BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Chiar şi cea mai mare maşinărie de făcut bani din lume începe să sufere. Vehiculul de investiţii anunţă pierderi fabuloase de peste 33 de miliarde de dolari

    Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de investiţii din lume, în valoare de 1.400 de miliarde de dolari, a raportat marţi pierderi de 2,1% în trimestrul al treilea, în condiţiile în care toate clasele de active şi-au pierdut din valoare, scrie CNBC.

    Aşa-numitul Government Pension Fund Global a înregistrat o pierdere de 374 de miliarde de coroane norvegiene (34 de miliarde de dolari) în al treilea trimestru, invocând o perioadă de trei luni mai slabă, comparativ cu prima jumătate a anului.

    Aceasta survine într-un moment în care piaţa rămâne tensionată pe fondul problmelelor pe termen mai lung legate de mediul economic global.
    Rezultatele au fost totuşi cu 0,17 puncte procentuale mai mari decât randamentul indicelui de referinţă al fondului. Fondul a raportat ultima dată o pierdere trimestrială în urmă cu un an.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Bolnavi de datorie: Doar în primele opt luni din an, pe creştere economică, datoria publică a crescut cu 70 mld. lei. Ce s-ar întâmpla dacă vine o recesiune?

    PIB-ul a crescut de la 1.050 mld. lei la final de 2020 până la 1.600 mi­liarde de lei, prognoza de final de 2023, adică activitatea economică s-a dilatat cu 60%. În aceeaşi vre­me, guvernul s-a îndatorat aproa­pe la acelaşi ritm: datoria pu­bli­că la final de 2020 era de 500 mld. lei, iar la final de august 2023 a ajuns la 740 mld. lei. Până la finalul anului, se va apropia de 800 mld. lei. La opt luni din 2023, guvernul a adăugat încă 70 mld. lei la datorie, la fel ca în pandemie, în condiţiile în care economia încă este în creştere, chiar dacă frânează.

    ♦ Economia României va încheia al treilea an de creştere economică în 2023, timp în care guvernul Ciucă şi apoi guvernul Ciolacu, din aceeaşi coaliţie PSD-PNL, au mărit taxele de două ori ca să acopere deficitul ♦ Datoria publică a crescut cu 240 de miliarde de lei din decembrie 2020 până în august 2023, de la 500 de miliarde de lei (100 de miliarde de euro) la 740 de miliarde de lei (150 de miliarde de euro).

    PIB-ul a crescut de la 1.050 mld. lei la final de 2020 până la 1.600 mi­liarde de lei, prognoza de final de 2023, adică activitatea economică s-a dilatat cu 60%. În aceeaşi vre­me, guvernul s-a îndatorat aproa­pe la acelaşi ritm: datoria pu­bli­că la final de 2020 era de 500 mld. lei, iar la final de august 2023 a ajuns la 740 mld. lei. Până la finalul anului, se va apropia de 800 mld. lei. La opt luni din 2023, guvernul a adăugat încă 70 mld. lei la datorie, la fel ca în pandemie, în condiţiile în care economia încă este în creştere, chiar dacă frânează.

    „Aceasta este o problemă şi va fi una de sustenabilitate a fi­nan­ţelor publice. Această creştere a datoriei în timpul creşterii eco­no­mice vine din deficite bugetare mari. Dacă avem deficit în pe­rioade de creştere economică, ce se întâmplă în caz de recesiune? Dacă nici atunci când economia creşte nu putem susţine chel­tuielile, va fi o problemă de sustenabilitate şi este nevoie să avem noroc să nu avem o rece­siune. Practic, ne asumăm un risc extrem de ridicat“, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepre­şe­dintele CFA România, aso­ciaţia analiştilor financiari.

