BusinessMagazin

Tag: Moda

  • Eleganţa, mereu la modă

    Ideea lansării Consiglieri, brandul de vestimentaţie masculină la comandă, care acoperă o gamă largă de ţinute pentru segmentul business, ceremonie şi smart-casual, a venit ca o extensie a brandului de rochii şi vestimentaţie feminină pentru ocazii speciale Cristallini, cofondat de Cristian Cîrstea în urmă cu 11 ani, la Bucureşti, şi prezent astăzi în ţări precum Italia, Elveţia, China, Singapore sau Arabia Sudită. Proiectul fondării Consiglieri a demarat în 2014 dar a fost lansat abia în vara anului 2015, în urma unei investiţii iniţiale de 100.000 de euro, mare parte provenind din fonduri proprii.

    Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,55 milioane de lei şi un profit de 82.000 de lei. Pentru anul în curs, previziunile iniţiale vizau o creştere cu 15-20% a cifrei de afaceri, însă în noul context de piaţă „ajustările prezente sunt într-o corecţie de minus 40%”, deoarece zona de ceremonii şi evenimente speciale, care reprezintă aproximativ 70-75% din veniturile brandului, a înregistrat o scădere drastică în urma amânării sau anulării a peste 80% dintre evenimentele programate anul aceasta. „Impactul pandemiei s-a resimţit în scăderea puternică a numărului de clienţi, în primă fază, urmată de o creştere uşoară. Specificul businessului este dat de interacţiunea fizică în showroom cu clientul, pentru partea de măsurători tehnice care se efectuează de către un maestru croitor şi care presupune o întâlnire. Aici s-a resimţit o uşoară reticenţă a clienţilor, cel puţin în primele 2-3 luni după lockdown”, notează fondatorul businessului. Spune însă că le-a fost de ajutor conceptul de showroom privat, „în care întâlnirile au loc pe bază de programare şi astfel putem asigura intimitatea şi un spaţiu rezervat fiecărui client”.

    Anual, compania înregistrează o medie de 650 de clienţi, cu preponderenţă din „top management, professionals şi proprietari de businessuri”, cu vârste cuprinse între 40 şi 55 ani şi venituri mari. Deşi nu au clienţi din afara ţării, Cîrstea spune că deservesc în schimb „expaţi din mediul business sau diplomaţi, cu un gust format pentru vestimentaţia la comandă, cărora le-am câştigat încrederea şi au devenit clienţi fideli”. Potrivit lui, cei care apelează la serviciile Consiglieri se împart în două categorii: clienţii care cumpără un produs făcut pe măsură pentru un eveniment special, şi clienţii care investesc în garderoba personală din raţiuni profesionale sau pur şi simplu pentru a-şi cultiva stilul personal. „Fiecare client beneficiază de consultanţă specializată din partea unui consultant dedicat, astfel produsele realizate respectă proporţiile corpului, iar clienţii sunt consiliaţi să aleagă cele mai potrivite ţesături şi opţiuni de design în funcţie de anumiţi factori specifici şi respectând regulile codului vestimentar masculin. Cel mai important lucru referitor la o ţinută este să fie făcută pe măsura purtătorului, iar acest lucru este tot mai apreciat şi de bărbaţii din România. Şi aici mă refer la Bucureşti în mod special. Poate mai mult decât oricând, bărbaţii îşi doresc ţinute care să li se potrivească perfect şi în care să se simtă confortabil.”

    În prezent, Consiglieri are şase linii dedicate de producţie: costume (sacouri, pantaloni, veste), cămăşi, paltoane, jeans, încălţăminte şi accesorii, prin intermediul cărora poate fi creată o gamă de peste 20-30 de produse de bază, definitorii pentru brand. „În primii ani de la înfiinţarea businessului, produsul principal a fost costumul la comandă, cu un preţ mediu de 700-1.000 de euro. Preţul poate varia în funcţie de alegerile clientului în ceea ce priveşte modul de construcţie a sacoului (tradiţional/semi-tradiţional), ţesătură sau detaliile de personalizare. Clienţilor care îşi doresc costume exclusiviste le oferim o selecţie de ţesături de la branduri de lux, precum şi elemente de personalizare manuală a vestimentaţiei. Preţul unui astfel de costum poate ajunge la câteva mii de euro”, explică Cristian Cîrstea. În ultimii doi ani, brandul a dezvoltat liniile de producţie şi pe partea de smart casual, toate produsele fiind în continuare custom made (realizate la comandă): jeans, cu un preţ mediu de 250 de euro, pantaloni chinos (250 de euro), paltoane, trenciuri şi jackete (600 de euro), sneakers sau pantofi sport (250 de euro) şi pantofi (450 de euro).

    De-a lungul timpului, executivul spune că principala provocare pe care a întâmpinat-o în dezvoltarea businessului a fost găsirea „factorului uman”. „La baza modelului nostru de business stă un serviciu de consiliere vestimentară şi îndrumare a clientului pe parcursul procesului de configurare a oricărei piese vestimentare sau a oricărui accesoriu, de la luarea măsurilor şi până la alegerea ţesăturii sau a detaliilor de stil – tipul reverului, al nasturilor,  detaliile de personalizare. Tocmai pentru că ne-am propus să oferim clientului o experienţă în jurul creării vestimentaţiei sale de zi cu zi sau a celei pentru un eveniment important, formarea echipei de consultanţi vestimentari profesionişti a durat destul de mult.” În prezent, echipa Consiglieri numără cinci membri.

    În ceea ce priveşte concurenţa, el spune că în ultimii ani au apărut în Bucureşti tot mai multe servicii de croitorie la comandă, pe partea de vestimentaţie business şi ceremonie, însă Cîrstea îi consideră competitori doar pe aceia care au reuşit să treacă testul timpului şi al consecvenţei. „Am căutat în permanenţă să creăm avantaje competitive pentru a ne diferenţia de concurenţă. Astfel, a apărut linia de vestimentaţie şi accesorii casual croite pe măsură, de pildă jeans sau sneakers. Iar faptul că strategia noastră este aplicată şi de competiţie într-o anumită măsură nu poate fi decât o validare a alegerilor noastre în ceea ce priveşte dezvoltarea businessului.”

    Dată fiind impredictibilitatea actuală din mediul economic şi social, antreprenorul a decis să amâne deschiderea a două noi showroomuri Consiglieri, evenimente programate iniţial pentru acest an. „Rămânem atenţi la schimbările din comportamentul de consum şi încercăm să ne adaptăm serviciile şi produsele astfel încât să ne consolidăm poziţia pe piaţă. Fidelizarea clienţilor este, de asemenea, una dintre strategiile pe care mizăm.”

  • Brăţară cu noroc

    Brăţara prezentată de creatoarea britanică de bijuterii Annoushka Ducas sub titlul de „My Life in Seven Charms”, este decorată cu şapte talismane alese în urma unei discuţii dintre client şi creatoare. Realizarea unei brăţări durează între trei şi şase luni, scrie The Telegraph. Cei îşi doresc aşa ceva trebuie să scoată din buzunar cel puţin echivalentul a 38.000 de euro.

  • Gigantul de modă Primark mai lucrează în România cu doar 13 fabrici, aproape la jumătate faţă de 2019

    Grupul irlandez Primark, unul dintre cele mai cunoscute nume din moda mondială, are în România 13 fabrici partenere care croiesc şi cos haine vândute apoi pe glob. În total, aceste unităţi de producţie au circa 2.150 de salariaţi, potrivit informaţiilor publice pe site-ul Primark.

    Faţă de anul trecut compania a renunţat la aproape ju­mă­ta­te dintre furnizorii locali dat fiind că în primăvara lui 2019 Pri­mark făcea publică o listă de 21 de fabrici cu 3.800 de sala­ri­aţi care puneau „made in Romania“ pe eticheta hainelor grupului.

    Decizia de a renunţa la o parte dintre furnizorii locali nu este specifică doar Primark, multe dintre brandurile de modă in­ter­naţionale reducându-şi numărul de parteneri din România trep­tat în ultimii ani. Motivul este acela că salariul minim local a crescut, trăgând după sine şi salariul din industria textilă. Acest domeniu este cunoscut pentru faptul că plăteşte printre cele mai mici salarii, de multe ori apropiate de minimul pe eco­nomie.

    De altfel, costul cu forţa de muncă a fost unul dintre principalele motive pentru care brandurile mari precum Primark, Zara sau H&M au ales să lucreze cu fabrici locale. Aceşti giganţi nu au propriile unităţi de producţie, lucrând cu parteneri. Astfel, le e mai uşor să rezilieze contractul şi să meargă în Asia, Serbia sau Republica Moldova unde costurile sunt mai mici. În afară de salariile mici, ce i-a atras la România pe aceşti jucători a fost forţa de muncă specializată şi apropierea de Occident.

    În continuare însă, toate numele mari păstrează o serie de contracte cu fabrici din România.

    Spre exemplu, printre furnizorii Primark se numără atât unităţi de producţie mari, cu sute de angajaţi, cum este cazul Alison Hayes sau Uniconfex, dar şi fabrici cu câteva zeci de salariaţi, conform datelor brandului de modă. Un astfel de exemplu este Docara din Dolj, unde lucrează doar 46 de oameni. Pe site-ul companiei apare informaţia conform căreia are activitate în textile, însă nu există detalii. De altfel, multe dintre fabricile locale nici nu au site-uri şi nici nu există date despre ele, altele decât cele de pe site-ul Ministerului de Finanţe. Numele clienţilor este de multe ori secret prin contract, astfel că nici în interviuri oficialii fabricilor nu îl oferă.

    Până anul trecut România era ţara din Europa cu cele mai multe fabrici partenere pentru Primark, însă în 2020 în Marea Britanie figurează 16 furnizori. Republica Moldova a ajuns la cinci, în scădere de la şase. Totuşi, cea mai mare parte a producţiei are loc în Asia, în ţări precum Turcia (92 de parteneri), China (525), India (145) sau Bangladesh (107).

    Lansat în 1969, retailerul Primark a prins puternic în piaţa de modă datorită poziţionării sale, mai exact compania se adresează persoanelor cu venituri mici, fiind concurent al C&A. Magazinele Primark se întind pe mii de metri pătraţi (chiar şi peste 10.000 mp) şi vând sub acelaşi acoperiş mai multe branduri proprii (Atmosphere, Denim Co., Authentic Apparel) la preţuri foarte mici. Tocmai această politică de preţ face ca cele mai multe fabrici partenere să fie în Asia.

    Retailerul cu preţuri mici Primark e prezent în mai multe ţări din lume cu o reţea de circa 380 de magazine. În România marca nu e încă venită, însă există informaţii cum că ar tatona intrarea în Europa de Est.

     

  • Marile case de modă se lansează în producţia de măşti

    Casa pariziană Marine Serre a lansat măşti cu sigla firmei, Off-White a lansat o mască pentru bărbaţi, iar companiile Simon Miller şi O’Pioneer se laudă cu măşti identice cu o serie de articole vestimentare din colecţiile lor. Nici Burberry nu face excepţie, casa britanică având şi ea o colecţie de măşti reutilizabile cu modelul său bine cunoscut.  

  • Croşetatul a devenit cool

    Croşetatul poate fi asociat cu steoreotipul că este practicat de femeile în vârstă, cu bunicile care stau pe un balansoar, pregătind poate un cadou pentru nepoţi. Ei bine, în secolul XXI, croşetatul a devenit „cool” şi – în vremuri de pandemie – chiar popular. 

    Astfel, a devenit un obicei al influencerilor de pe pe Instagram, dar şi al noilor generaţii de designeri, care transformă obiceiul vechi într-o nouă formă de artă. Printre ei se numără designeri de fashion cunoscuţi în lumea modei precum Yan Yan, Hazar Jawabra sau Katya Zelentsova. 

  • Asul ascuns din mâneca fondatorului Zara

     Proprietăţile miliardarului spaniol au crescut până la 15,2 miliarde de euro, a anunţat compania recent. Ortega, în vârstă de 84 de ani, fondatorul şi proprietarul casei de modă Zara, a investit anul trecut 2,1 miliarde de euro în proprietăţi imobiliare prin intermediul unor filiale ale companiei sale Pontegadea.

    Pontegadea, care deţine 59,3% din compania Zara Inditex SA, a avut un venit net de 1,8 miliarde de euro în 2019, inclusiv 1,64 miliarde de euro în dividende Inditex şi 621 milioane de euro din active imobiliare.

    Ortega, cel mai bogat om din Spania, şi-a diversificat averea pentru a-i menţine valoarea, investind peste 3 miliarde de dolari în imobiliare din SUA în ultimii ani. Achiziţiile includ proprietăţi de top, cum ar fi Haughwout Building din Manhattan şi cel mai înalt turn de birouri din Miami (Southeast Financial Center).

    Pe lângă faptul că a închiriat spaţii unor giganţi din tehnologie, cum ar fi şi Facebook, Pontegadea îi găzduieşte şi pe rivalii Inditex Hennes & Mauritz (H&M) şi The Gap.

    Fiul unui lucrător feroviar, Amancio Ortega a început să lucreze de la vârsta de 13 ani, fiind comis-voiajor pentru un magazin de tricouri numit Gala. 

  • Un start-up din Sibiu ar putea să devină următorul UiPath. Care este povestea acestuia şi cum ar putea ajunge următorul unicorn al României

    Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, arată datele agregate de ZF.

    Într-un articol din 2020 despre evoluţia companiei Business MAGAZIN anticipa evoluţia companiei. Iată povestea acesteia, aşa cum a fost redată aceasta la momentul realizării acestui articol. 

    Poate România să dea industriei globale de tehnologie doi unicorni? Un grup de antreprenori şi programatori locali crede că povestea spectaculoasă a UiPath este, într-un fel, repetabilă. Ambiţia, munca şi încrederea puternică într-o idee pot duce la lansarea, din Sibiu, a unei revoluţii globale într-una dintre cele mai la modă tehnologii ale momentului – blockchain. 

    Tehnologia dezvoltată la Sibiu, pe care investitori locali şi internaţionali au pariat deja milioane de dolari, ar putea avea impactul pe care l-a avut pe piaţa de internet trecerea de la conexiunile prin dial-up la fibra optică, susţin membrii echipei Elrond.

    „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. 

    Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a declarat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    „Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi, şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică, inteligenţă artificială şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care

    într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori. Cred că lecţia este că oriunde ai fi în lume, dacă găseşti o echipă de oameni alături de care să poţi crede într-o idee foarte puternică, şi o poţi într-adevăr construi, nu cred că există obstacole peste care să nu poţi trece sau probleme pe care să nu le poţi rezolva”, a punctat el.
    În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.

    „Practic încă de când am început să construim tehnologia am căutat o îmbunătăţire care să rezolve această problemă a capacităţii de procesare, pentru că în timp ce Bitcoin şi Ethereum au venit cu inovaţii extrem de interesante, ele suferă de o problemă care le limitează adopţia în mod semnificativ. Această problemă este în esenţă capacitatea de procesare. Bitcoin poate procesa în momentul de faţă undeva la 7 tranzacţii pe secundă, iar Ethereum undeva la 15 tranzacţii pe secundă. Prin comparaţie cu acestea, Elrond începe cu o capacitate de procesare de 10.000 de tranzacţii pe secundă, iar acest lucru redefineşte complet jocul şi ce se poate construi pe un blockchain.

    În momentul în care încerci să te gândeşti care sunt necesităţile pentru a construi, un sistem global financiar care să poată funcţiona la viteza internetului, îţi dai seama foarte rapid că pe Bitcoin nu ai putea construi niciodată aşa ceva, şi nici pe Ethereum. Tocmai din această cauză nu cred că lucrurile se pot îmbunătăţi pentru Bitcoin şi Ethereum în timp util, iar din acest motiv am construit Elrond. Atunci când tehnologia va fi lansată, vom putea să construim chiar noi nişte aplicaţii care permit transferul de valoare între oricine, la orice oră, oriunde în lume şi la un cost de poate 100 de ori mai mic decât alternativele existente în momentul de faţă“, a explicat Beniamin Mincu.

    Tehnologia dezvoltată de Elrond Networks a primit deja validarea din partea investitorilor, compania obţinând până acum finanţări de peste 5 milioane de dolari. La început însă, fraţii Mincu şi Lucian Todea au finanţat proiectul din fonduri proprii, iar apoi, la circa un an şi jumătate, cei doi au reuşit să obţină şi primele finanţări.

    „După un an şi jumătate în care tot proiectul a fost finanţat din bani proprii, am avut două runde de finanţare: una de 1,9 milioane de dolari de la câţiva investitori gobali – Binance, braţul investiţional de la cel mai important exchange de criptomonede din lume, Electric Capital, unul dintre cele mai importante fonduri de blockchain din Silicon Valley, NGC Partners, un fond din Asia, Maven 11, din Europa, şi Woodstock Fund, un fond din India. Între aceste fonduri am avut şi foarte mulţi investitori globali mai mici. O a doua rundă de finanţare am avut-o chiar pe Binance, de unde am ridicat suma de 3,25 milioane de dolari”, a relatat el.
    În companie au intrat şi mai mulţi investitori locali, a adăugat fondatorul Elrond, fără a oferi detalii. „Avem o comunitate foarte activă de oameni din România, care au investit diferite sume şi care ne-au susţinut de-a lungul timpului şi s-au implicat în împărtăşirea mesajului atunci când se întâmplau evenimente sau lucruri importante. Ne bucurăm de suportul lor şi credem în acelaşi timp că au înţeles nişte lucruri foarte importante.

    Dacă ne uităm în viitor, este clar că tehnologia blockchain nu doar că nu va dispărea, ci împreună cu criptomonedele tehnologia va deveni tot mai folosită şi mai utilă în economie. Prin urmare, cred că este o decizie foarte înţeleaptă ca fiecare om care deţine o anumită avere, să aibă un procent stocat în această tehnologie, la fel cum l-ar stoca în aur sau într-un material extrem de promiţător, ce aduce nişte proprietăţi care erau imposibile până acum câţiva ani“.
    Evaluarea actuală a companiei Elrond Networks se ridică la circa 30 milioane de dolari, iar aceasta ar putea exploda după lansarea tehnologiei pe piaţă. 

    „Avantajul nostru este că suntem listaţi pe una dintre cele mai mari burse de cripto din lume, şi suntem foarte, foarte la început. Aş spune că nu suntem nici măcar la 1% din ce pot deveni lucrurile odată ce lansăm, ajungem în piaţă, şi livrăm ce ne-am propus“, a subliniat el.
    În prezent, fondatorii Elrond Networks se pregătesc pentru noi runde pentru a accelera expansiunea. „În momentul de faţă ne pregătim de lansarea oficială şi sunt convins că după lansare, pentru a mări viteza de creştere, vom mai avea şi alte runde de finanţare. Cererea există din multe părţi. Pentru asta ne pregătim pas cu pas. Nu cred că banii vor fi problema în perioada următoare, este doar o chestiune de focus”, a punctat Beniamin Mincu.
    Ce se va putea face însă cu ajutorul tehnologiei dezvoltate de Elrond? „Prima şi cea mai clară utilitate considerăm că va fi transferul de bani, sau plăţile. În esenţă, cu tehnologia Elrond atât reţeaua, cât şi aplicaţia îţi vor permite să faci transfer de bani, oriunde în lume, aproape instantaneu, şi la un cost de 100 de ori mai mic. Toate acestea la orice oră a zilei. În momentul în care poţi să faci acest lucru, vom observa o schimbare similară cu cea de la poşta normală la poşta electronică. Sau de la telefoane la Skype / Zoom. Odată ce vei putea face lucrurile acestea, o să simţi că nu prea mai ai nevoie de altceva, pentru că totul este foarte simplu şi plăteşti un preţ nesemnificativ în comparaţie cu ce plăteai înainte”, a explicat el.

    Start-up-ul ţinteşte să atragă un milion de utilizatori în decembrie pentru aplicaţia pe care o va lansa în curând. „De acolo cred că vom putea creşte mai rapid ca aproape orice companie din acest domeniu, tocmai fiindcă simplificăm lucrurile atât de mult. Foarte mult din fricţiunea adopţiei din acest domeniu ţine de complexitatea cu care domeniul vine. În momentul în care această complexitate dispare pur şi simplu, iar omul observă utilitatea clară şi imediată, există nişte elemente care ne poziţionează pentru o adopţie foarte, foarte rapidă. Sunt convins că Elrond va stabili nişte recorduri în ce se poate construi şi cât de rapid poate creşte o companie. În mod deosebit următorii 3-5 ani cred că vor fi explozivi pentru creşterea Elrond”, a conchis el încrezător.  

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.Tazz by eMAG

    Tazz by eMAG

    Ce face? Platformă online dedicată livrărilor rapide de produse pentru casă
    Finanţare primită până acum: un milion euro
    Număr actual de utilizatori: 250.000
    Ţintă număr de utilizatori 2020: 500.000
    Creştere venituri în perioada ianuarie-mai 2020: 400%
    Invitat: Alin Şerban, CEO Tazz by eMAGPriceFlux

    PriceFlux

    Ce face? Platformă software pentru monitorizarea automată a preţurilor concurenţei
    Venituri 2019: 120.000 euro
    Ţintă venituri 2020: 240.000 euro
    Număr actual de clienţi: 14
    Ţintă număr de clienţi 2020: 30
    Invitat: Mihai Bisnel, cofondator al PriceFlux

  • Epoca Pietrei

    În noua Epocă a Pietrei,  se poartă mai ales piatra ca element decorativ, aşa cum o arată, de exemplu, liftul de la sediul Fundaţiei Prada din Veneţia, cu o cabină din onix colorat în roz sau o piscină interioară de piatră, ambele create de firma olandeză de design SolidNature ori diverse clădiri spectaculoase moderne placate cu piatră. Unii designeri folosesc piatra pentru accesorii de răcit băutura din pahare (norvegiana Runa Klock) sau pentru piese de mobilier, cum ar fi mesele (francezul Martin Massé cu gama sa Orsetto).

  • Congo în modă

    Prezentarea ultimei colecţiei a brandului său, Hanifa, s-a făcut pe Instagram, articolele vestimentare incluse în Pink Label Congo Collection părând a defila singure pe ecran. Niciun element al colecţiei nu a fost filmat pe un manechin uman şi apoi editat pe computer, ci a fost creat în totalitate digital, după cum afirmă Anifa Mvuemba, scrie CNN. Toate articolele reprezintă ţara de origine de a creatoarei, Congo, şi se doresc a fi o formă de protest la condiţiile de muncă din minele ţării, de unde provine mai bine de 60 la sută din producţia de cobalt a lumii, afirmă aceasta. 

  • Carmen Dascălu, absolventă de management, a ajuns la 300.000 de euro din vânzarea de rochii sub brandul Roserry, iar în vară va produce prima colecţie de articole sportive

    Anul trecut, Roserry a avut afaceri de 300.000 de euro, dar în martie şi aprilie vânzările de rochii de ocazie au scăzut cu 80% l Ambiţia antreprenoarei este să menţină brandul Roserry pe piaţă prin dezvoltarea de noi produse adaptate cererii din prezent.

    Carmen Dascălu, absolventă de management, a produs prima rochie în 2014, după o in­ves­tiţie de 20.000 de euro în pro­priul atelier de producţie şi în ach­iziţionarea a 7-8 maşini de cusut, mate­ria­le şi accesorii pentru o colecţie.De atunci pâ­nă în prezent, a realizat peste 40.000 de rochii de ocazie sau de zi, însă în contextul pan­de­miei de COVID-19 a fost nevoită să regân­deas­că afacerea, având în vedere că numărul eve­nimentelor a scăzut.

    „La începutul pandemiei aveam un stoc de 2.000 de bucăţi de rochii de ocazie, astel am oprit producţia, am închis atelierul şi show­roomul, iar luni am redeschis şi am dat dru­mul la producţie. Vânzările pentru rochii de ocazie au scăzut cu până la 80%, iar acum sun­tem nevoiţi să facem rochii casual, de zi, de birou. Vom face şi o colecţie de articole spor­tive, colanţi, bustiere, tricouri, hanorace, cu printuri tropicale“, spune Carmen Dascălu, fondatoarea Roserry.

    Ea adaugă că a reuşit să compenseze scăderea vânzărilor de rochii de ocazie cu vânzările de  rochii de zi, însă se aşteaptă la o scădere a cifrei de afaceri în acest an, de aproximativ 30%. Anul trecut, Roserry a avut afaceri de 300.000 de euro.

    Tot în această perioadă, Carmen Dascălu s-a ocupat şi de realizarea unor tutoriale video în care te învaţă să îţi faci singură o rochie. Doamnele pasionate de croitorie primesc un kit complet pentru a-şi putea face singure o rochie. „Kitul costă 259 de lei, include tiparul şi materialul pentru o rochie care costă 459 de lei, dar şi 10 materiale video. Până acum am vândut 30 de kituri.“

    Antreprenoarea spune că nu s-a gândit în această perioadă să renunţe la business, mai ales că s-a obişnuit cu stilul acesta de viaţă „în care tu iei decizii şi răspunzi pentru ele, iar apoi te bucuri de rezultatele muncii tale“.

    Carmen Dascălu a fost pasionată de rochii încă din copilărie, de când stătea pe lângă bunica sa, care era croitoreasă, şi vedea toate articolele pe care ea le lucra, iar apoi a fost influenţată de rochiile de dans sportiv, sport pe care l-a practicat timp de zece ani.

    Astfel, la 20 de ani şi-a făcut un credit la bancă să-şi cumpere două maşini de cusut ca să învăţe să facă rochii. Era studentă şi îşi dorea să devină om de afaceri, aşa că a umblat pe la fabricile din Capitală, să vadă cum se produce, iar la 24 de ani s-a gândit să importe primele rochii, să văd ce se cumpără, iar apoi să-şi facă un atelier unde să producă ceva vandabil.

    „Am importat prima dată 700 de rochii, cu imprimeu pentru pla­jă, pe care le-am vândut în sis­tem de consig­na­ţie. Pur şi sim­plu mă duceam la magazi­ne, le dădeam şi pri­meam banii pe măsură ce se vin­deau. Apoi am făcut maga­zi­nul online. Prima co­lecţie fă­cută în propriul atelier a fost de rochii de oca­zie, pentru că ulti­mul meu job era legat de optimi­za­rea motoa­relor de căutare pentru Google şi atunci am observat că există o ce­rere foarte mare pentru rochii de ocazie şi oferta era redusă. Aşa că am mers pe direcţia asta“.

    De atunci, Carmen Dascălu a făcut şi rochii de mireasă şi rochii de cununie, dar şi rochii fit-to-measure, însă totul s-a oprit în perioada aceasta, când nimeni nu a mai avut nevoie de rochii de ocazie, pentru că numărul evenimentelor a scăzut semnificativ. Înainte, într-un an, compania producea aproximativ 3.000 de rochii.

    „Când am început să producem a fost interesant şi greu. Din al treilea an de producţie, comenzile au crescut foarte mult şi am externalizat 30% către o fabrică din Bucureşti, cu experienţă. Aşa am observat că arătau mai bine produsele realizate acolo decât cele din atelier şi la începutul lui 2019 am externalizat toată producţia“, explică antreprenoarea, care ajunsese să aibă 11 angajaţi în zona de producţie înainte de externalizare.

    Rochiile sunt produse în serii mici, de maximum 30 de bucăţi/model. În prezent, fondatoarea Roserry se concentrează pe vânzarea în România, deoarece spune că a încercat să desfacă produsele timp de şase luni pe piaţa din America, iar rata de retur era de 40-50%, din cauză că nu se potriveau mărimile.

    De aproximativ doi ani, Carmen Dascălu menţionează că şi-a propus să ajungă la cifra de afaceri de 1 milion de euro, iar de anul trecut oferă servicii de consultanţă în domeniul producţiei pentru branduri de afara ţării, din Marea Britanie sau Danemarca. „Noi le facem legătura cu fabrica sau pentru o companie din Danemarca ne-am ocupat de documentaţia de producţie, de materiale, tipare, mostre, etichete, e o linie de business care ne creşte cifra de afaceri mai repede.“

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  

    ►Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ►În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.