BusinessMagazin

Tag: Mugur Isarescu

  • Băsescu: Dau mandat lui Ponta şi Isărescu pentru scrisoarea cu FMI, fără acciză şi “electorată”

     “Din punctul meu de vedere, scrisoarea poate fi semnată. Voi da mandat de semnare de către ministrul de Finanţe, actualmente Victor Viorel Ponta, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu două condiţii”, a anunţat preşedintele Traian Băsescu.

    Şeful statului a arătat că în scrisoare nu poate să apară creşterea taxei pe combustibil,  motorină şi benzină, aşa cum doreşte premierul.

    El a adăugat că a doua condiţie este ca în scrisoare să nu apară “celebra electorată”.

    “Voi semna scrisoarea şi o voi semna imediat ce trece prin Guvern, sper că astăzi”, a mai precizat preşedintele, menţionând că semnarea interimatelor miniştrilor şi scrisoarea către FMI, dacă se fac astăzi, sunt semnale de oarecare stabilitate a României.

    Premierul Victor Ponta a avut, miercuri dimineaţă, o scurtă discuţie cu preşedintele Traian Băsescu, la Palatul Cotroceni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Bucureştiul poate intra şi mâine în zona euro, dar trebuie să intre toată România

     “Intrarea într-un bloc monetar înseamnă nu numai alt nivel de dezvoltare, ci şi de omogenitate a economiei, a societăţii, care se atinge mai greu într-o economie mai mare. Într-o ţară baltică, unde populaţia o găseşti în capitală şi încă vreo două oraşe, concentraţia este foarte mare. Dacă am lua zona Bucureştiului şi Ilfovului, au un nivel de dezvoltare similar cu zona Lisabona sau Berlin. Bucureştiul s-ar putea integra foarte repede în zona euro, dar la 30 de kilometri de Bucureşti se află acest loc minunat care se numeşte Las Fierbinţi, dar la peste 100 de kilometri de Bucureşti se găsesc locuri mai puţin plăcute şi trebuie să intre şi ele în zona euro, nu numai Bucureştiul”, a declarat Isărescu, cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti la împlinirea a 150 de ani de educaţie superioară modernă.

    El a arătat că aderarea la zona euro este o decizie politică importantă şi a apreciat consensul politic în privinţa unei orizont de aderare al preşedintelui şi premierului, care au indicat anul 2018.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum văd bancherii evoluţia cursului leu/euro în 2014?

    Turbulenţele politice au Început deja să-şi facă simţită prezenţa, încă de la debutul anului electoral 2014, iar cursul de schimb leu-euro riscă să (re)devină instrument electoral şi teren de luptă în războiul politic. S-a mai întâmplat şi în alţi ani electorali şi ar fi greu de crezut că 2014 va face excepţie, după cum anticipează şi analiştii. Deteriorarea evoluţiei de pe scena politică creşte riscurile unor presiuni mai persistente de depreciere a leului. Şi, concomitent, creşte şi tensiunea românilor cu credite în euro.

    Tema cursului de schimb a fost şi rămâne foarte prezentă în spaţiul public. Evoluţia cursului este un subiect extrem de sensibil pentru români având în vedere că peste 60% dintre împrumuturile contractate de populaţie şi companii sunt în euro. În aceste condiţii, episoadele de depre-ciere a leului au un efect psihologic puternic asupra românilor.

    Cea mai importantă consecinţă a deprecierii leului este îngreunarea poverii creditelor în euro, care devine tot mai greu de suportat la un palier de curs mai ridicat. Iar rata creditelor neperformante a sărit deja de 20%. În aceste condiţii, perioadele de stabilitate a cursului vin ca un moment de respiro pentru clienţii cu credite în valută, pe umerii cărora s-a acumulat o presiune uriaşă în anii de criză. Fluctuaţiile cursului vor depinde, ca întotdeauna, atât de evenimentele interne, cât şi de evoluţiile în plan regional şi internaţional. Dar intensitatea evenimentelor poate fi diferită. Bancherii văd riscuri de depreciere a leului în 2014 în contextul presiunilor electorale interne şi al modificărilor de politică monetară din SUA.

    Pe plan extern, cea mai mare provocare pentru cursul valutar în 2014 este reprezentată de schimbările de politică monetară ale Fed-ului (banca centrală a SUA). Decizia Fed de a reduce cumpărările de active financiare va avea consecinţe asupra tuturor pieţelor emergente, iar amplitudinea impactului va depinde de modul în care Fed va gestiona politica de retragere a stimulilor cantitativi. Evoluţia cursului leu/euro poate fi influenţată şi de alte evenimente externe, cum ar fi eventualitatea implementării unor măsuri neconvenţionale de către Banca Centrală Europeană, sau de procesul legat de construirea uniunii bancare în Europa, care vor influenţa sentimentul investitorilor pe plan internaţional, cu impact asupra monedelor emergente, precum leul, susţine Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank. În România, băncile şi fondurile de investiţii din străinătate au ajuns să deţină circa un sfert din obligaţiunile guvernamentale în lei, iar o ieşire a lor de pe piaţă va duce la deprecierea leului, potrivit bancherilor.

