme de rambursare sau subvenţionare ale tehnologiilor asistive. Astfel, persoanele cu deficit sau lipsă de vedere vor putea beneficia chiar şi gratuit. În plus, o să lansăm un partner network internaţional format din asociaţii pentru nevăzători şi din dealeri de tehnologii asistive. Prin acest partner network, persoanele cu dizabilităţi vizuale pot testa şi primii asistenţă în achiziţionarea unui sistem .lumen. De asemenea vor primii şi un training iniţial.”
    În spatele start-up-ului .lumen este o echipă care numără în prezent 40 de persoane, iar ţinta lui Cornel Amariei este să ajungă la o echipă de 100 de oameni în a doua jumătate a anului 2022. De asemenea, de când a fost înfiinţat, mai exact din mai 2020, şi până în prezent, start-up-ul dezvoltat de Cornel Amariei a atras finanţări totale în valoare de 15 milioane de euro.
    În continuare, pe lângă planurile de lansare a ochelarilor şi recurtarea de specialişti, antreprenorul român şi-a propus să scaleze start-up-ul pe care l-a creat şi să contribuie la dezvoltarea României în domeniul inovării.
    „Vreau să scalez .lumen pentru a putea să se detaşeze ca lider global în domenile cheie în care se află. De asemenea, în celălalt business, X by Ascendis – divizia de inovaţie a grupului Ascendis pe care am co-fondat-o, plănuim să ajutăm alte organizaţii să inoveze cu programele nostre de consultanţă. Am învăţat foarte multe despre inovaţie în România, în ultimul an, şi consider că este timpul să ajutăm România să iasă de pe ultimul loc în UE la inovare”, a conchis Cornel Amariei.
     

  • Barbarismul invadatorilor, prin ochii Kievului: ruşii indică oamenilor drumuri minate şi împuşcă maşini civile

    Armata lui Putin nu are milă faţă de civili, iar numărul copiilor morţi creşte de la o zi la alta. În sudul Ucrainei, ruşii trimis maşini civile spre o zonă minată şi au împuşcat supravieţuitorii exploziilor, susţine Comandamentul Operaţional Sud al Ucrainei, citat de Ukrainska Pravda.

    „În timpul înaintării diviziilor noastre prin Nikolaievşcina spre regiunea Herson, au fost găsite mai multe maşini civile cu cadavrele unor oameni mutilaţi şi împuşcaţi, când localnicii au încercat evacuarea din zonă. Ocupanţii le-au arătat mai întâi o rută permisă, prin zona minată, apoi i-a împuşcat pe supravieţuitorii bombardamentelor”.

  • Situaţie tragică. Poluarea ucide 9 milioane de oameni pe an. Care este cea mai afectată ţară din lume de acest fenomen

    Agravarea poluării aerului şi intoxicaţiile cu plumb au menţinut numărul de decese la nivel mondial la aproximativ 9 milioane pe an începând din 2015, contracarând progresele modeste înregistrate în combaterea poluării, a raportat o echipă de oameni de ştiinţă.

    Poluarea aerului din procesele industriale, împreună cu urbanizarea, a determinat o creştere cu 7% a deceselor legate de poluare din 2015 până în 2019, potrivit analizei efectuate de oamenii de ştiinţă asupra datelor privind mortalitatea globală şi nivelurile de poluare, scrie Reuters.

    „Fierbem şi ardem încet”, a declarat Richard Fuller, coautor al studiului şi director al organizaţiei nonprofit globale Pure Earth.

    Dar, spre deosebire de schimbările climatice, malarie sau HIV, „nu am acordat poluării mediului prea multă atenţie”, adaugă acesta.

    O versiune anterioară a lucrării publicată în 2017 a estimat, de asemenea, numărul de decese cauzate de poluare la aproximativ 9 milioane pe an – sau aproximativ unul din şase decese la nivel mondial – şi costul pentru economia globală la până la 4,6 trilioane de dolari pe an.

    Acest lucru plasează poluarea pe acelaşi loc cu fumatul în ceea ce priveşte decesele la nivel mondial.

    Prin comparaţie, COVID-19 a ucis aproximativ 6,7 milioane de persoane la nivel mondial de la începutul pandemiei.

    Autorii au analizat datele din 2019 din Global Burden of Disease, un studiu în curs de desfăşurare realizat de Universitatea din Washington, care evaluează expunerea globală la poluare şi calculează riscul de mortalitate.

    Sunt analizate mai clar cauzele poluării – separând contaminanţii tradiţionali, cum ar fi fumul din interior sau apele reziduale, de poluanţi mai moderni, cum ar fi poluarea industrială a aerului şi substanţele chimice toxice.

    Decesele cauzate de poluanţii tradiţionali sunt în scădere la nivel mondial. Dar ele rămân o problemă majoră în Africa şi în alte ţări în curs de dezvoltare. Apa şi solul contaminate şi aerul murdar din interior fac din Ciad, Republica Centrafricană şi Niger cele trei ţări cu cele mai multe decese cauzate de poluare.

    Programele de stat pentru reducerea poluării aerului şi îmbunătăţirile în domeniul sanitar au contribuit la reducerea numărului de decese în unele locuri. În Etiopia şi Nigeria, aceste eforturi au făcut ca decesele legate de poluare să scadă cu două treimi între 2000 şi 2019. Între timp, guvernul indian a început, în 2016, să ofere înlocuirea sobelor cu lemne cu racorduri pentru sobe cu gaz.

    Decesele cauzate de expunerea la poluanţii moderni, cum ar fi metalele grele, produsele agrochimice şi emisiile de combustibili fosili, sunt „pur şi simplu în creştere fulminantă”, crescând cu 66% din anul 2000, a declarat coautorul Rachael Kupka.

    În ceea ce priveşte poluarea aerului de afară, unele mari capitale au înregistrat unele succese, inclusiv în Bangkok, China, şi Mexico City, au declarat autorii. Dar în oraşele mai mici, nivelurile de poluare continuă să crească.

    Studiul a oferit o listă cu cele 10 ţări cele mai afectate de decese cauzate de poluare: Ciad, Republica Centrafricană, Niger, Insulele Solomon, Somalia, Africa de Sud, Coreea de Nord, Lesotho, Bulgaria şi Burkina Faso.