BusinessMagazin

Tag: medic

  • Răspunde de activitatea direcţiei de operaţiuni a clinicilor Regina Maria din Bucureşti şi Braşov

    A preluat managementul policlinicilor şi ulterior şi al spitalelor din cad-rul reţelei, având o implicare directă atât în extinderea regională, cât şi a gamei de servicii medicale.

    „Cea mai grea decizie pe care am luat-o în carieră a fost aceea de a mă orienta către zona administrativă a vieţii medicale. Nu a fost uşor să aloc mai puţin timp practicii medicale pentru a prelua responsabilităţi destul de diferite şi, într-o mare măsură, complet noi. Managementul policlinicilor şi al spitalelor mi-a permis să îmbin eficient expertiza de medic cu cea de manager“, spune Panait, care a profesat anterior ca medic şi în cadrul Medicover.

    Deschiderea către a construi echipe performante, implicarea în proiecte operaţionale complexe, iniţiativa de a dezvolta şi implementa pachete de servicii medicale integrate au condus-o pe Laura Panait în anul 2011 către poziţia de director medical al policlinicilor, urmând ca spre finalul anului 2012 să fie numită pe poziţia de director al policlinicilor şi apoi să preia şi conducerea operaţională a spitalelor.

  • Mircea Băsescu, aflat în arest la domiciliu, a primit acceptul instanţei pentru a merge la medic

    Tribunalul Constanţa a admis, joi, o cerere formulată de Mircea Băsescu de a părăsi arestul la domiciliu pentru a merge la o clinică medicală.

    Astfel, el se poate prezenta la un cabinet medical din centrul Constanţei pentru realizarea unui consult medical, şi anume “audiogramă tonală şi vocală”, în zilele de 19 martie şi 31 martie, între orele 16.00-18.00.

    Mircea Băsescu este judecat, alături de Marian Căpăţână, într-un dosar privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Bercea Mondial. Cei doi au fost arestaţi preventiv după ce familia lui Bercea Mondial a făcut publice înregistrări făcute pe ascuns de fiul acestuia, ce ar proba traficul de influenţă de care este acuzat fratele fostului preşedinte.

    În 26 noiembrie 2014, Curtea de Apel Constanţa a decis ca Mircea Băsescu, care se afla în arest preventiv din 20 iunie 2014, să fie judecat în arest la domiciliu, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Marian Căpăţână.

    Mircea Băsescu are, de asemenea, acceptul instanţei de a părăsi arestul la domiciliu pentru se prezenta două zile pe săptămână, câte trei ore pe zi, la firma unde este administrator.

    În cadrul procesului, el nu a recunoscut faptele pentru care este judecat. Următorul termen pe fondul cauzei va avea loc în 24 aprilie.

  • Medicul care era de gardă în noaptea internării profesorului Brăilean nu mai poate face gărzi

    În raportul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, făcut în cadrul anchetei privind decesul profesorului universitar Tiberiu Brăilean, se arată că medicul care era de gardă la Spitalul “Dr. C. I. Parhon” în noaptea în care a fost adus cadrul didactic “a temporizat excesiv pacientul în încercarea de a pune un diagnostic precis”.

    “Comisia formată la nivelul DSP Iaşi, împreună cu reprezentanţii legali ai Spitalului «Parhon», Institutului de Boli Cardiovasculare Iaşi, Spitalului «Sf. Spiridon», au concluzionat, preliminar, că medicul de gardă Georgiana Năstase de la Spitalul «Parhon» a temporizat excesiv pacientul în încercarea de a pune un diagnostic precis. De asemenea, medicul de gardă, conform protocoalelor şi procedurilor interne ale Spitalului «Dr. C.I. Parhon» Iaşi , nu a luat legătura, în timp util, cu un medic primar sau cu şeful clinicii în vederea stabilirii unui diagnostic precis şi a conduitei terapeutice corespunzătoare”, se precizează în raportul DSP Iaşi.

    Conform sursei citate, profesorul Tiberiu Brăilean a fost internat, în 4 martie, la Spitalul “Dr. C. I. Parhon” din Iaşi, pacientul fiind cunoscut cu obezitate şi diabet zaharat. Profesorul universitar a fost adus la spital la ora 01.46, pentru o simptomatologie care dura de 48 de ore, el având dureri precordiale intermitente, dispnee, subfebrilitate pasageră, vărsături şi “stare generală alterată”.

    La ora 1.58, pacientul a fost internat la Spitalul “Parhon”, iar medicul de gardă Ana Maria Georgiana Nastase l-a monitorizat clinic şi paraclinic, stabilind un diagnostic preliminar de tromboembolism pulmonar.

    Patru ore mai târziu, în jurul orei 6.00, a fost solicitat un consult cardiologic interclinic la Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi, medicul de acolo suspectând, la rândul său, un tromboembolism pulmonar, astfel că a recomandat transferul de urgenţă al profesorului la secţia de cardiologie a Spitalului “Sfântul Spiridon”.

    Pacientul a fost transportat cu o ambulanţă la Spitalul “Sf. Spiridon”, unde, la ora 08.00, a suferit un stop cardiorespirator, fiind resuscitat 50 de minute, apoi internat la Clinica de cardiologie şi ulterior la terapie intensivă, în comă postresuscitare, se mai arată în raportul DSP Iaşi.

    Cauza stopului cardiorespirator a fost considerată tromboembolism pulmonar masiv, iar patru zile mai târziu, în 8 martie, pacientul a decedat.

    Potrivit raportului DSP Iaşi, Brăilean a fost consultat acasă, cu două zile înaintea internării, în 2 martie, de către un echipaj al Serviciului Judeţean de Ambulanţă, care i-a recomandat internarea, însă cadrul didactic a refuzat, semnând şi un document în care menţiona acest lucru.

    În raportul DSP se precizează că fiica profesorului Tiberiu Brăilean, de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a solicitat în scris să nu fie făcută necropsia.

    “La nivelul DSP Iaşi se va constitui o comisie formată din directorul executiv şi directorul executiv adjunct care, împreună cu managerii de spitale şi directorii medicali, vor evalua, din nou, protocoalele de colaborare încheiate între unităţile sanitare din judeţul Iaşi, urmând ca în aproximativ două săptămâni să se identifice măsuri suplimentare ce urmează a fi incluse în aceste protocoale pentru ca asemenea tip de incidente să fie evitate”, se mai arată în raportul DSP.

    În documentul citat se mai precizează că reprezentanţii Spitalului “Dr. C. I. Parhon” au decis să-i suspende doctoriţei Ana Maria Georgiana Năstase contractul individual de muncă cu timp parţial pentru linia de gardă, astfel că aceasta nu mai poate face gărzi la unitatea sanitară.

    Medicul Ana Maria Georgiana Năstase nu era angajată a Spitalului “Parhon”, ci avea contract doar pentru a îndeplini serviciul de gardă.

    Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a înaintat o cerere Colegiului Medicilor Iaşi, care urmează să fie analizată în zilele următoare.

    “După ce vom primi sesizarea departamentului de jurisdicţie va începe ancheta, una care se va referi la existenţa unei abateri disciplinare şi la calitatea actului medical. Dacă va constata că există o abatere, plângerea va fi trimisă în Comisia de disciplină, întârzierea diagnosticului putând fi determinată doar în urma unei anchete temeinice, diagnosticul fiind şi acum incert fiindcă tromboembolismul poate fi stabilit cu certitudine doar în cazul unei necropsii”, a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX, Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor.

    Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a deschis, la începutul săptămânii, o anchetă în cazul morţii profesorului universitar Tiberiu Brăilean, care ar fi aşteptat şase ore pentru a primi îngrijiri la Spitalul “Parhon”, unde a ajuns cu insuficienţă respiratorie, fiind apoi transferat la “Sf. Spiridon”, unde a murit după patru zile.

    Reprezentanţii DSP Iaşi au cerut conducerii Spitalului “Parhon” toate actele cu privire la internarea profesorului universitar Tiberiu Brăilean, în vârstă de 55 de ani, care a murit, duminică, în urma unui stop cardiorespirator.

    Eugen Popescu, directorul DSP Iaşi, declara că din primele informaţii reieşea că pacientul “a fost staţionat” la Spitalul “Parhon” în condiţiile în care s-ar fi impus transferul imediat al acestuia.

    “Mie mi s-a părut că pacientul a fost staţionat la Spitalul «Parhon» şi nu am înţeles de ce nu a fost trimis către Spitalul «Sfântul Spiridon» de la început, în condiţiile în care acest ultim spital derulează un program naţional de tromboembolism, iar suspiciunea medicilor de la «Parhon» era şi de embolism pulmonar”, a spus directorul DSP Iaşi.

    Traian Brăilean a fost dus, miercurea trecută, la ora 7.40, cu ambulanţa la Spitalul “Dr. C.I. Parhon” din Iaşi, cu insuficienţă respiratorie, soţia acestuia spunând că el se sufoca.

    Profesorul a fost transferat ulterior către Spitalul “Sfântul Spiridon”, după ce ar fi stat şase ore în triaj la “Parhon”, soţia acestuia, Simona Modreanu, fiind informată că s-a hotărât transferul fiindcă medicii nu au putut să identifice dacă este vorba despre un infarct sau un embolism pulmonar.

    “M-am bucurat că garda este la «Parhon» pentru că mă gândeam că va fi văzut de un cardiolog, având în vedere că respira greu şi se sufoca. Am aşteptat şase ore până când am putut să îl văd, însă în timpul acesta am aflat de la asistente că abia după trei ore i s-au recoltat probe de sânge pentru analize şi că după alte trei ore a venit cardiologul. Când am reuşit să-l văd, era conştient, avea pusă o perfuzie, dar fără mască de oxigen, deşi avea probleme clare cu respiraţia”, declara Simona Modreanu, soţia profesului.

    Simona Modreanu declara că se va gândi după înmormântare dacă să facă sau nu demersuri legale cu privire la acest caz, sperând să fie sprijinită de către managerul Spitalului “Sfântul Spiridon”, Ioan Bârliba.

    “Până acum nu m-am gândit, am stat lângă soţul meu cât s-a putut, iar de duminică alerg după problemele administrative. Îndată ce se încheie această perioadă am să port mai întâi o discuţie cu domnul manager Bârliba şi am să mă sfătuiesc cu dumnealui pentru că, dacă pornesc eu o acţiune, ca persoană privată, aşa cum au făcut şi alţi sute înainte, o să ajungă plângerea în primul sertar. Aş vrea măcar atât, să profităm post mortem de notorietatea domnului Brăilean, să se facă ceva pentru ca alţi oameni să nu mai păţească acelaşi lucru. Să se pornească o anchetă cu specialişti”, spunea Simona Modreanu.

    Ea preciza că în certificatul medico-legal cauza morţii este trecută stop cardiorespirator, dar aceasta a fost “ultima manifestare” a problemelor medicale antecedente.

    Profesorul doctor Tiberiu Brăilean a fost cadru didactic al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iar în trecut a fost atât consilier local, cât şi consilier judeţean. În activitatea sa profesională, a redactat mai multe lucrări despre economie şi implicaţiile religiei în ştiinţele economice.

  • Medicul care era de gardă în noaptea internării profesorului Brăilean nu mai poate face gărzi

    În raportul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, făcut în cadrul anchetei privind decesul profesorului universitar Tiberiu Brăilean, se arată că medicul care era de gardă la Spitalul “Dr. C. I. Parhon” în noaptea în care a fost adus cadrul didactic “a temporizat excesiv pacientul în încercarea de a pune un diagnostic precis”.

    “Comisia formată la nivelul DSP Iaşi, împreună cu reprezentanţii legali ai Spitalului «Parhon», Institutului de Boli Cardiovasculare Iaşi, Spitalului «Sf. Spiridon», au concluzionat, preliminar, că medicul de gardă Georgiana Năstase de la Spitalul «Parhon» a temporizat excesiv pacientul în încercarea de a pune un diagnostic precis. De asemenea, medicul de gardă, conform protocoalelor şi procedurilor interne ale Spitalului «Dr. C.I. Parhon» Iaşi , nu a luat legătura, în timp util, cu un medic primar sau cu şeful clinicii în vederea stabilirii unui diagnostic precis şi a conduitei terapeutice corespunzătoare”, se precizează în raportul DSP Iaşi.

    Conform sursei citate, profesorul Tiberiu Brăilean a fost internat, în 4 martie, la Spitalul “Dr. C. I. Parhon” din Iaşi, pacientul fiind cunoscut cu obezitate şi diabet zaharat. Profesorul universitar a fost adus la spital la ora 01.46, pentru o simptomatologie care dura de 48 de ore, el având dureri precordiale intermitente, dispnee, subfebrilitate pasageră, vărsături şi “stare generală alterată”.

    La ora 1.58, pacientul a fost internat la Spitalul “Parhon”, iar medicul de gardă Ana Maria Georgiana Nastase l-a monitorizat clinic şi paraclinic, stabilind un diagnostic preliminar de tromboembolism pulmonar.

    Patru ore mai târziu, în jurul orei 6.00, a fost solicitat un consult cardiologic interclinic la Institutul de Boli Cardiovasculare Iaşi, medicul de acolo suspectând, la rândul său, un tromboembolism pulmonar, astfel că a recomandat transferul de urgenţă al profesorului la secţia de cardiologie a Spitalului “Sfântul Spiridon”.

    Pacientul a fost transportat cu o ambulanţă la Spitalul “Sf. Spiridon”, unde, la ora 08.00, a suferit un stop cardiorespirator, fiind resuscitat 50 de minute, apoi internat la Clinica de cardiologie şi ulterior la terapie intensivă, în comă postresuscitare, se mai arată în raportul DSP Iaşi.

    Cauza stopului cardiorespirator a fost considerată tromboembolism pulmonar masiv, iar patru zile mai târziu, în 8 martie, pacientul a decedat.

    Potrivit raportului DSP Iaşi, Brăilean a fost consultat acasă, cu două zile înaintea internării, în 2 martie, de către un echipaj al Serviciului Judeţean de Ambulanţă, care i-a recomandat internarea, însă cadrul didactic a refuzat, semnând şi un document în care menţiona acest lucru.

    În raportul DSP se precizează că fiica profesorului Tiberiu Brăilean, de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a solicitat în scris să nu fie făcută necropsia.

    “La nivelul DSP Iaşi se va constitui o comisie formată din directorul executiv şi directorul executiv adjunct care, împreună cu managerii de spitale şi directorii medicali, vor evalua, din nou, protocoalele de colaborare încheiate între unităţile sanitare din judeţul Iaşi, urmând ca în aproximativ două săptămâni să se identifice măsuri suplimentare ce urmează a fi incluse în aceste protocoale pentru ca asemenea tip de incidente să fie evitate”, se mai arată în raportul DSP.

    În documentul citat se mai precizează că reprezentanţii Spitalului “Dr. C. I. Parhon” au decis să-i suspende doctoriţei Ana Maria Georgiana Năstase contractul individual de muncă cu timp parţial pentru linia de gardă, astfel că aceasta nu mai poate face gărzi la unitatea sanitară.

    Medicul Ana Maria Georgiana Năstase nu era angajată a Spitalului “Parhon”, ci avea contract doar pentru a îndeplini serviciul de gardă.

    Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a înaintat o cerere Colegiului Medicilor Iaşi, care urmează să fie analizată în zilele următoare.

    “După ce vom primi sesizarea departamentului de jurisdicţie va începe ancheta, una care se va referi la existenţa unei abateri disciplinare şi la calitatea actului medical. Dacă va constata că există o abatere, plângerea va fi trimisă în Comisia de disciplină, întârzierea diagnosticului putând fi determinată doar în urma unei anchete temeinice, diagnosticul fiind şi acum incert fiindcă tromboembolismul poate fi stabilit cu certitudine doar în cazul unei necropsii”, a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX, Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor.

    Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a deschis, la începutul săptămânii, o anchetă în cazul morţii profesorului universitar Tiberiu Brăilean, care ar fi aşteptat şase ore pentru a primi îngrijiri la Spitalul “Parhon”, unde a ajuns cu insuficienţă respiratorie, fiind apoi transferat la “Sf. Spiridon”, unde a murit după patru zile.

    Reprezentanţii DSP Iaşi au cerut conducerii Spitalului “Parhon” toate actele cu privire la internarea profesorului universitar Tiberiu Brăilean, în vârstă de 55 de ani, care a murit, duminică, în urma unui stop cardiorespirator.

    Eugen Popescu, directorul DSP Iaşi, declara că din primele informaţii reieşea că pacientul “a fost staţionat” la Spitalul “Parhon” în condiţiile în care s-ar fi impus transferul imediat al acestuia.

    “Mie mi s-a părut că pacientul a fost staţionat la Spitalul «Parhon» şi nu am înţeles de ce nu a fost trimis către Spitalul «Sfântul Spiridon» de la început, în condiţiile în care acest ultim spital derulează un program naţional de tromboembolism, iar suspiciunea medicilor de la «Parhon» era şi de embolism pulmonar”, a spus directorul DSP Iaşi.

    Traian Brăilean a fost dus, miercurea trecută, la ora 7.40, cu ambulanţa la Spitalul “Dr. C.I. Parhon” din Iaşi, cu insuficienţă respiratorie, soţia acestuia spunând că el se sufoca.

    Profesorul a fost transferat ulterior către Spitalul “Sfântul Spiridon”, după ce ar fi stat şase ore în triaj la “Parhon”, soţia acestuia, Simona Modreanu, fiind informată că s-a hotărât transferul fiindcă medicii nu au putut să identifice dacă este vorba despre un infarct sau un embolism pulmonar.

    “M-am bucurat că garda este la «Parhon» pentru că mă gândeam că va fi văzut de un cardiolog, având în vedere că respira greu şi se sufoca. Am aşteptat şase ore până când am putut să îl văd, însă în timpul acesta am aflat de la asistente că abia după trei ore i s-au recoltat probe de sânge pentru analize şi că după alte trei ore a venit cardiologul. Când am reuşit să-l văd, era conştient, avea pusă o perfuzie, dar fără mască de oxigen, deşi avea probleme clare cu respiraţia”, declara Simona Modreanu, soţia profesului.

    Simona Modreanu declara că se va gândi după înmormântare dacă să facă sau nu demersuri legale cu privire la acest caz, sperând să fie sprijinită de către managerul Spitalului “Sfântul Spiridon”, Ioan Bârliba.

    “Până acum nu m-am gândit, am stat lângă soţul meu cât s-a putut, iar de duminică alerg după problemele administrative. Îndată ce se încheie această perioadă am să port mai întâi o discuţie cu domnul manager Bârliba şi am să mă sfătuiesc cu dumnealui pentru că, dacă pornesc eu o acţiune, ca persoană privată, aşa cum au făcut şi alţi sute înainte, o să ajungă plângerea în primul sertar. Aş vrea măcar atât, să profităm post mortem de notorietatea domnului Brăilean, să se facă ceva pentru ca alţi oameni să nu mai păţească acelaşi lucru. Să se pornească o anchetă cu specialişti”, spunea Simona Modreanu.

    Ea preciza că în certificatul medico-legal cauza morţii este trecută stop cardiorespirator, dar aceasta a fost “ultima manifestare” a problemelor medicale antecedente.

    Profesorul doctor Tiberiu Brăilean a fost cadru didactic al Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, iar în trecut a fost atât consilier local, cât şi consilier judeţean. În activitatea sa profesională, a redactat mai multe lucrări despre economie şi implicaţiile religiei în ştiinţele economice.

  • Sfaturi pentru mine tânăr. Raul Ciurtin, Albalact: Am avut curajul să investesc, să inovez înaintea celorlalţi şi mai mult decât alţii

    A venit mai repede decât mă aşteptam şi m-a găsit nepregătit. Dar asta m-a obligat să mă adaptez şi să învăţ ce nu ştiam mai repede decât credeam că pot. Experienţa în afaceri am căpătat-o pas cu pas, văzând şi făcând, uneori greşind. Am avut flerul de a alege oamenii potriviţi la momentul potrivit. Ca proaspăt medic învăţam să scriu reţete, ca antreprenor am învăţat că o afacere reuşită nu se bazează pe reţete. Eu am reuşit să aduc compania unde este astăzi pentru că am avut curajul să merg mereu mai departe, de fiecare dată când am avut un scop, un obiectiv pe care l-am atins, 
mi-am ales altul şi mai ambiţios. Am avut curajul să investesc, să inovez înaintea celorlalţi şi mai mult decât alţii, am avut încredere în oamenii pe care i-am ales să-mi fie alături şi am învăţat să aşez lucrurile în perspectivă. Nu e uşor să fii vizionar, dar şi asta se construieşte.

    Aşadar, sfaturile pe care le-aş da oricărui tânăr care doreşte astăzi să devină antreprenor sunt sfaturile pe care mi le-aş da şi mie la 20 de ani cu experienţa de astăzi. Să înveţe repede, de unde poate şi orice i se pare folositor, să-şi asume riscuri, să-şi aleagă lângă el oamenii potriviţi cu care să construiască o strategie şi o direcţie bine definite, privind permanent piaţa nu doar pe termen scurt, dar şi pe termen lung. Să pună consumatorul în centrul strategiei, nu doar afacerea şi profitul. Consumatorul te ajută să creşti. Să investească permanent, să creeze o identitate solidă a companiei sale şi a brandurilor şi să comunice deschis, nu doar cu publicul, ci şi cu partenerii şi angajaţii săi. Să aibă curaj să facă următorul pas, pentru că stând pe loc nu se poate. Să fie încăpăţânat în sensul bun al cuvântului, adică să nu abandoneze niciodată ideea care crede că e câştigătoare. Să nu repete aceeaşi greşeală de două ori. Să caute să evalueze şi să monitorizeze cât mai realist contextul economic în care se află şi potenţialul său sau al companiei sale pentru a lua decizii de investiţie corecte.

  • Wargha Enayati, Regina Maria: Trebuie să ai încredere că poţi să reuşeşti, chiar dacă lucrurile par imposibile

    Este bine să faci paşi mici, nu să faci planuri mari şi pe termen lung.  Astfel vei evita să fii dezamăgit.  Timpul îţi va arăta, ca şi mie de altfel, că nu trebuie să forţezi lucrurile.

    Te-aş sfătui să încerci să-ţi dezvolţi un simţ al siguranţei în afaceri, să nu-ţi fie teamă atunci când afacerile cresc prea mult şi să ai încredere că le poţi creşte singur mai departe.  Încearcă să nu reacţionezi niciodată impulsiv.

    Trebuie să ai încredere că poţi să reuşeşti, chiar dacă lucrurile par imposibile.  Aşa cum poate ştii, eu am reuşit să readuc numele Reginei Maria în conştiinţa tuturor românilor prin numirea businessului după această măreaţă Regină. Nu-mi imaginam să fie posibil, dar iată că am reuşit.  De asemenea, ca şi bahá’í, este foarte important să te gândeşti tot timpul cum să faci cunoscută şi Credinţa Bahá’í, aşa cum a făcut Regina Maria şi cum am încercat şi eu să fac în toţi aceşti ani.

    Eu am reuşit să ofer locuri de muncă pentru 2.000 de oameni într-un domeniu nobil şi să mă ţin de profesia mea de medic.  Aşa cum ne sfătuieşte Bahá’u’lláh, “Munca depusă în spiritul servirii semenilor este o formă de devoţiune, înseamnă slujirea lui Dumnezeu” şi asta te îndemn să faci şi tu, orice profesie ai alege.  Bineînţeles că te-aş sfătui să devii medic, chiar cardiolog, dar tu trebuie să hotărăşti.

    Şi nu în ultimul rând, îţi doresc să ai parte de o familie frumoasă, aşa cum am eu!

  • Un medic din Bucureşti şcolit în SUA vinde reţeta tinereţii politicienilor şi managerilor români

    Medicul Ovidiu Peneş a deschis în urma unei investiţii de 100.000 de euro prima clinică de întinerire medicală din România. Ştiinţa age management-ului analizează întregul organism, află diferenţele între vârsta din buletin şi vârsta biologică şi direcţionează organsimul către un parcurs mai bun. Serviciile de age management au preţuri care variază între 80 de euro, în cazul unei simple analize şi 1.500 de euro/lună, pentru un program mai complex care se întinde pe mai multe luni.

    Medicul primar Ovidiu Peneş s-a specializat în Statele Unite ale Americii în domeniul age management şi, la întoarcerea în România, a vrut să aplice cunoştinţele dobândite în propria clinică. “Poate părea un act de curaj din punct de vedere de business, însă este un act necesar din punct de vedere medical”, explică medicul.

    Potrivit lui, domeniul age management, existent în lume de peste 40 de ani, studiază calitatea vieţii şi prevenţia afecţiunilor, analizând factori precum starea celulelor, diferenţa dintre vârsta biologică şi vârsta reală. Chiar dacă românii nu sunt familiarizaţi cu acest concept, a găsit clienţi şi pe această nişă. “Cei mai mulţi oameni politici sau manageri de top din marile corporatii îşi conservă tinereţea şi energia prin programe de age management”, spune el. Iar fenomenul este similar şi în alte ţări. “Cei mai mulţi pacienţi ai Clinicii de Age Management la noi, dar şi al clinicilor similare din alte ţari sunt managerii de top sau cei din middle management, pentru că ei sunt cei care au nevoie de energie şi creativitate cât mai multe ore pe zi, dar au nevoie şi de tonus şi stare fizică buna şi pentru viaţa lor personală”, spune dr. Peneş. Totodată, programele de age management sunt folosite de directorii de resurse umane ca beneficiu extrasalarial, dar şi ca modalitate de a avea în cadrul companiei angajaţi activi, energici şi cu poftă de muncă.

    Medicul a investit 100.000 de euro în sediul clinicii şi în aparatură. Potrivit lui însă, investiţia ştiinţifică, în specializările în SUA, în orele de studiu şi în participările la congresele internaţionale din domeniu reprezintă o investiţie mai valoroasă.

    Durata vieţii se stabileşte în funcţie de stilul în care este trăită. Astfel, o populaţie care trăieşte pe o insulă de pe coasta Japoniei, Okinawa, a atras atenţia Ministerului Sănătăţii japonez, dar şi a Institutului Naţionale de Sănătate al SUA încă din 1976 pe seama unei medii de vârstă maximă de circa 100 de ani. Exerciţiile fizice şi o dietă echilibrată se afla printre obiceiurile membrilor respectivei populaţii. Medicul susţine că prin analize performante se pot afla care sunt punctele forte şi slabe ale fiecărui organism şi care sunt măsurile specifice de protecţie celulară care să prelungească şi viaţa românilor.

    Preţurile pentru aflarea diferenţei între vârsta din buletin şi vârsta biologică variază în funcţie de tipul analizelor între 80-100 de euro, pentru cele simple sau de intoleranţe şi poate să ajungă până la 1.500 de euro pentru programele complexe de age management care se întind pe câteva luni.

     

     

  • Un medic din Bucureşti şcolit în SUA vinde reţeta tinereţii politicienilor şi managerilor români

    Medicul Ovidiu Peneş a deschis în urma unei investiţii de 100.000 de euro prima clinică de întinerire medicală din România. Ştiinţa age management-ului analizează întregul organism, află diferenţele între vârsta din buletin şi vârsta biologică şi direcţionează organsimul către un parcurs mai bun. Serviciile de age management au preţuri care variază între 80 de euro, în cazul unei simple analize şi 1.500 de euro/lună, pentru un program mai complex care se întinde pe mai multe luni.

    Medicul primar Ovidiu Peneş s-a specializat în Statele Unite ale Americii în domeniul age management şi, la întoarcerea în România, a vrut să aplice cunoştinţele dobândite în propria clinică. “Poate părea un act de curaj din punct de vedere de business, însă este un act necesar din punct de vedere medical”, explică medicul.

    Potrivit lui, domeniul age management, existent în lume de peste 40 de ani, studiază calitatea vieţii şi prevenţia afecţiunilor, analizând factori precum starea celulelor, diferenţa dintre vârsta biologică şi vârsta reală. Chiar dacă românii nu sunt familiarizaţi cu acest concept, a găsit clienţi şi pe această nişă. “Cei mai mulţi oameni politici sau manageri de top din marile corporatii îşi conservă tinereţea şi energia prin programe de age management”, spune el. Iar fenomenul este similar şi în alte ţări. “Cei mai mulţi pacienţi ai Clinicii de Age Management la noi, dar şi al clinicilor similare din alte ţari sunt managerii de top sau cei din middle management, pentru că ei sunt cei care au nevoie de energie şi creativitate cât mai multe ore pe zi, dar au nevoie şi de tonus şi stare fizică buna şi pentru viaţa lor personală”, spune dr. Peneş. Totodată, programele de age management sunt folosite de directorii de resurse umane ca beneficiu extrasalarial, dar şi ca modalitate de a avea în cadrul companiei angajaţi activi, energici şi cu poftă de muncă.

    Medicul a investit 100.000 de euro în sediul clinicii şi în aparatură. Potrivit lui însă, investiţia ştiinţifică, în specializările în SUA, în orele de studiu şi în participările la congresele internaţionale din domeniu reprezintă o investiţie mai valoroasă.

    Durata vieţii se stabileşte în funcţie de stilul în care este trăită. Astfel, o populaţie care trăieşte pe o insulă de pe coasta Japoniei, Okinawa, a atras atenţia Ministerului Sănătăţii japonez, dar şi a Institutului Naţionale de Sănătate al SUA încă din 1976 pe seama unei medii de vârstă maximă de circa 100 de ani. Exerciţiile fizice şi o dietă echilibrată se afla printre obiceiurile membrilor respectivei populaţii. Medicul susţine că prin analize performante se pot afla care sunt punctele forte şi slabe ale fiecărui organism şi care sunt măsurile specifice de protecţie celulară care să prelungească şi viaţa românilor.

    Preţurile pentru aflarea diferenţei între vârsta din buletin şi vârsta biologică variază în funcţie de tipul analizelor între 80-100 de euro, pentru cele simple sau de intoleranţe şi poate să ajungă până la 1.500 de euro pentru programele complexe de age management care se întind pe câteva luni.

     

     

  • Cum a fost furat creierul lui Einstein şi pierdut timp de 50 de ani – FOTO

    Albert Einstein a murit pe data de 18 aprilie 1955, după ce cu o zi înainte s-a prezentat la Spitalul Princeton din cauza unor dureri în piept. Fizicianul a decedat din cauza unui anevrism abdominal aortic (n.r. ruptura aortei).

    După decesul său, creierul i-a fost îndepărtat şi furat, scrie Business Insider.

    Doctorul Thomas Stolz Harvey este cel care a realizat autopsia fizicianului, la şapte ore după moartea acestuia. După ce a stabilit cauza decesului, Harvey a îndepărtat, măsurat şi cântărit creierul lui Einstein. Medicul a susţinut ulterior că a avut autorizaţie pentru a efectua autopsia şi a presupus că se vrea studierea creierului omului de ştiinţă. Până în prezent nu au fost descoperite însă documente care să permită autopsia.

    Medicul Harvey a conservat creierul lui Albert Einstein în formaldehihă şi a scos globii oculari ai acestuia, apoi a dat restul corpului la crematoriu.

    Îndepărtarea creierului şi a globilor oculari au fost împotriva ultimelor dorinţe ale lui Albert Einstein, care dăduse instrucţiuni precise pentru moartea sa. Fizicianul voia să fie ars cu creierul în interiorul corpului, iar cenuşa să fie împrăştiată în secret.

    Mai mult, medicul Harvey nu avea dreptul de a păstra creierul fizicianului. Singura sa responsabilitate era de a stabili cauza morţii acestuia, deoarece nu era nici neurochirurg, nici specialist al creierului.

    Există speculaţii privind două posibile motive pentru ca medicul să îndepărteze creierul, unul dintre acestea fiind că a fost pus de către medicul personal al lui Einstein, Harry Zimmerman. Zimmerman nu a recunoscut niciodată public acest lucru, deşi a cerut creierul fizicianului după ce acesta a fost îndepărtat din corp.

    Cel de-al doilea posibil motiv ar fi că medicul Harvey a fost ”furat de moment” în timpul autopsiei, gândindu-se la studiul realizat pe creierul lui Lenin, în 1926.

    După ce a fost asaltat de cereri pentru a studia creierul, medicul Harvey, alături de un tehnician de la Universitatea din Pennsylvania, a tăiat creierul în mii de felii şi 240 de bucăţi. A dat câteva dintre bucăţi doctorului Zimmerman, păstrând restul pentru sine. Atunci când era solicitat de alţi cercetători, acesta refuza să le dea organul, spunând că ”se află la un an de terminarea studiilor”.

    Harvey a divorţat de soţie şi s-a mutat în Wichita, Kansas, unde se presupune că a păstrat creierul într-o cutie de cidru sub un frigider pentru bere. În următorii 30 de ani, Harvey s-a mutat de mai multe ori, păstrând creierul lui Einstein asupra sa, deşi nu a publicat niciodată niciun studiu despre acesta.

    Povestea creierului lui Einstein a atras atenţia publică de mai multe ori, o dată fiind în 1978, într-o revistă regională din New Jersey.

    ”La început nu a vrut să-mi spună nimic, apoi a recunoscut că are creierul, că se află chiar în camera unde ne aflam. A mers spre o cutie pe care scria ”Costa Cider” şi a scos două borcane în care se aflau rămăşiţele creierului care a schimbat lumea”, a scris jurnalistul Steven Levy.

    În 1985, la 30 de ani de la moartea lui Einstein, a fost publicat primul studiu despre creierul acestuia, de către Marian Diamond de la UCLA, după ce acesta a primit fragmente din creierul fizicianului.

    Câţiva ani mai târziu, Harvey s-a întâlnit cu nepoata lui Einstein, Evelyn Einstein, în California, unde a dus creierul fizicianului în mai multe borcane depozitate într-o geantă în portbagajul maşinii. Deşi medicul a uitat creierul acasă la nepoata omului de ştiinţă, aceasta i l-a returnat.

    Înainte de a muri, în 2007, Thomas Harvey a donat creierul lui Einstein spitalului Princeton, locul unde a început toată povestea. În prezent Muzeul Mutter din Philadelphia este singurul loc unde este expusă o parte din creierul lui Einstein.

     

  • Cum a fost furat creierul lui Einstein şi pierdut timp de 50 de ani – FOTO

    Albert Einstein a murit pe data de 18 aprilie 1955, după ce cu o zi înainte s-a prezentat la Spitalul Princeton din cauza unor dureri în piept. Fizicianul a decedat din cauza unui anevrism abdominal aortic (n.r. ruptura aortei).

    După decesul său, creierul i-a fost îndepărtat şi furat, scrie Business Insider.

    Doctorul Thomas Stolz Harvey este cel care a realizat autopsia fizicianului, la şapte ore după moartea acestuia. După ce a stabilit cauza decesului, Harvey a îndepărtat, măsurat şi cântărit creierul lui Einstein. Medicul a susţinut ulterior că a avut autorizaţie pentru a efectua autopsia şi a presupus că se vrea studierea creierului omului de ştiinţă. Până în prezent nu au fost descoperite însă documente care să permită autopsia.

    Medicul Harvey a conservat creierul lui Albert Einstein în formaldehihă şi a scos globii oculari ai acestuia, apoi a dat restul corpului la crematoriu.

    Îndepărtarea creierului şi a globilor oculari au fost împotriva ultimelor dorinţe ale lui Albert Einstein, care dăduse instrucţiuni precise pentru moartea sa. Fizicianul voia să fie ars cu creierul în interiorul corpului, iar cenuşa să fie împrăştiată în secret.

    Mai mult, medicul Harvey nu avea dreptul de a păstra creierul fizicianului. Singura sa responsabilitate era de a stabili cauza morţii acestuia, deoarece nu era nici neurochirurg, nici specialist al creierului.

    Există speculaţii privind două posibile motive pentru ca medicul să îndepărteze creierul, unul dintre acestea fiind că a fost pus de către medicul personal al lui Einstein, Harry Zimmerman. Zimmerman nu a recunoscut niciodată public acest lucru, deşi a cerut creierul fizicianului după ce acesta a fost îndepărtat din corp.

    Cel de-al doilea posibil motiv ar fi că medicul Harvey a fost ”furat de moment” în timpul autopsiei, gândindu-se la studiul realizat pe creierul lui Lenin, în 1926.

    După ce a fost asaltat de cereri pentru a studia creierul, medicul Harvey, alături de un tehnician de la Universitatea din Pennsylvania, a tăiat creierul în mii de felii şi 240 de bucăţi. A dat câteva dintre bucăţi doctorului Zimmerman, păstrând restul pentru sine. Atunci când era solicitat de alţi cercetători, acesta refuza să le dea organul, spunând că ”se află la un an de terminarea studiilor”.

    Harvey a divorţat de soţie şi s-a mutat în Wichita, Kansas, unde se presupune că a păstrat creierul într-o cutie de cidru sub un frigider pentru bere. În următorii 30 de ani, Harvey s-a mutat de mai multe ori, păstrând creierul lui Einstein asupra sa, deşi nu a publicat niciodată niciun studiu despre acesta.

    Povestea creierului lui Einstein a atras atenţia publică de mai multe ori, o dată fiind în 1978, într-o revistă regională din New Jersey.

    ”La început nu a vrut să-mi spună nimic, apoi a recunoscut că are creierul, că se află chiar în camera unde ne aflam. A mers spre o cutie pe care scria ”Costa Cider” şi a scos două borcane în care se aflau rămăşiţele creierului care a schimbat lumea”, a scris jurnalistul Steven Levy.

    În 1985, la 30 de ani de la moartea lui Einstein, a fost publicat primul studiu despre creierul acestuia, de către Marian Diamond de la UCLA, după ce acesta a primit fragmente din creierul fizicianului.

    Câţiva ani mai târziu, Harvey s-a întâlnit cu nepoata lui Einstein, Evelyn Einstein, în California, unde a dus creierul fizicianului în mai multe borcane depozitate într-o geantă în portbagajul maşinii. Deşi medicul a uitat creierul acasă la nepoata omului de ştiinţă, aceasta i l-a returnat.

    Înainte de a muri, în 2007, Thomas Harvey a donat creierul lui Einstein spitalului Princeton, locul unde a început toată povestea. În prezent Muzeul Mutter din Philadelphia este singurul loc unde este expusă o parte din creierul lui Einstein.