“Beneficiarul Programului care deţine o locuinţă achiziţionată sau construită în cadrul Programului poate achiziţiona o nouă locuinţă în cadrul Programului cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: noua locuinţă care se va achiziţiona în cadrul Programului să aibă suprafaţa utilă mai mare decât a locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul Programului sau valoarea noii locuinţe rezultată din raportul de evaluare să fie mai mare decât valoarea evaluată la momentul acordării creditului pentru locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului”, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă aprobat miercuri de Guvern.
De asemenea, locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului trebuie să fie înstrăinată prin vânzare-cumpărare, cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe. În plus, creditul acordat iniţial în cadrul Programului trebuie să fie lichidat până la data încheierii contractului de vânzare – cumpărare a noii locuinţe în cadrul Programului sau să fie refinanţat prin acordarea celui de-al doilea credit în cadrul Programului pentru dobândirea unui imobil.
Altă condiţie este ca la data solicitării celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului, persoană fizică, declară pe propria răspundere, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită în cadrul Programului pe care o va înstrăina cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe care va fi achiziţionată în cadrul Programului, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 metri pătraţi şi o a doua locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului, pe care o va înstrăina cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a noii locuinţe care va fi achiziţionată în cadrul programului.
Proiectul de ordonanţă mai prevede ca la data lichidării sau refinanţării creditului acordat iniţial în cadrul Programului se radiază ipoteca în favoarea statului şi a finanţatorului, privilegiul finanţatorului, precum şi interdicţiile de înstrăinare şi grevare cu sarcini instituite asupra imobilului achiziţionat sau construit iniţial în cadrul programului.
Pe de altă parte, în baza contractului de garantare aferent celui de al doilea credit asupra noii locuinţe se instituie în favoarea statului, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi în favoarea finanţatorilor, proporţional cu procentul de garantare, un drept de ipotecă legală de rangul I până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului care face obiectul garanţiei, potrivit legii, cu interdicţia de înstrăinare a locuinţei pe o perioadă de 5 ani şi interdicţia de grevare cu sarcini a acesteia pe toată durata garanţiei.
Condiţia referitoare la rangul dreptului de ipotecă trebuie să fie îndeplinită până la momentul formulării cererii de plată a noii garanţii de către finanţator. În cazul primirii de către finanţator a comunicării respingerii cererii de plată a noii garanţii de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, în temeiul contractului de garantare, finanţatorul are dreptul să înscrie în cartea funciară ipoteca legală conform dispoziţiilor Codului civil, concomitent cu radierea din cartea funciară a ipotecii legale instituite în favoarea statului român.
Pentru cei care beneficiază de al doilea credit prin Prima Casă, finanţatorul, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice, aprobă înstrăinarea locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul Programului, precum şi ridicarea temporară a interdicţiei de grevare, chiar şi înainte de expirarea perioadei de 5 ani în care operează interdicţia de înstrăinare a locuinţei, cu condiţia lichidării sau refinanţării creditului iniţial.
Modificarea Programului “Prima Casă” a fost anunţată de ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, în luna ianuarie.
“Au existat solicitări de la persoane care au achiziţionat o primă casă, doresc să treacă la un apartament, să spunem, de la o garsonieră, de la un apartament cu două camere la un apartament cu trei camere, respectiv cu patru camere, şi atunci nu ar mai fi «Prima Casă». Trebuie să găsim şi pentru dumnealor o soluţie, astfel încât cât mai multe persoane să poată aplica”, declara Vâlcov la jumătatea lunii ianuarie.
Măsura era apreciată de consultanţii şi dezvoltatorii imobiliari care spuneau că extinderea Programului şi pentru clienţii care au o locuinţă, dar vor să cumpere una mai mare, va ajuta piaţa rezidenţială, însă nu mizau pe o explozie a vânzărilor, deoarece această categorie de clienţi are oricum la dispoziţie creditele ipotecare în lei.
Programul “Prima Casă” este operaţional din anul 2009, iar până la finele lunii ianuarie 2015, în cadrul programului au fost acordate peste 132.521 de garanţii în valoare totală de 2,58 miliarde euro. Din totalul garanţiilor acordate, 329 garanţii în valoare de 29 milioane lei, au fost executate, aceasta reprezentând o rată de default de 0,2%.
“Programul a fost operaţionalizat într-un context în care persoanele fizice se confruntau cu dificultăţi în accesarea unui credit destinat achiziţionării/construirii unei locuinţe, dificultăţi care se datorau în principal lipsei garanţiilor solicitate de bănci în temeiul normelor de creditare proprii. Prin implementarea Programului s-au creat condiţii avantajoase de achiziţionare sau construire a unei locuinţe de către persoanele fizice eligibile, programul cunoscând până în prezent o dinamică semnificativă. Bilanţul la zi al Programului Prima Casă arată că, acesta este cel mai popular program guvernamental gestionat de FNGCIMM şi cunoaşte o dezvoltare accelerată, ritmul de depunere al solicitărilor de garantare fiind de circa 140 solicitări/zi”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.