    Ca pondere în PIB, însă, datoria publică s-a stabilizat la circa 50% din economie, ba chiar a şi scăzut puţin, dar pentru că economia a crescut un pic mai repede decât datoria guverna­mentală. Această stabilizare este o veste bună, pieţele financiare, adică cele care împrumută statul, se uită şi la acest indicator atunci când calculează dobânzile pe care le aplică României. Pe de altă parte, pieţele financiare se mai uită la capacitatea de rambursare a datoriei publice. Cu alte cuvinte, se uită la cât cheltuieşte statul şi la ce venituri are. Când cheltuielile cresc mai repede decât veniturile, în loc ca încasările să crească mai repede, dobânzile la împrumuturi cresc. Aşa a ajuns România să plătească, la 9 luni din 2023, dobânzi în valoare de 24 mld. lei, o valoare egală cu cea a investiţiilor din bugetul de stat.

    De asemenea, pentru plăti­torii de taxe, adică cei care retur­nează datoria publică pe care o adună guvernul, că datoria ră­mâne stabilă ca procent din PIB nu contează, pentru că valoarea pe care trebuie să o ramburseze, prin taxe şi impozite, creşte, dacă da­to­ria creşte în valoare no­minală.

    În aceste condiţii, în care guvernul nu face faţă cheltuielilor când economia şi businessul cresc susţinut, o recesiune ar îngenunchea bugetul de stat şi ar duce la creşteri şi mai mari de taxe şi la austeritate bugetară, care ar adânci la rândul lor recesiunea, explică Adrian Codirlaşu:

    „Poate să nu vină recesiunea. Însă, dacă avem o recesiune, va fi greu. Creşterea puternică a taxelor poate conduce la recesiune. Recesiunea nu poate veni decât din exterior. Un şoc extern să ne facă să înregistrăm o scădere economică puternică şi pe această scădere economică să ai creştere în taxe.“

    România a intrat în pandemie cu o datorie publică de 35% din PIB. Toate măsurile de combatere a pandemiei şi de susţinere a economiei, când s-a aruncat cu bani, au dus datoria publică la 47% din PIB la final de 2020, adică circa 500 mld. lei (100 mld. euro), de la 373 mld lei (74 mld. euro), cu un an înainte. PIB-ul a scăzut în acel an cu 3,9%. În următorii trei ani, cu o creştere nominală a PIB de 60%, datoria publică a crescut cu 50%, până la 740 mld. lei (150 mld. euro).

     

  • E bine să fii bogat: Moştenitorul imperiului Redbull înoată în sute de milioane de dolari după ce a încasat un dividend uriaş la doar un an după ce a preluat frâiele companiei

    Moştenitorul Red Bull, Mark Mateschitz, a primit un dividend de 582 de milioane de 615 milioane de dolari, prima sa plată de când a moştenit anul trecut imperiul băuturilor energizante de la răposatul său tată, scrie Bloomberg.

    Compania, cu sediul în oraşul austriac Fuschl am See, a distribuit jumătate din profitul de 1,56 miliarde de euro de anul trecut între acţionarii săi, potrivit unei rezoluţii a acţionarilor publicată în registrul corporativ al ţării. Mateschitz deţine 49% din acţiuni prin intermediul holdingului său, ceea ce îl face eligibil pentru o donaţie de 383 de milioane de euro. Familia Yoovidhya din Thailanda deţine restul de 51%.

    Dividendul este cel mai mic din ultimii trei ani, în condiţiile în care creşterea costurilor de marketing şi de producţie a afectat profitabilitatea de anul trecut. Mateschitz a preluat compania în 2022, după moartea tatălui său, Dietrich, care a fondat compania.

    Bugetul pentru publicitate al RedBull a depăşit 1 miliard de euro pentru prima dată în 2022. Compania a reuşit să vândă peste 11 miliarde de doze de energizant, ajungând la venituri nete de 9,68 miliarde de euro în urmă cu un an.

