BusinessMagazin

Tag: minister

  • Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră cuprinse în bugetul Ministerului Transporturilor în 2021

    ♦ Ministerul Transporturilor are un buget total de 14,1 mld. lei în 2021, dintre care întreţinerii şi modernizării infrastructurii rutiere sunt alocaţi 5,8 mld. lei.

    Bugetul alocat Ministerului Transporturilor în 2021 este de 14,1 mld. lei, în creştere cu 9,4% faţă de bugetul din 2020. Pentru partea de întreţinere, modernizare şi dezvoltare a infrastructurii rutiere Ministerul a alocat credite bugetare în valoare de 5,8 mld. lei, arată o anexă care însoţeşte proiectul de buget.

    Ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, a precizat că pentru întreţinerea infrastructurii rutiere au fost alocate 617 mil. lei.

    „Am crescut şi suma alocată întreţinerii infrastructurii rutiere! Cu 10% faţă de execuţia preliminară din 2020, adică până la 617 milioane lei. Am spus de la debutul mandatului că bani vor fi. Constructorii şi managerii au primit de la mine mesajul să lucreze cât pot de mult pentru că e nevoie să creştem România împreună”, a scris el pe Facebook.

    Printre cele mai importante proiecte pentru care există alocare bugetară în 2021 sunt secţiunile 1-5 din Autostrada Sibiu-Piteşti, un sector din Autostrada Lugoj-Deva, Sebeş-Turda, Centura  de Nord şi Centura de Sud a Bucureştiului, Podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila.

    Cei de la Transporturi au mai scris în anexa la proiectul bugetului că pe parcursul anului 2021 se vor aloca bani şi pentru o secţiune din Autostrada A7.

    „Obiectivul ‘Autostrada A7, sectoarele Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani’ va fi bugetat pe parcursul anului 2021, dupa obţinerea aprobărilor legale necesare, aflate în prezent în etapa de pregătire/atribuire în vederea elaborării documentaţiilor tehnico-economice sau proiectării şi execuţiei.”

    De asemenea, printre principalele proiecte de modernizare a drumurilor naţionale se află DN 18, Moisei – Iacobeni; DN 66, parcarea Lainici, DN 76, Ioneşti – Vârfurile – Stei – Beiuş – Oradea (finalizarea in integralitate), DN 5, Bucureşti – Adunaţii Copăceni; DN 6, Alexandria – Craiova (lot 2); DN 73, Piteşti – Câmpulung – Braşov.

    În documentul citat, reprezentanţii Transporturilor notează că modernizarea unui drum costă în România 800.000 de euro pentru 1 km.

    „Neasigurarea unui buget corespunzător pentru execuţia acestor tipuri de lucrări până la construirea reţelei de autostrăzi va conduce la distrugerea întregii reţele rutiere din administrare, iar costurile de remediere ar fi mult mai mari, deoarece lucrările de modernizare, respectiv reabilitare implica costuri mult mai mari (ex. un km de drum modernizat/reabilitat costa cca 800.000 euro).”

    Practic, cu alocarea de 517 mil. lei (126 mil. euro) se pot reabilita  158 de kilometri de drum. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) are în administrare o reţea de 16.000 de kilometri de drumuri naţionale, din care aproape 59% din drumuri au durata de utilizare depăşită.

    „Durata normală de funcţionare a unui drum este durata de utilizare exprimată în ani, de la darea în circulaţie a drumului ca nou şi până la introducerea sa în prima reparaţie capitală sau între două reparaţii capitale”, mai notează reprezentanţii CNAIR.

  • Alin Chitu, Ministerul Finanţelor Publice: Principala problemă în atragerea fondurilor europene este adaptarea instituţiilor, inclusiv a celor private, la noile obiective asumate prin planul de rezilienţă

    Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a spus, în cadrul conferinţei ZF/NNDKP CELF: Dispute fiscale la vreme de pandemie, că principala problemă în atragerea fondurilor europene este adaptarea instituţiilor, inclusiv cele private, la noile obiective asumate prin planul de rezilienţă.

    „Ministerul Finanţelor este implicat prin diversele departamente care fac legătura între minister şi cei de la Comisia Europeană. Principalele probleme sunt cele de adaptarea instituţiilor româneşti, inclusiv mediul privat, la noile obiective asumate prin acest plan de rezilienţa. Vorbim de obiective din zona de mediu, de digitalizare, nişte obiective cuantificabile şi va trebui ni cu toţii să facem trecerea de la vechiul sistem de finanţare prin fonduri europene.”, a spus Alin Chitu.

    ZF şi NNDKP, prin echipa Centrului de Excelenţă în Litigii Fiscale (NNDKP CELF), organizează astăzi, 17 februarie, videoconferinţa „Disputele fiscale la vreme de pandemiei”.

    Ce a mai spus Alin Chitu la Conferinţa ZF/NNDKP CELF: Dispute fiscale la vreme de pandemie:

    De ani de zile impozităm foarte mult muncă şi mai deloc capitalurile. Mă întreb dacă este eficientă această abordare din perspectiva bugetară, dacă din perspectiva economică este viabil şi dacă societăţile româneşti s-au capitalizat în modul accelerat pe care ni l am dorit sau nu, accesul la finanţare s-a îmbunătăţit sau nu.

    Am un an de răgaz să facem o analiză sistemului legislativ fiscal şi lucrul acest se poate susţine atât timp cât previziunile economie nu vor implica nişte măsuri bruşte de a aduce bani la buget. Dacă se păstrează acest trend de revenire economică, avem acest an în care putem analiza lucrurile şi le putem aşeza în mod firesc.

    La atenuarea căderii economice din 2020 au contribuit plăţile la timp făcute care constructori, accelerare acestora, programele de tipul IMM Invest, miza a fost pe o pompare masivă de cash în economie. A fost o soluţie care produce efecte.

     

     

  • Structura anului şcolar 2021-2022. Când începe şcoala şi când sunt vacanţele elevilor. Dispare vacanţa intersemestrială

    Structura anului şcolar 2021-2022 cuprinde data la care începe şcoala, precum şi vacanţele stabilite şi aprobate de Ministerul Educaţiei. Potrivit Ministerului Educaţiei, cursurile noului an şcolar încep luni, 13 septembrie şi se întind pe respectiv 34 de săptămâni.

    Conform Ordinului nr. 3.243/2021 al Ministerul Educaţiei şi Cercetării, privind structura anului şcolar 2021-2022, anul şcolar 2021-2022 începe la data de 1 septembrie 2021, se încheie la data de 31 august 2022 şi are 34 de săptămâni de cursuri. Cursurile anului şcolar 2021-2022 începând la data de 13 septembrie 2021.

    Conform noii structuri, elevii nu vor mai avea parte de vacanţa intersemestrială.

    Anul şcolar 2021-2022 se structurează pe două semestre, după cum urmează

    Semestrul I are 14 săptămâni de cursuri dispuse în perioada 13 septembrie 2021-22 decembrie 2021.

    Cursuri – luni, 13 septembrie 2021 – miercuri, 22 decembrie 2021

    În perioada 25-31 octombrie 2021, elevii claselor din învăţământul primar şi copiii din grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.

    Vacanţa de iarnă – joi, 23 decembrie 2021 – duminică, 9 ianuarie 2022

    Semestrul al II-lea are 20 de săptămâni de cursuri dispuse în perioada 10 ianuarie 2022-10 iunie 2022

    Cursuri – luni, 10 ianuarie 2022 – joi, 14 aprilie 2022

    Vacanţă de primăvară – vineri, 15 aprilie 2022 – duminică, 1 mai 2022

    Cursuri – luni, 2 mai 2022 – vineri, 10 iunie 2022

    Vacanţa de vară – sâmbătă, 11 iunie 2022 – data din septembrie 2022 la care încep cursurile anului şcolar 2022-2023.

    Programul naţional „Şcoala altfel“ se va desfăşura în perioada 8-14 aprilie 2022.

    Prin excepţie, anumiţi elevi vor începe cursurile în alte perioade în viitorul an şcolar, după cum urmează:

    1)   pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are 32 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 27 mai 2022;

    2)    pentru clasa a VIII-a, anul şcolar are 33 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 3 iunie 2022;

    3)    pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor prevăzute la lit. a) şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are 37 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 1 iulie 2022.

  • Ministerul Sănătăţii trece la sancţiuni. Reprezentantul unui centru de vaccinare din Rădăuţi, Suceava, sancţionat pentru că au fost vaccinate 563 de persoane eligibile etapei a treia

    ​Ministerul Sănătăţii a anunţat sancţiuni la un centru de vaccinare din cadrul spitalului Rădăuţi, Suceava, acolo unde nu s-au respectat normele din strategia naţională de vaccinare, iar 563 de persoane din categoria a treia de vaccinare, care încă nu a început, au fost vaccinate în perioada 15-23 ianuarie.

    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat de ieri controale în rândul mai multor centre din subordinea ministerului Sănătăţii, precizând că peste 1.300 de persoane au „sărit rândul” la vaccinare.

    „La momentul controlului, inspectorii DSP Suceava au constatat că persoanele venite pentru imunizare în centrul de vaccinare nu erau verificate în aplicaţia Rovaccinare pe baza CNP-ului si nici în listele de pacienţi programati pentru ziua în curs. Listele cu pacienţi pentru ziua în curs erau trimise pe whatsapp de către medicul coordonator din DSP către  directorul medical al spitalului şi redirecţionate mai apoi de acesta personalului care asigură paza centrului pentru a permite accesul în unitate a pacienţilor programaţi. În centrul de vaccinare pacienţii au fost primiţi în baza programărilor printate sau mesajelor sms, iar în cazul pacienţilor programaţi de medicul de familie, pe baza declaraţiei acestora”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii.

    Medicul coordonator al centrului a fost amendat cu 5.000 de lei, iar inspectorii sanitari au recomandat instruirea personalului centrului pentru a utiliza mijloacele informatice.

    Inspectorii sanitari au verificat listele de pacienţi programaţi si au constatat că sunt pacienţi în dreptul cărora nu sunt completate toate câmpurile din platforma de programare (nu sunt trecute datele de identificare a celui care a programat si nici nu există câmp în care să fie  trecută categoria populaţională din care face parte, îngreunând astfel verificarea modului de programare), a mai transmis Ministerul Sănătăţii.

    În Rădăuţi nu sunt alte centre comunitare deschise, iar centrul în care autorităţile au găsit problemele a fost iniţial stabilit pentru prima etapă de vaccinare. Ulterior, activitatea a fost prelungită pentru persoanele eligibile pentru etapa a doua.

    „S-a mai constatat că, centrul de vaccinare nu a fost reoptimizat pentru a II-a etapă de vaccinare şi pentru un număr mai mare de solicitări de vaccinare. Nu se asigură personalul pentru fiecare punct din structura centrului, fiind adus personal din spital, prin rotaţie”, mai arată comunicatul ministerului Sănătăţii.

     

  • România, un câmp de bombe bugetare: În anul crizei, guvernul Orban a lăsat moştenire un deficit bugetar de 102 mld. lei, adică 21 mld. euro, cu 10 mld. lei peste estimări

    Ministerul Finanţelor a publicat miercuri seară închiderea bugetară pentru anul 2020, an de pandemie şi an în care economia s-a confruntat cu una dintre cele mai violente crize economice într-un termen atât de scurt.

    Căderea economică de 5%, plus necesarul de finanţare de aproape 50 mld. lei pentru ţinerea economiei pe linia de plutire a dus deficitul bugetar la 102 mld. lei, adică aproape 10% din PIB, cu mult peste aşteptări.

    Veniturile totale au fost de 322 mld. lei, din care veniturile fiscale  (TVA, impozit pe venit, accize etc.) au fost de 151 mld. lei, iar veniturile din contribuţiile de asigurări sociale (25% din salariul brut pentru pensie) au fost de 112 mld. lei.

    Cheltuielile totale au fost de 424 mld. lei, din care cheltuielile de personal pentru cei 1,24 de milioane de bugetari au fost de 109 mld. lei, cheltuielile pentru plata pensiilor pentru 5 milioane de români au fost de 138 mld. lei, iar cheltuielile pentru plata dobânzilor pentru creşterea accelerată a datoriei publice au fost de 14,5 mld. lei.

    Nu cred că un alt guvern ar fi putut să obţină rezultate bugetare mai bune, având înv edere violenţa crizei economice, fragilitatea businessului din România, unde primele 1.000 de companii realizează 49% din cifra de afaceri totală din economie, iar restul de 599.000 de companii se bat pe ce a rămas, dependenţa de piaţa europeană, în special de Germania, necesitatea susţinerii şomajului tehnic pentru cei peste 1 milion de angajaţi care au fost nevoiţi să fie trimişi acasă din cauza închiderii economiei, plus cheltuielile sanitare venite peste noapte.  Că multe dintre aceste cheltuieli s-au făcut aiurea, asta-i altă problemă.

    Guvernul Orban a lăsat în economie venituri fiscale de peste 20 mld. lei prin amânarea plăţii unor taxe şi impozite.  Câte se vor recupera în 2021 vom vedea.

    Problema este că structura bugetară a României este foarte proastă, având în vedere că cheltuielile pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, în sumă de 247 mld. lei, reprezintă nu mai puţin de 93% din veniturile fiscale, ceea ce este o situaţie nemaiîntâlnită.

    Dacă mai punem la socoteală necesarul pentru plata dobânzilor la datoria publică, de 14,5 mld. lei, rezultă că toate veniturile fiscale sunt mâncate. Nu mai rămâne nimic pentru altceva.

    Acum guvernul Cîţu încearcă să închidă, cel puţin pe hârtie, bugetul pe 2021 care, în varianta cea mai optimistă, indică o creştere economică de 4,3% şi o creştere a veniturilor totale bugetare cu 31 mld. lei, respectiv de la 322 mld. lei în 2020, la 353 mld. lei în 2021.

    Pe hârtie avem o creştere de 7%, dar această majorare, respectiv această strângere de taxe şi impozite depinde de foarte multe lucruri: ritmul de vaccinare, revenirea Germaniei şi a Europei, posibilitatea şi dorinţa companiilor care şi-au amânat taxele şi impozitele de a avea bani pentru a le plăti în 2021, şi nu în ultimul rând creşterea businessurilor.

    Economia României este extrem de polarizată, iar companiile mici depind de ce fac companiile mari şi de creşterea economică.

    Guvernul Cîţu mizează pe o creştere economică de 4,3%, în timp ce analiştii şi-au pus în previziuni o creştere economică mai redusă, estimările mergând între 2,7% şi 4%.

    Dacă anul agricol va fi bun, economia va indica o creştere de 4%, dar asta nu înseamnă că statul va avea venituri mai mari la buget.

    Pentru că nu mai poate susţine un deficit bugetar de 10% din PIB ca în 2020, guvernul Cîţu trebuie să reducă acest deficit la 7% în 2021, ceea ce înseamnă o reducere în valoare nominală de 24 mld. lei faţă de anul trecut. O ajustare extrem de dificilă, având în vedere că se bazează pe o speranţă a creşterii veniturilor cu 31 mld. lei şi o creştere a cheltuielilor bugetare cu numai 7 mld. lei, în condiţiile în care sindicaliştii din sistemul bugetar se pregătesc să rupă gardurile de la Palatul Victoria din cauza îngheţării salariilor, iar cei 5 milioane de pensionari sunt la rândul lor nemulţumiţi că nu ştiu cu cât le va mai creşte pensia. Şi oricum, speranţele pentru o creştere de 40% sunt irealizabile.

    BNR, care susţine guvernul prin scăderea dobânzii de referinţă astfel încât Ministerul Finanţelor să se poată împrumuta mai ieftin, a avertizat public asupra incertitudinilor bugetare legate de consolidarea fiscală , un termen extrem de preţios folosit de economişti pentru a justifica necesitatea reducerii deficitului bugetar, scăderii cheltuielilor şi creşterii veniturilor.

    România, ca de altfel toată Europa, se va confrunta în primul trimestru cu o recesiune economică intervenită ca urmare a reînchiderii economiilor Europene şi a semnelor de întrebare legate de rapiditatea vaccinării populaţiilor.

    În cazul României, companiile pierd 200 mil. euro pe zi din cauza încetinirii revenirii economice. Dacă guvernul ar accelera vaccinarea, care costă 2 mil. euro pe zi, businessul ar putea să-şi revină mult mai repede.

    Temerea cea mai mare este că îngheţarea salariilor la buget s-ar putea să nu fie de ajuns pentru obţinerea deficitului bugetar de numai 7% din PIB, adică de 78 mld. lei , dacă cele 31 mld. lei în plus la venituri nu se vor realiza.

    Este bine să reamintim că preşedintele Băsescu şi guvernul Boc au tăiat salariile la buget cu 25% în mai 2010, când bugetul nu se închidea cu 4 mld. lei.

    În următoarele zile vom vedea bugetul pe 2021 pe care îl va prezenta guvernul Cîţu, pentru a vedea cât de realist este făcut.

    PSD, în opoziţie, a prezentat propriul buget pe 2021, o însăilare de date frumos prezentate într-un Power Point, dar care arată mai optimist decât şi optimismul guvernului Cîţu.

    Niciun guvern nu va putea să închidă într-un mod rezonabil bugetul pe 2021 având în vedere situaţia economică, datele din piaţă, modul de construcţie bugetară, unde cheltuielile fixe mănâncă toate veniturile fiscale.

    Să nu ne amăgim că altcineva ar putea obţine rezultate bugetare mai bune sau ar putea strânge mai multe venituri din economie. Doar dacă nu vrea să majoreze taxele şi impozitele sau să reducă salariile şi pensiile, sau să vândă la foc automat companiile de stat, licenţele 5G etc.

    Ca să încheiem anul 2020, mai trebuie să vină situaţia datoriei publice, ca să vedem cum a arătat explozia.

    În ultimii 5 ani, guvernele Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban şi acum Cîţu au lăsat câte o bombă bugetară în economie.

    Să vedem în capul cărui guvern vor exploda.

    Oricum, victimele vor fi companiile şi noi.

  • Ungaria pregăteşte sancţiuni împotriva Facebook? Ministerul Justiţiei critică platformele de social media pentru „atacuri sistematice” asupra libertăţii de exprimare

    Judit Varga, ministra Justiţiei din Ungaria, a ridicat problema sancţionării companiilor de social media pentru ceea ce ea numeşte „atacuri sistematice” la adresa libertăţii de exprimare, potrivit Reuters.

    Ea a anunţat că se va întâlni cu autoritatea de concurenţă din Ungaria săptămâna aceasta pentru a discuta pedepsele care pot fi aplicate companiilor de social media pentru ceea ce ea a descris ca practici comerciale injuste. De asemenea, Judit Varga a anunţat că va convoca o întâlnire a comitetului pentru libertate digitală al ţării.

    În ceea ce se conturează drept un val din ce în ce mai mare de critici, mai mulţi oficiali guvernamentali critică ceea ce ei consideră a fi un efort din partea companiilor de social media de a limita expunerea opiniilor conservatoare pe platformele lor.

    Premierul ungar Viktor Orban a reuşit să transforme presa publică a Ungariei într-un avocat obedient al său şi al politicilor sale. În acelaşi timp, aliaţii săi controlează părţi mari din presa privată, ceea ce îi permite ca agenda lui să aibă întâietate pe agenda publică.

    Varga a menţionat într-o postare pe social media conceptul cunoscut drept „shadowban”, care înseamnă limitarea expunerii unui utilizator pe o platformă sau pe un forum prin ascunderea postărilor şi comentariilor acestuia în faţa celorlalţi membri de pe platformă sau forum.

    „Shadowban înseamnă că un furnizor de social media îţi restricţionează vizibilitatea, în secret, din motive politice, fără ca noi să aflăm despre asta. (…) Pentru a le reduce popularizarea (n.r: în original – reach), Facebook limitează vizibilitatea opiniilor creştine, conservatoare, de dreapta. Eu am păţit acest lucru personal”, a scris Judit Varga, cea care conduce ministerul Justiţiei, într-o postare pe Facebook.

    Varga are aproape 120.000 de urmăritori pe Facebook, în timp ce Viktor Orban are peste 1 milion de urmăritori, reprezentând peste 10% din populaţia Ungariei. Premierul utilizează frecvent Facebook pentru a anunţa deciziile guvernului legate de Covid-19 sau politicile economice.

    Ea susţine că această problemă ar trebui reglementată la nivelul întregii Uniuni Europene.

    Comentariile ei vin la câteva zile după ce Polonia a semnalat că vrea să ia măsuri împotriva marilor companii de tehnologie, în contextul în care ministerul Justiţiei din Polonia a susţinut că marile companii care şterg postări doar pentru că le consideră ofensatoare ar putea fi aendate.

    Partidul Lege şi Ordine din Polonia, aliat cu Orban din Ungaria, are are o agendă catolică-conservatoare şi susţine că marile companii de tehnologie exercită un nivel de control periculos asupra agendei publice, cenzurând opinii pe care ei le consideră în afara propriilor parametri.

  • Ministerul Educaţiei: ”Ne dorim derularea semestrului al II-lea în format clasic.” Când se va lua decizia redeschiderii şcolilor?

    Ministerul Educaţiei afirmă că îşi doreşte ca al doilea semestru al anului şcolar 2020-2021 să se desfăşoare în format clasic, cel ce presupune prezenta fizică în şcoli, însă această decizie va fi luată în a doua jumătate a lunii ianuarie.

    ”Ne dorim derularea semestrului al II-lea în format clasic, însă ne vom putea pronunţa responsabil şi fundamentat doar după jumătatea lunii ianuarie, respectiv în ultima decadă a lunii. Va fi luat în considerare orice scenariu ce va rezulta în urma analizei. Nu excludem niciun scenariu, fie că vorbim de prioritate pentru cei mici sau pentru cei care susţin examenele naţionale, fie că vorbim de prioritate a zonelor cu o rată de infectare mai redusă, aşa cum solicită Consiliul Naţional al Elevilor”, a transmis Ministerul Educaţiei. 

    Analiza ce va decide situaţia şcolilor va ţine cont de evoluţia epidemiologică – potrivit situaţiilor cu privire la rata de infectare în urma vacanţei de iarnă/rezultate relevante colectate la mijlocul lunii ianuarie şi de raportările cu privire la personalul didactic dispus să se vaccineze, situaţie solicitată tuturor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ cu termen 15 ianuarie.

    În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei va lua în considerare şi măsurile adoptate de alte state care se confruntă cu o situaţie asemănătoare, precum şi raportările din sistemul de educaţie cu privire la numărul elevilor aflaţi în situaţii de risc din cauza dificultăţilor înregistrate pe parcursul şcolii online.

     

  • Salvată din gunoi, o pisica din Rusia a aterizat într-un fotoliu de ministru

    Camerele de supraveghere ale uzinei din Ulyanovsk, un oraş situat la aproximativ 700 km sud-est de Moscova, l-au arătat luni pe muncitorul Mikhail Tukash luând o pungă albă de plastic de pe bandă rulantă şi deschizând-o, pentru a descoperi o pisică în interior.

    „Am simţit ceva moale în pungă”, a declarat Tukash pentru tabloidul Moskovsky Komsomolets. “Am rupt uşor punga şi am văzut doi ochi privindu-mă”.

    Salvarea pisicii, difuzată la televizor şi pe reţelele de socializare, a făcut din pisoi o celebritate locală, acesta fiind adoptat de ministerul mediului al regiunii Ulyanovsk şi, neoficial, deţinând funcţia de ministru adjunct al mediului.

    “Pisica a fost la un pas de moarte”, a declarat ministerul miercuri. “Un pic mai mult şi ar fi ajuns în separatorul de gunoi.”

    Imagini de la minister au arătat pisica trăgâmd un pui de somn într-un scaun în biroul ministrului mediului Gulnara Rakhmatulina şi explorând noua sa casă.

    Ministerul a anunţat un concurs la nivel naţional pentru a alege un nume pentru pisoi.

  • Ce investiţii promite Ministerul Dezvoltării în următorii patru ani, prin programul de guvernare: reţele de apă şi canal, 2500 de creşe, grădiniţe şi şcoli modernizate sau noi, 10 spitale

    Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei promite, în programul de guvernare trimis spre vot în Parlament, realizarea mai multor proiecte de investiţii în perioada 2021-2024, inclusiv extinderea reţelelor de apă şi canal, proiect de 8 miliarde lei, constructia sau modernizarea a 2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli, reabilitarea a 25 spitale judeţene şi construirea a 10 spitale noi.

    Lista obiectivelor de investiţii:

    • extinderea reţelelor de apă şi canal. În acest moment sunt racordate la sistemul de apă şi canalizare aproximativ 53% din locuinţele din România. 8 miliarde de Lei vor fi investiţi de guvern pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare pentru 750 de proiecte depuse de UAT-uri, în următorii 5 ani. Dintre cele 750 de proiecte, 150 sunt destinate mediului urban, valoarea acestora fiind peste 1 miliard de Lei
    • soluţii punctuale pentru situaţii speciale: 500 de microstaţii de tratare, fose septice şi sisteme alimentare cu apă, cu o valoare de 250 milioane Lei, care vor deservi toate categoriile de utilizatori.
    • modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene şi locale:  70% din drumurile judeţene şi locale vor fi modernizate în 4 ani, prin programele implementate de MLPDA;  7.000 de km de drumuri judeţene dintr-un total de 20.000 km nemodernizaţi vor fi reabilitaţi în următorii 4 ani, fiind programate lucrări în valoare de 12 miliarde Lei;o 20.000 km de drumuri locale, cu o valoare de circa 20 miliarde Lei, vor fi modernizaţi în următorii 4 ani. Dintre aceştia, 5.000 km sunt în mediul urban, cu o valoare de 6 miliarde Lei.
    •  2.500 de creşe, grădiniţe şi şcoli (construcţii noi şi reabilitări), cu o valoare 12,5 miliarde de Lei;
    • 40 campusuri şcolare (şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de Lei;
    • 30 cămine studenţeşti (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de Lei);
    • 8 centre universitare – reabilitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de Lei;
    • 40 tabere şcolare, cu o valoare de 1 miliard de Lei;
    • 40 centre de excelenţă, informare şi documentare pentru copii (construire), cu o valoare 400 de milioane de Lei.
    • 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel naţional, cu o valoare de 9,5 miliarde de Lei; 
    • 25 spitale judeţene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;
    • 110 spitale municipale şi orăşeneşti, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare; 
    • 10 spitale, inclusiv maternităţi, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire.
    • 5 săli polivalente (2.000-16.000 locuri), cu o valoare de 1,2 miliarde de Lei;
    • 8 bazine olimpice, cu 1 miliard de Lei; ▪ 5 patinoare artificiale pentru competiţii (300 milioane de Lei);
    • 12 complexuri sportive, capacitate între 3.000-30.000 locuri, cu 3,5 miliarde de Lei.
    • 250 săli de sport şcolare (3 miliarde de Lei);
    • 45 bazine didacticede înot (700 milioane Lei);
    • 400 baze sportive (1,8 miliarde de Lei);
    • 10 centre sportive de performanţă pentru sporturi olimpice (săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical) – construire, 2 miliarde de Lei.

  • Ministerul Educaţiei: Aproximativ 400.000 de elevi nu au acces la internet acasă

    Circa 400.000 de elevi din România nu au acces la internet de acasă, conform datelor de la Ministerul Educaţiei.

    “Aproximativ 400.000 de elevi din 3 milioane de elevi nu au acces la internet acasă. E vorba de comunităţile în care nu există conexiune de internet acasă. Unii dintre aceşti 400.000 au un telefon, dar nu beneficiază de internet. Sper că în doi ani vom avea internet în toate comunităţile”, a spus Jean Badea, subsecretar de stat din Ministerul Educaţie, în cadrul conferinţei de lansare a strategiei de digitalizare a educaţiei

    El a adăugat că există discuţii cu ANCOM pentru asigurarea unor vouchere prin care elevii din comunităţile defavorizate să poată beneficia de servicii pentru internet, adică un voucher în valoarea abonamentului la internet.

    ”Dacă un elev nu îşi permite abonamentul la internet, statul să îi dea un voucher”, a explicat Jean Badea.