    Posibila volatilitate a capitalurilor străine şi procesul de dezintermediere financiară, care aduc presiuni de depreciere, ar trebui să fie într-o anumită măsură compensate de creşterea anticipată a absorbţiei de fonduri europene, care antrenează presiuni de apreciere.

    Totodată, o variabilă devenită foarte importantă este Ministerul Finanţelor, care ar putea să îşi consolideze poziţia de jucător indirect pe piaţa valutară având în vedere că împrumută sume mari în valută de pe piaţa externă şi locală, la care se adaugă fondurile UE, care ar urma să crească. Pentru perioada următoare sunt aşteptate noi momente când Trezoreria Statului va schimba valută cu BNR pentru a face rost de lei, iar BNR va vinde valuta în funcţie şi de starea lichidităţii din piaţa monetară. În a doua jumătate a lunii ianuarie 2014 leul a avut o tendinţă de apreciere, cursul intrând sub pragul de 4,5 lei/euro, contrar trendului înregistrat de alte valute din regiune, în timp ce ratele Robor la trei luni, folosite ca referinţă pentru stabilirea costului creditelor în lei, au sărit în două zile de la 2% la 3,5%.

    Cum se explică această fluctuaţie a leului decuplată de trendul regional? Cursul de schimb s-a apreciat pentru că Ministerul Finanţelor a vrut să facă plăţi în avans şi a schimbat la banca centrală valuta din conturi. Iar lichiditatea excedentară a fost retrasă din piaţă de banca centrală prin vânzări de valută, după cum a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Guvernatorul BNR a repetat de nenumărate ori că regimul de curs de schimb din România este controlat, administrat, pentru a men-ţine cursul într-o zonă de echilibru şi a evita volatilităţi foarte mari. Mugur Isărescu spunea că intervalul de echilibru urmărit de BNR ar fi de plus/minus 5%. În aceste condiţii, modificări de curs de 1-2% sunt normale, „sunt de natură să bonifice sau să penalizeze anumite mişcări”. Pe de altă parte, având în vedere dependenţa multor „bilanţuri şi cămine” de creditul în valută, BNR se fereşte de o volatilitate prea mare a cursului: „O permitem, dar să nu fie foarte mare”, a susţinut Isărescu. Cel mai important risc asociat prognozelor rămân turbulenţele politice, având în vedere presiunile anului electoral, au avertizat analiştii. Iar experienţa anilor electorali anteriori pare să le dea dreptate, susţinând această ipoteză. În 2014 vor fi organizate atât alegeri prezidenţiale, cât şi europarlamentare.

  • Isărescu: Dacă BNR nu mai vinde în piaţă valuta de la Finanţe s-ar putea reveni la un curs dual

     El a dat ca exemplu comentariul unui “distins profesor de economie” legat de piaţa valutară din România, care apreciază că Banca Naţională trebuie să lase cursul liber, determinat doar de cerere şi ofertă şi să nu intervină în piaţă.

    “Las la o parte faptul că, de vreo 15 ani, pe site-ul Băncii Naţionale noi vorbim despre flotare controlată şi spunem că ne rezervăm dreptul să intervenim când există o volatilitate mai mare, dar chiar cu câteva zile înainte am explicat despre vânzările de valută ale Ministerului de Finanţe. Fac ele parte din oferta de valute de pe piaţă sau nu, mai ales când sunt sume mari?”, a spus Isărescu la seminarul “Crearea unei pieţe de capital internaţionale în România”, organizat la BNR, la care au fost prezenţi premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

    Guvernatorul a amintit că Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu două miliarde dolari de pe piaţa SUA pe 15 ianuarie pentru a finanţa deficitul bugetar, “adică a acoperi prin transformarea dolarilor în lei cheltuielile care sunt mai mari decât veniturile şi vinde această sumă”. Totodată, el a explicat din nou că toate conturile MFP sunt ţinute la Banca Naţională, care face emisiunea monetară şi vinde suma în piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu, de acord cu Puya pentru versurile melodiei “Bagă bani”: S-au luat premii Nobel pentru idei contrare – VIDEO

     “Când ai miloane, eşti cel mai tare, Însă asta nu e tot, Când sufletu-ţi râde, nu-ţi trebuie multe, Banii ştii nu stau pe loc, Faci milioane, Eşti cel mai tare, Trebuie să şi traieşti, Decât să stai să-i strângi, Mai bine să îi cheltuieşti” sunt versurile din melodie citate de un jurnalist care a întrebat cum vede banca centrală dilema între consum, opţiunea actuală a Guvernului şi a BNR, şi economisire, cea din urmă constituind baza internă de investiţii.

    Ziaristul a explicat că a ales această întrebare pentru a-l ajuta pe guvernatorul BNR să-şi ducă mai uşor mesajul peste zidurile BNR.