  • Pariu necâştigător pentru unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă: X, fostul Twitter, pe care Elon Musk l-a cumpărat pentru 44 de miliarde de dolari a ajuns să valoreze mai puţin de jumătate din suma pe care CEO-ul Tesla a pus-o la bătaie în 2022 pentru achiziţionarea gigantului de social-media

    X, platforma cunoscută anterior sub numele de Twitter, valorează mai puţin de jumătate din cât a plătit Elon Musk pentru ea în urmă cu un an, scrie Bloomberg.

    Acţiunile acordate angajaţilor valorează în prezent 19 miliarde de dolari, adică 45 de dolari pe acţiune. În 2022 Musk a cumpărat Twitter pentru 44 de miliarde de dolari.

    De la preluare, cea mai mare parte a personalului Twitter a fost concediată sau a demisionat. Musk a redenumit compania X, a schimbat unele dintre regulile de conţinut şi de atunci a pierdut mai mult de jumătate din veniturile din publicitate.

  • Chiar şi cea mai mare maşinărie de făcut bani din lume începe să sufere. Vehiculul de investiţii anunţă pierderi fabuloase de peste 33 de miliarde de dolari

    Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de investiţii din lume, în valoare de 1.400 de miliarde de dolari, a raportat marţi pierderi de 2,1% în trimestrul al treilea, în condiţiile în care toate clasele de active şi-au pierdut din valoare, scrie CNBC.

    Aşa-numitul Government Pension Fund Global a înregistrat o pierdere de 374 de miliarde de coroane norvegiene (34 de miliarde de dolari) în al treilea trimestru, invocând o perioadă de trei luni mai slabă, comparativ cu prima jumătate a anului.

    Aceasta survine într-un moment în care piaţa rămâne tensionată pe fondul problmelelor pe termen mai lung legate de mediul economic global.
    Rezultatele au fost totuşi cu 0,17 puncte procentuale mai mari decât randamentul indicelui de referinţă al fondului. Fondul a raportat ultima dată o pierdere trimestrială în urmă cu un an.

    „Piaţa bursieră a înregistrat un trimestru mai slab în comparaţie cu cele două trimestre anterioare”, declaraţie. Au fost în special afectate sectorul tehnologic, industrial şi de consum care au contribuit în mod negativ la randament”, a declarat Trond Grande, director executiv adjunct al Norges Bank Investment Management.

    Giganticul fond suveran de investiţii al Norvegiei a fost înfiinţat în anii 1990 pentru a investi surplusul de venituri din sectorul petrolier şi al gazelor naturale al ţării. Până în prezent, fondul a plasat bani în peste 9.200 de companii din 70 de ţări din întreaga lume.

    Fondul a raportat o pierdere trimestrială de 3,3% pentru investiţiile sale în proprietăţi imobiliare, în timp ce pierderea din trimestrul al treilea pentru investiţiile sale în infrastructura de energie regenerabilă a fost de 2,4%.

    La sfârşitul celui de-al treilea trimestru, acţiunile reprezentau 70,6% din investiţiile fondului, înregistrând o uşoară scădere faţă de trimestrul anterior.

  • Criza din Germania face primele victime majore. Mai multe companii gigant şi altele din jurul lor, cu proiecte de miliarde de euro, se pregătesc de faliment

    În luna iulie a acestui an, primarul oraşului Nürnberg a sărbătorit plasarea ultimei grinzi în vârful clădirii Quelle, un simobl din anii 1950 al renaşterii economice a Germaniei postbelice. Reamenajată cu birouri, magazine şi locuinţe, o mare parte a complexului gigant urma să fie inaugurată în 2024.

    Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, dezvoltatorul sitului, Gerch Group, care are proiecte în construcţie în valoare de 4 miliarde de euro (4,2 miliarde de dolari), a cerut deschiderea procedurii de insolvenţă, împreună cu una dintre companiile sale de proiect legate de dezvoltare. Data deschiderii este acum sub semnul întrebării, scrie Bloomberg.

    Este încă o lovitură pentru o piaţă imobiliară care se clatină de la sfârşitul erei banilor ieftini, dar arată şi cine este cel mai vulnerabil la această criză. În timp ce temerile investitorilor în timpul actualei crize imobiliare s-au concentrat asupra proprietarilor, problemele lui Gerch arată că dezvoltatorii – firmele care deţin proiectele de construcţie – sunt cele care se află în pericol iminent.

    „Dezvoltatorii de proiecte se luptă cu creşterea costurilor de construcţie, creşterea ratelor dobânzilor şi scăderea preţurilor. Am văzut că mai mulţi dintre ei şi-au cerut insolvenţa în ultimele săptămâni şi ne aşteptăm la mai mulţi” , spune Marlies Raschke, codirector al departamentului de restructurare şi insolvenţă al firmei de avocatură Noerr.

    Alături de Gerch, Euroboden din München, care are printre colaboratori arhitecţi celebri precum David Chipperfield, se află în procedură preliminară de insolvenţă. De asemenea, Project Immobilien Group şi-a cerut insolvenţa în luna august, împreună cu multe dintre companiile sale de proiect, o parte din lucrări fiind licitate pentru noi antreprenori.Cele trei firme nu au răspuns la solicitările de comentarii.

    Dezvoltatorii din întreaga lume se confruntă cu problem similare. În Australia, Porter Davis se numără printre constructorii de locuinţe care au intrat în insolvenţă în acest an după creşterea costurilor şi scăderea cererii. În Suedia, o creştere a falimentelor a fost determinată de o criză în construcţii, în timp ce în Finlanda construcţiile de locuinţe ar putea să scadă la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1940.

    Este o schimbare rapidă de situaţie după anii în care ratele dobânzilor au fost foarte scăzute, iar investitorii au investit masiv în imobiliare în căutare de randament. Dezvoltatorii precum Gerch puteau să încarce confortabil proiectele cu datorii ieftine şi să vândă pe o piaţă în care preţurile nu încetau să crească.

    Dezvoltatorii sunt deosebit de vulnerabili din cauza prăbuşirii valorii terenurilor, ceea ce face ca proiectele să fie mai riscante. De asemenea, costurile de construcţie cresc necontrolat, iar dezvoltatorii sunt nevoiţi să pună mai mulţi bani deoparte pentru cheltuieli neprevăzute.

    Intrarea în faliment a marilor dezvoltatori va afecta şi industria imobiliară în general. Constructorii rezidenţiali pierd deja lucrări, mai mult de una din cinci companii de construcţii intervievate de Institutul Ifo raportând proiecte anulate. Acesta este cel mai prost rezultat din ultimii 30 de ani.


     

     

     

  • Fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare fond de investiţii din lume, intră la apă: Vehiculul de investiţii a pierdut 34 de miliarde de dolari după ce valoarea tuturor activelor deţinute s-a prăbuşit

    Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, cel mai mare fond suveran de investiţii din lume, în valoare de 1.400 de miliarde de dolari, a raportat marţi pierderi de 2,1% în trimestrul al treilea, în condiţiile în care toate clasele de active şi-au pierdut din valoare, scrie CNBC.

    Aşa-numitul Government Pension Fund Global a înregistrat o pierdere de 374 de miliarde de coroane norvegiene (34 de miliarde de dolari) în al treilea trimestru, invocând o perioadă de trei luni mai slabă, comparativ cu prima jumătate a anului.

    Aceasta survine într-un moment în care piaţa rămâne tensionată pe fondul problmelelor pe termen mai lung legate de mediul economic global.
    Rezultatele au fost totuşi cu 0,17 puncte procentuale mai mari decât randamentul indicelui de referinţă al fondului. Fondul a raportat ultima dată o pierdere trimestrială în urmă cu un an.

    „Piaţa bursieră a înregistrat un trimestru mai slab în comparaţie cu cele două trimestre anterioare”, declaraţie. Au fost în special afectate sectorul tehnologic, industrial şi de consum care au contribuit în mod negativ la randament”, a declarat Trond Grande, director executiv adjunct al Norges Bank Investment Management.

    Giganticul fond suveran de investiţii al Norvegiei a fost înfiinţat în anii 1990 pentru a investi surplusul de venituri din sectorul petrolier şi al gazelor naturale al ţării. Până în prezent, fondul a plasat bani în peste 9.200 de companii din 70 de ţări din întreaga lume.

    Fondul a raportat o pierdere trimestrială de 3,3% pentru investiţiile sale în proprietăţi imobiliare, în timp ce pierderea din trimestrul al treilea pentru investiţiile sale în infrastructura de energie regenerabilă a fost de 2,4%.

    La sfârşitul celui de-al treilea trimestru, acţiunile reprezentau 70,6% din investiţiile fondului, înregistrând o uşoară scădere faţă de trimestrul anterior.

  • Care este ţara europeană ce va depăşi Japonia ca a treia economie ca mărime de pe glob, ajutată de scăderea yenului în raport cu euro şi dolarul

    Potrivit analiştilor, Germania va depăşi Japonia ca a treia economie a planetei, ajutată de scăderea yenului în raport cu dolarul şi euro, scrie Bloomberg.

    Cele mai recente proiecţii ale Fondului Monetar Internaţional estimează produsul intern brut al Germaniei la 4.430 de miliarde de dolari în acest an, faţă de 4.230 de miliarde de dolari pentru Japonia.

    Proiecţiile vin în condiţiile în care yenul se clatină aproape de pragul de 160 de unităţi per euro, rămânând la o mică distanţă de minimul ultimilor 33 de ani faţă de dolar, care a declanşat o a doua rundă de intervenţii valutare în octombrie anul trecut. Euro a atins ultima dată valoarea de 160 de yeni în august 2008.

    Slăbiciunea yenului a fost cauzată în mare parte de diferenţele fundamentale în politica monetară. Rezerva Federală şi Banca Centrală Europeană au majorat ratele dobânzilor de la minimele pandemice pentru a combate inflaţia, în timp ce Banca Japoniei a rămas în modul de stimulare, încercând să alimenteze creşterea preţurilor.

    În timp ce se aşteaptă ca Fed şi BCE să menţină ratele neschimbate în cadrul următoarelor şedinţe, aşteptările conform cărora costurile de împrumut vor rămâne mai mult timp la un nivel mai ridicat sunt de natură să menţină presiunea asupra yenului. BOJ se reuneşte săptămâna viitoare, pe fondul speculaţiilor privind o posibilă modificare a controlului pe care îl exercită asupra randamentelor obligaţiunilor, dar se aşteaptă ca încetarea ratei negative a dobânzii să nu aibă loc decât anul viitor.

    „Este adevărat că potenţialul de creştere al Japoniei a rămas cu mult în urmă”, a declarat marţi ministrul japonez al economiei, Yasutoshi Nishimura, întrebat despre proiecţiile FMI. „Am dori să recâştigăm terenul pierdut în ultimii 20 sau 30 de ani. Vrem să realizăm acest lucru prin măsuri ample şi bine elaborate”.

    De asemenea, cifrele FMI arată că germanii se simt probabil mult mai bine decât japonezii în ceea ce priveşte nivelul de trai. Produsul intern brut mediu pe persoană în Germania este estimat la 52.824 de dolari, faţă de 33.950 de dolari în Japonia.

  • Exclusiv ZF Corporate. Cum se prezintă acţiunile celor patru mari operatori telecom din România. Trei emitenţi, pe plus anul acesta. Indicatorii PER, cuprinşi între 2x şi 18x

    ♦ Două companii înregistrează evoluţii sub indicii pieţelor în care sunt listate ♦ Telekom, în linie cu dinamica benchmark-ului DAX

    Principalii operatori privaţi de telecom prezenţi pe piaţa naţională înregistrează evoluţii ale acţiunilor cuprinse între minus 10,5% şi plus 16% de la începutul anului încoace, trei din patru afişând creşteri în acest interval, arată datele agregate de ZF.

    Cea mai mare dinamică este înregistrată de Orange (simbol bursier ORAN), liderul pieţei locale, listat pe Bursa de Valori de la Paris, unde afişează o capitalizare de 29 de miliarde de euro. Evoluţia se încadrează peste creşterea de 5% înregistrată anul acesta de CAC 40, indicele pieţei franceze de capital.

    Compania are un indicator PER (raport capitalizare/profit net) de 17,9x, calculat în funcţie de rezultatele ultimelor 12 luni. Pentru următoarele 12 luni, PER-ul este de 9,6x, spune Claudiu Cazacu, analist al casei de brokeraj XTB România.

    Veniturile totale au ajuns la 21,5 miliarde de euro în prima jumătate a anului, cu 2% peste nivelul perioadei similare din 2022, creşterea fiind susţinută de evoluţia serviciilor de retail, care au beneficiat de pe urma majorării preţurilor. EBITDA-AL (câştiguri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare, dar după contractele de leasing) a urcat cu 0,8% la aproape şase miliarde de euro, se arată în raportul semestrial al Orange.

    Veniturile din exploatare ale grupului au scăzut cu 11% la 2,1 miliarde de euro. Pe piaţa locală, Orange şi-a propus să realizeze investiţii de 200 de milioane de euro anul acesta.

    Al doilea cel mai ridicat randament îi aparţine lui Digi Communications (DIGI), respectiv 15,2%, pe fondul unor tranzacţii de 133 de milioane de lei de la începutul anului la Bursa de Valori Bucureşti. Aici, indicele BET s-a apreciat cu 22% în acest interval. PER-ul ultimelor 12 luni (excluzând exit-ul din Ungaria) este de 9,2x, iar acelaşi indicator forward este de 11,2x.

    Dacă luăm în calcul vânzarea operaţiunilor din ţara vecină, grupul a avut un rezultat net de 400 de milioane de euro în 2022, faţă de un un profit de 85 de milioaen de euro fără exit.. La S1/2023, Digi a raportat venituri de 809 milioane de euro, plus 12,9%, şi un profit din operaţiuni continue de 26,8 milioane de euro, minus 12,7%. În România, veniturile s-au majorat cu 4,5% la 474,4 milioane de euro.

    Recent, filiala din Spania a Digi şi compania Abrdn au finalizat prima investiţie prin care dezvoltă reţeaua de fibră optică din Spania, vizând un număr de 1,35 milioane de locuinţe. Proiectul implică o investiţie totală de până la 300 de milioane de euro şi îşi propune acoperirea a circa 2,5 milioane de gospodării.

    Digi are o valoare de piaţă de 3,6 miliarde de lei la BVB, echivalentul a circa 750 de milioane de euro.

    Deutsche Telekom (DTE), a cincea companie telecom din lume în funcţie de capitalizare, fiind evaluată la 101 miliarde de euro, ocupă locul trei în clasament, cu un avans de 7% al acţiunilor anul acesta la Frankfurt, pe un indice DAX în creştere tot cu atât. Societatea este considerată însă cea mai „scumpă” din listă, cu un PER de 18,4x.PER-ul estimat este de 10,9x.

    Veniturile din servicii au însumat 23 de miliarde de euro în T2/2023, plus 1,4% an/an, în timp ce EBITDA-AL ajustată – unul dintre principalii indicatori folosiţi în industria telecom – a urcat cu 1,5% la 10 miliarde de euro. În urma publicării raportului trimestrial, grupul şi-a actualizat uşor în sus estimarea pentru EBITDA-AL de la finalul anului, aşteptându-se în acest sens la 41 de miliarde de euro.

    În 2018, Deutsche Telekom spunea că plănuieşte să părăsească piaţa din România, unde competiţia este prea mare, demarând la acea vreme negocierile pentru vânzarea operaţiunilor de aici. Totuşi, compania a vândut între timp doar operaţiunile diviziei fixe, iar Orange încă încearcă să integreze fostul Romtelecom. Digi a fost aproape de semnarea unei achiziţii aTelekom Mobile România în 2020. Ulterior, o serie de discuţii cu grupul telecom United Group şi fondul de investiţii ACP s-au încheiat, la fel, fără succes.

    Ultima poziţie este deţinută de grupul Vodafone (VOD), ale cărui acţiuni s-au depreciat în 2023 cu 10,5% pe Bursa de la Londra, unde indice FTSE 100 a pierdut 1,5%. Totuşi, acţiunile VOD sunt în prezent cele mai subevaluate, cu un PER de 2,1x. Estimând rezultatele din următoarele 12 luni, reprezentantul XTB oferă însă un PER de 13,8x.

    Cu o capitalizare de 24 de miliarde de euro, grupul britanic a raportat venituri din servicii de 9,1 miliarde de euro în T1/2023, în scădere cu 4,2% an/an. Profitul s-a majorat cu 775% la 5,43 miliarde de euro pe fondul fuziunii cu operatorul Three din Regatul Unit. Pe de altă parte, veniturile din exploatare au coborât cu 34,6% la 935 de milioane de euro.

    În perioada aprilie-iunie 2023, Vodafone România a înregistrat venituri din servicii de 189 de milioane de euro, plus 2%.

     

  • Care este cea mai bogată familie regală din Europa, cu o tradiţie de aproape 1000 de ani şi o avere de peste 300 de miliarde de euro

    Cel mai important membru al familiei regale de Liechtenstein, una dintre cele mai mici naţiuni ale lumii, conduce o dinastie de miliarde de dolari, care datează de aproape 1.000 de ani şi care a trecut prin numeroase războaie şi calamităţi, scrie Bloomberg.

    În prezent, imperiul financiar din spatele prinţului Hans-Adam al II-lea de Liechtenstein valorează nu mai puţin de 300 de miliarde de euro, iar majoritatea banilor vin din domeniul în care prinţul este cel mai versat: gestionarea banilor pentru super-bogaţii lumii.

    LGT Group, banca privată şi firma de gestionare a activelor familiei regale, a raportat luna trecută un nivel record al activelor gestionate, de aproape 314 miliarde de euro la 30 iunie, o creştere de 6% de la sfârşitul anului trecut.

    „Ne concentrăm pe creştere organică”, a declarat Olivier de Perregaux, 58 de ani, director executiv al LGT Private Banking.

    Creşterea rapidă a LGT reflectă un fel de revenire a Liechtensteinului, o mică naţiune alpină de 39.000 de locuitori care, cândva, se număra printre cele mai renumite paradisuri fiscale din lume.

    Firma, veche de aproximativ un secol, şi-a dublat activele administrate şi veniturile din exploatare în ultimul deceniu, revenindu-şi după ce, în urma crizei financiare din 2008, SUA şi alte naţiuni au luat în vizor centrele financiare offshore.

    LGT se numără printre firmele care au recrutat personal de la Credit Suisse după ce creditorul cu sediul la Zurich s-a prăbuşit şi a fost achiziţionat de UBS Group AG, contribuind la creşterea numărului de angajaţi la aproximativ 5.000.

    În august, fostul director executiv al Credit Suisse, Ajay Punjabi, s-a alăturat unităţii de avere din India a LGT, unul dintre cei cel puţin o jumătate de duzină de foşti angajaţi ai băncii elveţiene care s-au alăturat firmei în acest an.

    De asemenea, impulsul LGT îl ajută pe prinţul Hans-Adam să urce în rândurile ultra-bogaţilor, consolidând statutul de cel mai bogat membru al familiei regale din Europa, în vârstă de 78 de ani.

    Prinţul, unicul beneficiar al rezultatelor LGT, este în prezent pe locul 215 în topul celor mai bogate personae din lume , cu o avere de aproximativ 9,2 miliarde de dolari –  urcând 71 de poziţie mai mult decât la începutul acestui an, potrivit Bloomberg Billionaires Index.