    “Pe această temă a raportului între economisire şi consum s-au luat şi premii Nobel, într-o manieră de multe ori conflictuală, aşa cum se întâmplă în economie: unul a spus ceva şi a luat premiul Nobel şi celălalt a spus exact pe dos şi a luat premiul Nobel. Noi putem să-i dăm crezare şi dreptate lui Puya, sau cum aţi spus dumneavoastră, nu ştiam că-l cheamă aşa pe cel care cântă, Puya parcă i-aţi spus, da? Când m-am referit, dacă este să fiu precis, că nu vrem să apăsăm prea mult pe această pedală, am spus că nu vrem să descurajăm foarte tare economisirea”, a explicat Isărescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Băncile nu au motive să reeşaloneze credite fără întârzieri. Poate la clienţii care gâfâie

     Luni seara, la finalul discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), premierul Victor Ponta a confirmat informaţiile transmise anterior de MEDIAFAX privind programul de stimulare a consumului pregătit de Guvern, care prevede reduceri de impozit pentru persoanele cu creditele restructurate, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare.

    Sistemul este opţional pentru bănci, iar Guvernul nu a anunţat că ar fi încheiat vreo înţelegere cu instituţiile de credit.

    Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerinţe, prima dintre acestea restricţionând aplicarea doar la creditele fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.

    Operaţiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate şi nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligaţiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafa.ro

  • Isărescu şi-a pierdut răbdarea şi a ajutat leul să revină brusc în faţa euro

     ROBOR la o lună a urcat de la 1,49% la 2,43%, iar ROBOR la trei luni a revenit la peste 2,4%, în contradicţie cu imaginea lichidităţii abundente care a caracterizat piaţa în ultima vreme şi care fusese alimentată suplimentar de eliberarea de către BNR a 4 mld. lei din rezervele minime obligatorii ale băncilor.

    Mişcarea dobânzilor a mers în tandem cu o revenire neaşteptată a leului, care a recâştigat într-o singură zi mai bine de un ban la cursul oficial publicat de BNR, paritatea coborând brusc la 4,5085 lei/euro după o perioadă în care părea că se consolidează pe un nou palier de 4,53 lei/euro. Leul s-a întărit în ultimele două zile, în timp ce alte monede din regiune precum forintul şi zlotul au rămas sub presiune.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • INTERVIU: Isărescu – Decizii politice care să cauzeze mişcări bruşte şi masive de capital, cel mai mare pericol. Ce spune şeful BNR despre o posibilă candidatură la Preşedinţie

     Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, condiţiile relaxării monetare mai accentuate de săptămâna trecută, care nu putea fi demarată în perioada în care inflaţia era ridicată.

    El a arătat că în 2014 şi-ar plasa eventuale resurse financiare în agricultură şi alte sectoare productive, aşa cum a făcut şi până în prezent.

    În acelaşi timp, şeful băncii centrale vede o schimbare în arhitectura sistemului bancar european, unde lichiditatea va fi asigurată de clienţii cu depozite în nivelul garantat, de 100.000 de euro, în timp ce deponenţii cu sume mai mari vor alege să-şi diversifice plasamentele şi să-şi asume responsabilităţi, ceea ce va determina dezvoltarea pieţei de capital.

    Isărescu a mai detaliat şi de ce nu candidează pentru funcţia de preşedinte al României, argumentând că o carieră politică nu poate debuta peste o anumită vârstă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernatorul Mugur Isărescu, despre pericolele din 2014 şi candidatura la Preşedinţie

     Pe lângă detalierea condiţiilor care au dus la deciziile mai agresive, din urmă cu o săptămână, de relaxare a politicii monetare, Mugur Isărescu a adus şi lămuriri în ceea ce priveşte discuţiile legate de posibila sa candidatură la Preşedinţie.

    Şeful băncii centrale s-a pronunţat asupra situaţiei din instituţiile de credit şi a explicat de ce Banca Naţională a României a permis să revină din nou în poziţia de debitor net al sistemului bancar.

    Interviul cuprinde şi opinia guvernatorului BNR privind reluarea creditării, evoluţia inflaţiei şi nivelul creşterii economice din acest an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a urcat la 4,5447 lei/euro, aproape de MAXIMUL din 2013

     O rata de schimb superioară, de 4,5535 lei/euro, a fost publicată de banca centrală la 7 iunie. Acest nivel reprezintă si nivelul maxim al anului precedent.

    Leul a început să scadă semnificativ încă de miercuri seara, traiectoria fiind influenţată de declaraţiile guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, după prima şedinţă a Consiliului de Administraţie al băncii centrale pe probleme de politică monetară.

    Isărescu a afirmat miercuri că moneda naţională ar trebui să scadă după reducerea dobânzii şi a rezervelor minime obligatorii la lei, precizând, totodată, că se teme că un astfel de scenariu s-ar putea să nu aibă loc, deşi deprecierea din ultima perioada a fost de numai 1%. Guvernatorul BNR a calificat, totodată, variaţii de 5% ale leului drept “normale”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro