Pe locul trei se află stresul zilnic de a avea răspunsuri la întrebări care nu au răspuns: când revin la birou, ce fac cu copiii dacă nu mai merg la şcoală, unde-mi petrec vacanţa, când şi cum voi putea să mă întâlnesc cu prietenii etc.
Conform unui studiu al eJobs, una dintre cele mai importante platforme de recrutare online din România, 50% din participanţii la un studiu derulat zilele acestea cred că în următoarele 12 luni îşi vor schimba locul de muncă, fie pentru că au rămas fără job, fie pentru că firma nu le mai poate îndeplini aşteptările profesionale.
10% dintre participanţii la studiu cred că vor fi daţi afară în următorul an, 11% cred că le va fi redus salariul sau pachetul de beneficii extrasalariale, 12% cred că vor fi promovaţi, 7% sunt deschişi să îşi deschidă firme în următoarele 12 luni, iar 14% cred că această criză nu le va schimba cu nimic viaţa profesională.
Domeniile care sunt cel mai stabile şi care vor traversa cel mai bine criza sunt IT-ul, bankingul, retailul şi farma.
Cei care au participat la studiu spun că deja au fost nevoiţi să renunţe la o parte dintre planurile profesionale pe care le aveau: 27% voiau să îşi schimbe jobul, 26% se aşteptau la o promovare şi o majorare salarială, iar intenţia de a urma cursuri de reconversie profesională, de a-şi deschide un business sau de a se muta în altă ţară au ieşit de pe agendă.
Revenind la pierderea jobului, această temere va câştiga tot mai mult teren în România, mai ales la generaţiile decreţeilor şi millennials, care au intrat pe piaţa muncii între 1990 şi 2010.
Aceste generaţii au deja o vechime cuprinsă între 10 şi
30 de ani de piaţa muncii.
Pentru cei care au între 20 şi 30 de ani vechime nu mai există cale de întors; mai ales pentru cei care au 30 de ani vechime, pensia este mai aproape decât o eventuală reconversie profesională.
Cei care au reuşit să ocupe poziţii bune în companii au ajuns la un anumit nivel atât din punctul de vedere al poziţiei, statusului social, cât şi al veniturilor. Mulţi sunt conştienţi că dacă şi-ar pierde jobul nu vor mai găsi altul la fel, care să îndeplinească în acelaşi timp cele două condiţii.
Companiile preferă oameni tineri, mai tehnologizaţi, mai adaptaţi la trendurile vremii, în detrimentul experienţei şi al părului cărunt.
La 40-50 de ani este foarte greu să te specializezi, să zicem în IT, un sector care are viitor şi unde veniturile sunt mari.
Niciun HR nu riscă să vină în faţa unei echipe cu oameni de 20-30 de ani cu un nou angajat care are 50 de ani. Nici nu ştii care este formula de adresare.
În criza de acum 10 ani, România a pierdut 700.000 de locuri de muncă, pe care le-a recuperat foarte greu sau chiar deloc. Spre exemplu, în sectorul privat nici acum nu s-au recuperat 400.000 de locuri de muncă, deşi businessurile şi economia au crescut susţinut.
Când a venit criza în 2009 – 2010, foarte mulţi şi-au găsit de lucru în afară – în Europa, în SUA, în Canada etc. În aceste zone, economiile şi-au revenit destul de repede, iar piaţa forţei de muncă era extrem de activă. Această situaţie a făcut ca în fiecare an 200.000 de români, activi, cu şcoală sau fără şcoală, să plece din ţară.
Acum situaţia s-a schimbat radical, pentru că şi marile companii sunt afectate de această criză şi se vor confrunta cu zeci de milioane de şomeri. Spre exemplu, în America sunt deja 33 de milioane de şomeri, iar în Europa previziunile indică 60 de milioane de şomeri.
Marile companii se vor ocupa de restructurare în următorii ani, pentru a încerca să supravieţuiască acestei crize.
În România, estimările indică 1 milion de şomeri, care îşi vor căuta un loc de muncă, iar acesta va fi greu de găsit în lipsa unor investiţii atât publice, cât şi private.
În ultimii cinci ani, economia a trăit din consum şi foarte puţin din investiţii noi, ceea ce a făcut ca joburile înfiinţate să fie mai degrabă în retail, decât în industrie sau servicii.
Când eşti tânăr şi ai viaţa înainte, iar globalizarea era o poartă extraordinară, nimeni nu-şi punea problema că nu-şi va găsi un job.
Acum paradigma se schimbă, iar temerea că-ţi vei pierde jobul va câştiga teren, mai ales că alternativele vor fi din ce în ce mai reduse.
Acesta este un trend care va schimba foarte multe lucruri în viaţa socială şi politică din România.
Tag: marketing
-
Frica de a-ţi pierde jobul va creşte, pentru că nu vor exista prea multe alternative de a-ţi găsi altul
-
Paula Negrea, fondatoarea brandului de pantofi personalizaţi Lumea la Picioare: Am pierdut o lună de vânzări în vârf de sezon şi un an de vânzări pentru nunţi
Paula Negrea, 33 ani, fostă jurnalistă, a fondat brandul de pantofi personalizaţi Lumea la Picioare, iar businessul a ajuns în 2019 la 100.000 de euro.
Brandul aduce laolaltă munca a două generaţii, astfel că producerea efectivă a pantofilor este realizată de către oameni din „şcoala veche“, iar de partea de marketing se ocupă „milenialii şi zeţii“.
„Producţia o facem în România, bazându-ne pe piele şi accesorii din Italia, cu artizanii noştri locali. Lumea la Picioare pune laolaltă talentele a două generaţii, practic, într-un e-shop. Reuneşte oamenii de produs din ateliere, cu oamenii de stil, marketing şi client din digital. E un brand care produce şi livrează pantofi personalizaţi în spiritul fiecărei cliente“, spune Paula Negrea.
După un 2019 conform planurilor, pentru anul acesta estimările privind businessul sunt dificil de făcut la momentul actual având în vedere impactul pe care l-a avut criza generată de pandemia de COVID-19 asupra afacerii. Timp de o lună, din 15 martie până în 15 aprilie, producţia de pantofi a fost oprită, iar angajaţii au stat acasă. După perioada sărbătorilor de Paşte, oamenii şi-au dorit să revină la muncă, iar acest lucru a putut fi posibil prin luarea unor măsuri stricte cu privire la igienă. „Din 15 martie în 15 aprilie, producţia a fost închisă şi artizanii au stat acasă, în siguranţă. Am ales să inactivăm e-shopul pentru cumpărare, să nu mai preluăm comenzi şi să nu mai insistăm pe comunicări comerciale. Să fim pur şi simplu oameni. Şi să ne adaptăm din mers. Am pierdut o lună de vânzări în vârf de sezon, convenţional. Am pierdut şi un an de vânzări pentru nunţi“, adaugă Paula Negrea.
Odată cu reluarea activităţii şi comenzile au început să apară, iar fondatoarea Lumea la Picioare este de părere că oamenii au început în această perioadă să pună mai multă valoare pe munca depusă din spatele produsului.
Businessul a fost fondat în anul 2015, iar de atunci în fiecare an investiţiile s-au ridicat la 20.000 euro atât în produsele vândute, cât şi în tehnologie şi marketing. Produsele Lumea la Picioare sunt vândute prin intermediul ecommerce-ului, care a avut foarte mult de câştigat în această perioadă.
„Din 2020, vom vinde produsele noastre şi în alte ecosisteme decât în propriul eshop. Vom testa modelele bestseller Lumea la Picioare în eshop-uri mari din Europa. Vom testa modelele bride în showroom-urile unor producători de rochii de mireasă din România. Vrem să înţelegem cum e primită ideea personalizării în rândul mireselor millenials şi Z, de la care ne aşteptăm să fie mult mai experimentale“, spune Paula Negrea.
Fondatoarea Lumea la Picioare este de părere că în perioada postpandemică produsele personalizate vor fi printre cele mai preferate de către consumatori pentru că acestea aduc un plus de valoare faţă de cele comercializate de către retaileri. „Este colecţionabil, nu încă ceva aruncat în dulap şi, în final, deci o risipă“.
-
Start-up-ul românesc înfiinţat de doi tineri care are acum clienţi din Fortune 500
Am încheiat prima rundă de investiţii de la business angels la finalul anului 2014 în contextul în care veneam cu ceva nou, palpabil. Primii bani i-am luat de la trei business angel: Mălin Iulian Ştefănescu – el a condus runda de investiţii –, Dan Temelie şi Radu Atanasiu. Ei sunt primii care au avut încredere în business”, a povestit în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Cernat, CEO şi cofondator al SmartDreamers. El a demarat proiectul alături de Mihai Ceuşan şi Marius Huza, SmartDreamers funcţionând la început pe modelul de business „social media recruitment”, respectiv pe cel de platformă de joburi. La doi ani de la prima finanţare obţinută de la investitori de tip business angel, start-up-ul a reuşit să atragă o a doua investiţie, de 700.000 euro, de data aceasta din partea fondului 3TS Capital Partners.
„Aveam deja primii clienţi în Ungaria, eram un jucător regional, dar cea mai mare parte, undeva la 90% din venituri erau generate în continuare de clienţii din România. La momentul respectiv am spus: «OK, după ce luăm investiţia vom creşte, va fi totul perfect». Nu a fost aşa. Intram din ce în ce mai mult în concurenţă cu celelalte platforme de joburi. Spre exemplu în Ungaria şi în toate ţările din Europa este acelaşi profil de piaţă: există un jucător care are monopol pe platformele de joburi. România, cu eJobs şi Bestjobs, este în regiune singura excepţie de duopol, nu de monopol. În Ungaria este un jucător care are peste 90% din piaţă”, a relatat Adrian Cernat, adăugând că SmartDreamers era percepută astfel ca un competitor şi nu ca o alternativă pentru BestJobs şi eJobs.
„Nu ne-a convenit deloc modelul acesta, nu era OK, era clar că nu aveam scalabilitate şi am spus că este clar că trebuie să facem o modificare astfel încât să renunţăm total la ideea de platformă de joburi şi să ne concentrăm pe un produs de tip software ca un serviciu în social media, şi am făcut acest lucru în 2018. La început am mers în paralel cu ambele idei.” Start-up-ul a validat noua direcţie de business, iar de anul trecut funcţionează strict pe modelul SaaS (Software as a Service), SmartDreamers fiind în prezent soluţie automatizată de marketing care ajută companiile să abordeze recrutarea ca un proces de vânzare.
Start-up-ul a reuşit să semneze primele contracte cu clienţi la nivel global la finalul anului 2018, iar anul trecut a atras în portofoliu şi primul client din topul Fortune al celor mai mari 500 de companii din lume.
„Am reuşit să semnăm primul client din lista Fortune 500 – cu L’Oréal, în Paris. Asta s-a întâmplat la începutul lui 2019. Procesul de vânzare către L’Oréal a fost unul clasic. În spate sunt sute, mii de e-mailuri trimise şi proceduri către companii cărora le spuneam că suntem o companie de soft şi le explicam ce facem. În final, L’Oréal a fost una dintre companiile care au considerat interesant produsul şi a stabilit o întâlnire cu noi. Am avut o primă întâlnire în Paris, a doua, a treia, a patra şi în final am reuşit să batem palma“, a explicat Adrian Cernat, menţionând că semnarea contractului cu unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetic şi machiaj a reprezentat o validare a noului model de business.
„A fost foarte important pentru noi pentru că aveam un client care valida modelul nou şi feedbackul a fost foarte bun pe parcursul colaborării. După care a apărut al doilea client din Fortune 500, Siemens Singapore, au apărut clienţi regionali, spre exemplu Coca-Cola Hellenic, cu care lucrăm în patru ţări sau Temenos. Am reuşit să aducem nume mari în portofoliu.“ În prezent, peste jumătate (65%) din veniturile SmartDreamers sunt generate de clienţii din străinătate. Anul trecut, start-up-ul a înregistrat venituri totale brute de 1,5 milioane de euro. La final de 2020 aşteaptă venituri de circa 2,5 milioane de euro. Nu suntem profitabili, nu ne uităm la profitabilitate pe termen scurt, mediu, ci pe termen lung”, a precizat CEO-ul şi cofondatorul SmartDreamers.
Modelul de business SaaS presupune plata serviciilor ca abonament pe o perioadă de un an. „Preţul este per echipă şi începe de la 35.000 de euro per echipă, dar avem clienţi care plătesc mai mult de 100.000 de euro. Media sumei plătite este undeva spre 50.000 de euro per companie”, a punctat el.
Din totalul finanţărilor obţinute până acum de SmartDreamers (2,2 mil. euro) de la business angels, 3TS Capital şi Gapminder, aproximativ 60% din bani au fost alocaţi modelulului vechi de business, iar restul noului model de business.
Anul acesta, start-up-ul se pregăteşte pentru o nouă rundă de finanţare. „În 2019 nu am ridicat o altă rundă de finanţare, ultima a fost în noiembrie 2018, de la Gapminder cu follow-on de la 3TS. (…) Suntem în discuţii ca orice alt start-up. Foarte probabil în 2020 vom avea o investiţie, rămâne de văzut la ce valoare, ne uităm la un timing optim”, a punctat Adrian Cernat. El a adăugat că la ultima rundă de finanţare compania a fost evaluată la aproximativ 7 mil. euro. „Nu eu evaluez compania, ci investitorul extern. Deci este o variabilă care ţine de cei din extern care pun banii şi spun: Consider că compania ta valorează atât. Ultima evaluare conform datelor de la ONRC a fost de 6,8 milioane de euro. A fost de mult. Astăzi o nouă validare pe evaluare o poate face doar un nou investitor”.
Proiect: WindOne
Ce face? Soluţii de digitalizare pentru industria de securitate fizică
Invitat: Ionel Popa, managing partner WindOne
Proiect: Creasoft
Ce face? Sistem de pontaj wireless
Investiţie iniţială: 500.000 euro
Venituri generate anul trecut de sistemul de pontaj wireless: 2 milioane lei
Invitat: Adrian Dinu, fondator Creasoft
Proiect: miioSMILE
Ce face? Aplicaţie de comunicare între stomatologi şi tehnicieni dentari
Investiţia iniţială: 10-15.000 euro
Finanţare obţinută până acum: 25.000 euro
Evaluare proiect: minimum 500.000 euro
Invitat: Gilbert Vasile, CEO şi cofondator al miioSMILE
Proiect: Beez
Ce face? Aplicaţie mobilă ce ajută utilizatorii să economisească bani atunci când fac cumpărături online
Investiţie iniţială: 100.000 euro
Finanţare totală primită până acum: 1,6 milioane euro
Invitat: Vasile Tămaş, cofondator al Beez
ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor. Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation
-
Ce trenduri se remarcă în marketingul digital din România anul acesta
Numărul de utilizatori de internet şi de cumpărători online din România este încă la un nivel care ne arată că piaţa nu este matură, dar creşterea este tot mai evidentă de la un an la altul. Conform raportului GPeC, piaţa de eCommerce din România a ajuns la 4,3 miliarde de EUR la final de 2019, iar conform datelor IAB România piaţa de publicitate online a depăşit 50 de milioane de EUR. Cea mai mare parte a bugetelor de marketing online sunt îndreptate către Google şi Facebook, dar Instagram şi Youtube încep şi ele să acapareze o felie importantă. Formatele video şi animaţiile capătă şi ele teren, iar sfatul specialiştilor în domeniu este că cele mai performante sunt creaţiile scurte, concise, care ies în evidenţă şi pun punctul pe „i”. Tendinţa este din ce în ce mai mult de folosire a automatizărilor în digital marketing, iar agenţiile şi specialiştii îşi concentrează atenţia înspre a învăţa din ce în ce mai bine cum să se folosească de automatizări pentru a obţine rezultate mai bune din campaniile lor.
Cea mai mare parte a bugetelor se îndreaptă către Google Ads, dar felia ocupată de Facebook Ads este şi ea în creştere de la un an la altul. Google a câştigat teren, tocmai pentru că Google Ads se îmbină foarte bine cu procesul activ de găsire a unui produs sau a unei informaţii, clientul se află deja într-un mod proactiv de căutare a produsului sau a respectivei informaţii, iar asta se observă şi din faptul că rata medie de click pe Google Ads este de 3 ori mai ridicată decât rata medie de click pe Facebook Ads.
Dacă numărul de utilizatori Facebook din România este trecut de 10 milioane, Instagram abia acum a ajuns la 3,6 milioane de utilizatori români. Totuşi, tendinţa este clar de creştere accelerată în cazul Instagram, ceea ce face ca şi bugetele acordate Instagram Ads şi influencer marketing prin Instagram să crească. „Dacă până acum, Facebook şi Google Ads erau principalele canale de marketing online către care erau îndreptate bugetele de digital, Instagram Ads şi Youtube Ads au început să prindă teren anul trecut odată cu creşterea numărului de utilizatori activi ai Instagram şi Youtube”, observă Robert Dumitru – digital marketing coordinator MTH Digital.
Dacă pe Facebook, split-ul între bărbaţi şi femei este aproximativ egal, pe Instagram femeile sunt 55% din audienţa din România, iar 75% din audienţă are vârsta sub 35 de ani, conform datelor puse la dispoziţie de Facebook Ad Manager. Prin urmare, brandurile care se adresează tinerilor şi care vând produse din categoria fashion, beauty sau lifestyle, nu pot ignora Instagram.
Bugetele care se îndreaptă către canalele de marketing online variază foarte mult în funcţie de nivelul de business. „Dacă un startup va investi undeva la aproximativ 500 de euro pe lună, business-urile de nivel mediu vor aloca un buget între 1.000 şi 10.000 de euro pe lună către canalele de marketing online în funcţie de categoria de piaţă pe care activează. La polul opus, afacerile mature şi, mai ales, business-urile cu ADN digital vor aloca bugete de câteva zeci de mii de EUR pe lună în digital marketing ”, explică Anca Toma – head of digital MTH Digital.
Majoritar, utilizatorii din România folosesc internetul şi chiar fac cumpărături online de pe device-uri mobile. Ca urmare, într-acolo se îndreaptă şi cea mai mare parte a bugetelor de digital marketing. „Dacă ne uităm la magazinele online cu care lucrăm, putem spune că peste 80% dintre bugete sunt cheltuite targetând utilizatori care navighează de pe device-uri mobile”, completează Anca Toma.
Ca urmare, site-urile fiind din ce în ce mai aglomerate şi concurenţa fiind din ce în ce mai mare, costurile cresc şi ele. Cele mai bune rezultate sunt obţinute de creaţiile şi campaniile de marketing concise, uşor de înţeles, care spun repede şi scurt ce au de spus. “În digital marketing este important să vii mereu cu ceva nou şi inovator pentru a atrage atenţia. Dar la fel de important este ca această creativitate să se împletească cu mesajele directe, concise şi uşor de înţeles. Clientul final nu are timp să înţeleagă un mesaj indirect sau transmis anevoios, iar lupta pentru atenţia acestui client este din ce în ce mai acerbă. Ca urmare, războiul va fi câştigat de companiile care se concentrează pe simplitate.” ne explică Theodor Encescu, graphic design coordinator MTH Digital.
Deşi cele mai bune rezultate din punct de vedere al ratei de click sunt încă obţinute de obicei de formatele statice care au un mesaj „catchy” şi uşor de înţeles, formatele interactive capătă tot mai mult teren în lupta pentru atenţia clientului. „În 2019, aproximativ 25% dintre creaţiile realizate de MTH Digital au fost formate animate şi video ca urmare a creşterii cererii pentru acest tip de creaţii” completează Theodor Encescu.
Tendinţa Google, Facebook, Youtube şi Instagram este de a incorpora din ce în ce mai mult machine learning şi inteligenţă artificială în partea de setare a campaniilor. Automatizările pot fi folosite atât în zona de targetare eficientă a audienţei, cât şi în zona de licitaţie şi creaţie a campaniilor. Spre exemplu, algoritmii ne pot spune în ce momente ale zilei şi în ce contexte, pe ce site-uri ar fi mai bine să servim o anumită reclamă unui client, dar şi care client ar putea fi mai dispus să dea click pe bannerul nostru. „Putem inclusiv să facem un test şi să urcăm 2 reclame – una roşie şi una verde. Ştiind date despre audienţa noastră, algoritmul poate decide să servească reclama verde unui vizitator şi reclama roşie altui vizitator. Agenţiile şi specialiştii din digital marketing sunt ajutate acum de inteligenţa artificială incorporată de Google, Facebook, Youtube şi Instagram Ads să eficientizeze modul în care targetează şi creează campaniile, scutind timp şi optimizând mai bine bugetele clienţilor pentru a obţine rezultate eficiente. Părerea mea este că nu ar trebui să ne ferim de tehnologie, ci să învăţăm să o folosim pentru a creşte eficienţa campaniilor create” explică Robert Dumitru.
MTH Digital este o agenţie de digital marketing înfiinţată în 2015, care funcţionează ca un departament de marketing online full-service, având în echipa sa de 12 specialişti în digital marketing atât echipe de performance marketing, cât şi echipe de creaţie grafică, copywriting şi content.
-
Un nou serviciu de digital marketing pentru magazinele online din piaţa locală
Blugento, companie clujeană specializată în furnizarea de soluţii de eCommerce bazate pe platforma Magento, lansează Zéa, agenţia de digital marketing în eCommerce dedicată magazinelor online partenere. Agenţia funcţionează ca un serviciu ce poate fi accesat de magazinele online din reţeaua Blugento şi răspunde nevoilor acestora de creştere a business-ului prin strategii de marketing digital performante şi eficiente, într-o piaţă de eCommerce tot mai competitivă.
În primul an de la lansare, Blugento estimează că aproximativ 40 de clienţi companii mari vor implementa soluţiile agenţiei de digital marketing Zéa, iar vânzările acestor companii ar putea creşte cu până la 50%, în urma campaniilor derulate. „Creşterea în online a unui proiect ţine de strategia de business a antreprenorului. Porneşte de la setarea KPI-ului pe întreaga afacere în general, iar noi trebuie să identificăm care sunt obiectivele de creştere, pe ce tip de produse şi pentru ce audienţă, să facem ca cifrele să aibă sens în planul de business al antreprenorului sau chiar să construim acest plan de business şi, ţinând cont de adaosul comercial practicat, de veniturile pe care le poate genera, de profitabilitate, să inserăm strategii de comunicare eficiente pentru atingerea obiectivelor respective”, spune Sandu Băbăşan, CEO Blugento.
Noul serviciu poate fi accesat pe bază de abonament şi este complet personalizat, abordarea Blugento fiind una directă, ce presupune implicare imersivă în toate procesele de business, cu efect pe termen lung şi cu impact pozitiv în toate procesele de business ale clienţilor.
Un alt avantaj competitiv al noului serviciu este experienţa directă în toate stagiile vânzării online şi pe orice verticală în care eCommerce-ul are impact: de la produse fizice în industria de fashion, beauty şi luxury, până la produse digitale cu vânzare recurentă.„Zéa are o poziţionare unică în piaţă şi datorită faptului că managerii de proiecte ai agenţiei interacţionează în mod natural cu echipa tehnică a Blugento, astfel putând deservi clienţii într-un mod eficient şi rapid”, spune Lorand Minyo, Head of Marketing Blugento. Serviciul include auditul şi managementul campaniilor de advertising pe Google, Facebook, Instagram şi Linkedin cu obiective clare de optimizare a conversiei, campaniile fiind create şi administrate 100% in-house, de la copywriting şi vizuale, până la modificarea granulară a acestora în funcţie de reacţia concurenţei şi condiţiile de piaţă.
Echipa Zéa se ocupă şi de crearea şi managementul conţinutului social media pentru clienţii Blugento, de la postări organice la Facebook şi Instagram Stories, astfel încât aceştia pot delega toate activităţile de marketing digital către agenţie pentru a atinge rezultatele agreate.
Zéa se alătură astfel celorlalte servicii oferite de Blugento prin care clienţii pot crea şi administra magazinele online, pot automatiza procesele de vânzare online, pot automatiza marketingul digital prin unelte specifice şi pot gestiona experienţa de shopping online a utilizatorilor. -
A renunţat la o carieră peste hotare pentru a-şi deschide o afacere acasă, inspirată de o pasiune din copilărie
„Patiseria şi zona de gastronomie îmi plac de când eram mică. Aveam 12-13 ani când, fiind elevă la Şcoala Americană, trebuia să strângem bani pentru un proiect social. Eu am ales să fac brioşe acasă, pe care le livram clienţilor înainte să merg la şcoală sau după ore. Şi de aici a început să îmi placă să gătesc. Am început să îmi cumpăr ustensile pentru bucătărie – cântar de bucătărie, oale, tigăi, produse pentru gătit prăjituri”, povesteşte Ioana Burcea, fondatoarea restaurantului Frank Bistro & Dessert Bar din Bucureşti. Se opreşte apoi şi se întreabă retoric de unde a moştenit această pasiune: „Mama mea nu găteşte, tata nu găteşte, bunica nu găteşte nici ea. Nu se ştie cum de eu am ales această cale”.
În 2013, după absolvirea liceului, Ioana Burcea a plecat la facultate în Marea Britanie, unde a urmat o şcoală de business la Londra. În ultimul an s-a specializat în domeniul marketingului, dar nu acesta avea să fie domeniul în care să îşi construiască o profesie. „După facultate am hotărât să rămân în Anglia ca să urmez şi un master. Am absolvit masteratul în marketing strategic în cadrul Imperial College London. În cadrul acestor cursuri am studiat mai multe industrii, iar la final am ales să merg în zona de gastronomie – patiserie, pentru că asta mi-a plăcut.
Apoi am plecat spre Paris să urmez cursurile de patiserie în cadrul şcolii culinare şi de ospitalitate Le Cordon Bleu”, îşi aminteşte antreprenoarea. După aceste cursuri, pe care le-a urmat în 2017 şi 2018, a deschis, anul trecut, Frank Bistro & Dessert Bar, în urma unei investiţii de aproximativ 100.000 de euro. O bună parte din fonduri au fost direcţionate în zona de bucătărie, care în prezent găzduieşte trei bucătari. În total, în cadrul restaurantului lucrează acum şase persoane. De asemenea, Frank Bistro & Dessert Bar are o capacitate de 22 de persoane la interior, la care pe timp de vară se mai adaugă 40 de locuri pe o terasă intimă care se află în faţa restaurantului.
„Anul acesta în luna martie vrem să începem lucrările pentru a extinde terasa cu circa 20-24 de locuri, pentru a mări capacitatea de găzduire a restaurantului având în vedere că putem servi în jur de 200 de persoane odată cu bucătăria pe care o avem”, descrie Ioana Burcea ambiţiile sale pentru anul în curs. Mare parte din materia primă folosită la prepararea bucatelor din restaurant este achiziţionată de pe piaţa locală, însă carnea, brânzeturile, untul, făina şi smântâna sunt importate din Franţa, Italia, Argentina. „Pregătim totul în casă, de la dulceţuri, sosuri, pâine, chifle pentru burgeri, îngheţată, iar unele preparate necesită, spre exemplu, folosirea unui unt mai gras decât găsim pe piaţa locală, astfel că trebuie să aducem unt din Franţa sau Belgia, sau smântâna la fel”, explică antreprenoarea.
În ceea ce priveşte preparatele preferate de clienţii care trec pragul restaurantului, Ioana Burcea spune că a observat o migrare a consumatorilor spre mâncarea sănătoasă, observaţie susţinută şi de unul dintre bucătarii restaurantului.
„În general burgerii sunt cel mai comandaţi. Ouă Benedict, avocado cu ricotta (brânză italienească), salate, tarte cu ricotta. Lumea caută alternative la mâncarea tradiţională, dar caută şi să consume ce este în trend acum, precum avocado. Se cere avocado foarte mult şi este bine, că din el poţi să faci orice”, spune Octavian Ivaşcu, bucătar cu experienţă de peste 10 ani. El are în plan să aducă şi câteva îmbunătăţiri meniului din restaurant, adăugând la acesta o varietate mai mare de preparate din peşte, fructe de mare şi vită, spre exemplu. Având în vedere că restaurantul Frank a luat naştere abia la jumătatea anului trecut, antreprenoarea nu a putut oferi cifre legate de situaţia financiară a businessului. Ea spune că până în prezent, din punctul de vedere financiar, businessul a fluctuat lună de lună şi speră ca în următoarele şase luni situaţia să se stabilizeze. „Am avut luni bune şi luni proaste. Spre exemplu, luna noiembrie a fost foarte bună, cu mulţi clienţi şi evenimente, dar decembrie a fost pustie. Nu am o situaţie clară acum în ceea ce priveşte partea financiară, dar sper ca în următoarea perioadă să se aşeze lucrurile. Mi-am pus ca target ca oricare este cifra de afaceri după primul an de activitate, să o cresc în al doilea an cu 25%”, a spus Ioana Burcea.
Pe lângă extinderea terasei, planurile de dezvoltare ale antreprenoarei vizează şi demararea unui alt proiect gastronomic, în zona Floreasca. „Acesta va fi de trei ori mai mare decât este Frank, va avea o capacitate maximă de 150 de locuri la masă, se va întinde pe două etaje, dar nu va fi deschis sub acelaşi nume. De asemenea, anul acesta vrem să producem îngheţată în cadrul Frank şi să o distribuim către alte localuri. Deja am vorbit pentru o colaborare”, descrie fondatoarea Frank Bistro & Dessert Bar ambiţiile sale în continuare.
CV de bucătar
Octavian Ivaşcu şi-a început cariera de bucătar la finalul clasei a VIII-a, când părinţii l-au îndrumat spre un liceu care avea şi un profil gastronomic.
„La sfârşitul clasei a opta nu ştiam pe ce drum să o apuc, iar părinţii m-au îndrumat spre un liceu care avea un profil extra – tehnici de preparare în gastronomie. Eu am vrut să fac şcoala de bucătari la Hotel Park, dar aveam în jur de 14 ani şi nu m-au primit pentru că eram prea mic. Prima practică a fost la restaurantul Mica Elveţie, iar după trei luni de practică m-au angajat”, spune el. La 16 ani, s-a angajat pentru prima dată într-un restaurant şi a lucrat aproximativ un an şi jumătate în cadrul acestuia. „Apoi, după ce am terminat şi liceul, în 2014 m-am angajat într-un local din Centrul Vechi din Bucureşti, unde am lucrat trei ani. Era mai mult cafenea-teatru, dar se şi gătea şi mi-am îmbogăţit experienţa acolo”, povesteşte Octavian Ivaşcu. -
Nu ne vindem ieftin doar pentru că suntem români
„Deşi au fost foarte multe discuţii cu diferite VC-uri (fonduri de investiţii de risc – n.red.) din România, Polonia şi Cehia, nu am concretizat nicio investiţie. Motivul este unul destul de simplu: dacă suntem din România nu înseamnă că trebuie să ne vindem ieftin. Am văzut afaceri similare în Polonia sau Cehia evaluate la 15-20 milioane euro, iar noi, Retargeting, nu vom accepta evaluări de 6-7 milioane euro doar pentru că suntem români”, a declarat pentru Business MAGAZIN Rareş Bănescu. Deşi bazele proiectului au fost puse în 2014, el a înfiinţat compania în 2015 alături de Cătălin Constantin, CEO-ul firmei Newsman. Soluţia software creată de Retargeting.biz s-a axat încă de la început pe modul în care comercianţii online îşi pot îmbunătăţi vânzările prin personalizarea ofertelor pentru clienţi şi monitorizarea activităţii lor în magazinul online. Treptat, start-up-ul a adăugat noi funcţionalităţi soluţiei – de la notificări push, SMS, până la reclame automatizate pe Facebook, Instagram şi Google, în condiţiile în care mediul online este spaţiul pe care retailerii se bat cel mai mult acum pentru atragerea atenţiei consumatorilor.
„Noi suntem un start-up tech. Am dezvoltat un soft care concurează cu agenţiile standard de PPC (price per click – n. red.) sau performance, cum spunem noi, însă niciuna din agenţiile de pe piaţă nu are cifrele noastre la nivel de număr de clienţi sau bugete rulate. Acesta este şi motivul pentru care considerăm că am ajuns cea mai mare agenţie de PPC, deşi intenţia noastră nu a fost niciodată aceasta”, a punctat el, adăugând că Retargeting.biz nu este de fapt o agenţie de marketing în sine, ci o companie care pune la dispoziţie un soft de automatizare al proceselor de marketing. „Suntem confundaţi cu o agenţie de clienţi deoarece, pentru ei, înlocuim agenţia. În plus, Retargeting livrează şi alte servicii în paralel cu cele de PPC, cum ar fi e-mailuri, pop-up-uri, SMS-uri, push notifications, recomandări personalizate de produse pe site şi altele.”
Ce înseamnă însă mai exact automatizarea activităţii pe care ar trebui să o facă o agenţie de marketing pentru magazinele online? „Noi automatizăm crearea de reclame, raportarea şi, cel mai important, optimizăm automat acele campanii. Acest lucru înseamnă că avem zona de machine learning care ia decizii în numele clientului, decizii ce ţin de amplasarea reclamei, de ofertă (bid), de creativ şi altele. Practic, calculatorul optimizează reclama, iar rezultatele sunt mult mai bune faţă de optimizările făcute de o resursă umană, motivul fiind simplu: calculatorul are posibilitatea să ia mult mai multe decizii şi mult mai rapide, are posibilitatea să facă managementul a mii de conturi, nu doarme, nu îşi ia concediu de odihnă sau concediu medical. Rezultatul om versus maşină este cam cu 50% mai bun în favoarea calculatorului”, a explicat Rareş Bănescu. În schimb, a continuat el, o agenţie normală de performance marketing face iniţial setupul campaniei pe diferite canale – Google Search, Google Display, Facebook, Instagram – iar ulterior începe optimizarea campaniilor pentru a atinge rezultatele impuse de client.
„Partea de optimizare este cea mai importantă. De multe ori însă se întâmplă ca o persoană dintr-o agenţie să aibă 10-15 magazine online pentru care optimizează reclama.”
Soluţie recunoscută de Google şi FacebookAnul trecut, Retargeting.biz a obţinut statutul de partener al Facebook, unul dintre primii din regiune, precum şi pe cel de partner al Google, acreditările primite de la cei doi giganţi online fiind o validare a businessului construit, ce poziţionează compania românească ca jucător de top în industria de profil din Europa Centrală şi de Est. Totodată, acreditările primite de la giganţii americani Google şi Facebook au deschis noi surse de creştere a businessului Retargeting.biz, start-up-ul axându-se acum în principal pe automatizarea reclamelor pentru Google şi Facebook, care generează cele mai bune rezultate pentru magazinele online. „Vedem că foarte mulţi clienţi folosesc reclamele dinamice prin Google şi Facebook şi consideram că acesta este acum core businessul nostru. Performanţele pe care le înregistrăm pe acest segment sunt foarte bune şi de aici şi apetitul ridicat al clienţilor. Am lansat reclamele dinamice prin Google şi Facebook în mai 2018, iar până la final de 2019 clienţii noştri au rulat bugete de 100.000.000 lei”, a precizat antreprenorul. Potrivit informaţiilor pe care start-up-ul le are de la Google, Retargeting.biz se află în top 5 parteneri în ceea ce priveşte cele mai mari bugete de promovare cheltuite de companiile din Estul Europei pe canalele online ale gigantului american.
Anul trecut, clienţii Retargeting.biz au investit în medie 9.000 lei pe lună pentru promovarea pe canalele online create de giganţii americani Google şi Facebook, ponderea fiind de 55% în cazul Facebook şi 45% pentru Google. „Bugetele cheltuite de clienţi sunt în creştere cu 30% faţă de 2018. Motivul acestei creşteri este reprezentat de produsele noi pe care Retargeting.biz le-a lansat împreună cu Google, precum Google Shopping sau Gmail Ads”, a subliniat el. Retargeting.biz lucrează în prezent şi la dezvoltarea unei funcţionalităţi pentru reclamele pe reţeaua YouTube, deţinută de americanii de la Google. „La ora actuala provocările sunt legate de generarea automată de conţinut video din pagina de produs. Costurile pentru randarea video-urilor sunt foarte ridicate şi lucrăm împreună cu Google la un produs care să permită randarea de milioane de video-uri la un preţ suportabil pentru clienţii din Estul Europei”, a explicat Rareş Bănescu, menţionând că Retargeting.biz se numără printre puţinele companii ce primesc suport din partea gigantului Google pentru realizarea de noi produse, suportul nefiind doar financiar, cât şi strategic. Comerţul online din România, estimat la peste 3,6 miliarde de euro în 2018, creşte anual cu o rată de minimum 30%, fiind astfel încă un potenţial de dezvoltare mare pe această piaţă. „Din perspectiva noastră, piaţa încă permite creşteri considerabile. Rata de penetrare a internetului este cu 50% mai mică decât în ţările dezvoltate din vestul Europei, rata de achiziţie online este de 45% din internauţi, în comparaţie cu 90% în Marea Britanie spre exemplu, unde comanda medie şi rata de conversie pot să se dubleze lejer în următorii ani. Dacă ţinem cont de toţi aceşti indicatori, considerăm că în următorii cinci ani piaţa locală de e-commerce poate să crească de 3-4 ori”, a spus fondatorul Retargeting.biz. Ca atare, şi piaţa de publicitate online din România va creşte tot mai mult, retailerii suplimentându-şi treptat bugetele de promovare pentru canalele online.
Potrivit Retargeting.biz, un magazin online trebuie să aibă un buget de minimum 10.000 lei pe lună pentru investiţia în publicitate, astfel încât să poată creşte în timp. „Depinde foarte mult de nişă, sunt nişe în care investiţiile trebuie să fie mari dacă vrei să iei cotă de piaţă, în special cele care au competitori serioşi. Dacă ne uităm la zona de jucării, home & deco, mobilier, aici cred că este suficient loc de creştere pentru oricine deoarece nu există un lider detaşat al pieţei. În plus, pentru un magazin online nou, investiţiile nu se duc doar în Google/Facebook, este nevoie şi de conţinut bun, poze, plus investiţii în tehnologie, în PR, brand şi altele.”Nou model de tarifare
În cazul serviciilor oferite de Retargeting.biz, costurile pentru un magazin online variază între 110 eur şi 2.500 eur/lună, în funcţie de dimensiunea site-ului şi de consumul de resurse (hardware) pe care îl are acesta.
„Anul trecut am schimbat modalitatea de pricing. Cât am folosit varianta de preţ la performanţă (3,5% din vânzările generate) înregistram o valoare medie de aproximativ 300 euro/lună per client, însă acum, când am trecut la preţuri fixe, valoarea medie a unei facturi a scăzut la 200 euro, dar retenţia pe client a crescut foarte mult”, a precizat Rareş Bănescu. Schimbarea modelului de tarifare a clienţilor, ce a inclus şi faptul că start-up-ul nu a mai oferit pachete gratuite, a avut impact la nivelul numărului total de comercianţi online care folosesc softul Retargeting.biz, acesta reducându-se de la 3.000 la 1.000. Toate cele 1.000 de conturi active acum pe softul Retargeting.biz sunt însă plătitoare.
„Atât achiziţia de clienţi, cât şi rata de păstrare a celor existenţi înregistrează cifre pozitive din punctul nostru de vedere, iar toate acestea se datorează modelulul de pricing care este destul de flexibil şi răspunde nevoilor clienţilor noştri.”
În prezent, soluţia software de automatizare a proceselor de marketing dezvoltată de Retargeting.biz se adresează doar magazinelor online, însă în cursul acestui an start-up-ul va lansa şi o variantă white label pentru agenţii şi reselleri. „În momentul în care vom lansa această variantă, ne aşteptăm la o scalare a businessului mult mai rapidă atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele din regiune, deoarece am primit multe solicitări pentru acest lucru”, a punctat antreprenorul.Extindere în regiune
Până acum, toate resursele Retargeting.biz s-au axat pe dezvoltarea produsului şi pe accelerarea pe pieţe externe, start-up-ul fiind acum prezent şi în alte cinci ţări din Europa – Bulgaria, Ungaria, Grecia, Italia şi Spania. Dintre acestea, pe lângă sediul central din Bucureşti, Retargeting.biz mai are birouri locale şi în Bulgaria şi Grecia. „Ultima intrare pe o piaţă nouă a fost în Grecia, în aprilie 2019, iar ca performanţe am ajuns deja ca 10% din clienţii Retargeting să vină din această piaţă. Este o piaţă bună pentru noi, este o piaţă în revenire, iar apetitul pentru consum şi pentru e-commerce este ridicat. Un alt avantaj este lipsa concurenţilor noştri pe acea piaţă”, a afirmat fondatorul Retargeting.biz. Intrarea pe o piaţă nouă presupune costuri de aproximativ 400.000 euro/an, în condiţiile în care primul an de funcţionare în noua ţară start-up-ul nu ia în considerare şi veniturile generate de aceasta. În cazul Greciei, am reuşit ca decembrie 2019 să fie prima lună profitabilă, deci în 6-7 luni am trecut de la un minus de 30.000 euro/lună la plus, ceea ce un real succes pentru noi.” În primele trei luni ale acestui an, Retargeting.biz are în plan să deschidă şi un birou local în Ungaria, la Budapesta, iar apoi şi în Italia sau Spania, dacă va fi posibil. „Sacrificăm orice profit pentru extinderea businessului pe plan internaţional. Pentru un start-up este foarte greu să reuşească pe pieţe noi, însă rezultatele înregistrate ne dau curaj să facem investiţii noi. La un moment dat am avut şi Polonia în porfofoliu, dar s-a dovedit o piaţă mult prea dificilă la momentul respectiv şi am decis să suspendăm activităţile pentru moment”, a menţionat el.
„De anul acesta ne concentrăm şi pe profit”
Până acum, start-up-ul nu s-a concentrat pe profitabilitate, ci pe investiţii, însă de anul acesta Retargeting.biz ţinteşte un profit de 25% din cifra de afaceri. „Atât în 2018 cât şi în 2019 am avut un profit de sub 5% din cifra de afaceri, în condiţiile în care în cazul unui business de tip SaaS (Software as a Service – n. red.) contribution margin-ul variază între 50% şi 70%. Din 2020 totuşi lucrurile se schimbă puţin, adică chiar dacă noi accelerăm pe dezvoltare şi pe achiziţie de clienţi noi, veniturile vor fi considerabile, ce ne va permite să avem un profit de 25% din cifra de afaceri”, a explicat antreprenorul.
Anul trecut, Retargeting.biz a înregistrat o cifră de afaceri de 6,5 milioane lei, conform datelor preliminare, aproape dublu faţă de 2018, când veniturile totale ale start-up-ului s-au situat la circa 3,4 milioane lei. „Compania este puţin peste pragul de rentabilitate, adică am avut o marjă de profit de aproximativ 5%. Noi în anul proaspăt încheiat nu am urmărit niciodată maximizarea profitului, ci doar extinderea şi dezvoltarea produsului”, a subliniat Rareş Bănescu.
„Cu toate acestea, rezultatele financiare înregistrate în cursul anilor 2018 şi 2019 ne-au permis să accelerăm dezvoltarea folosind fonduri proprii. În acelaşi mod vom proceda şi în anul 2020, care, conform exerciţiului de buget efectuat, apare ca fiind un an foarte bun pentru noi, în care vizăm dublarea cifrei de afaceri şi intrarea pe profit”, a completat el. Astfel, start-up-ul mizează anul acesta pe o cifră de afaceri de circa 12-12,5 milioane lei şi un profit de 2 milioane lei. Din punct de vedere tehnologic, ţintele Retargeting.biz pentru acest an sunt rescrierea produsului pe tehnologie mult mai nouă şi mai rapidă şi dezvoltarea a două noi funcţionalităţi foarte aşteptate şi cerute de clienţi – newsletter automatizat şi personalizat şi YouTube Ads. „Aceste funcţionalităţi vor fi livrate în cursul anului 2020, unul la finalul trimestrului II, iar altul la finalul trimestrului IV.”
În prezent, echipa Retargeting.biz numără 35 de persoane, ce au diferite naţionalităţi – română, greacă, bulgară, italiană, plus Republica Moldova. Echipa este formată în principal din programatori, persoane specializate în suport pentru clienţi sau în management. „Anul acesta aşteptăm o creştere a personalului cu 25%, până la 45 de colegi, în principal prin angajarea în Italia sau Ungaria şi prin creşterea echipei de customer success (suport pentru clienţi – n. red.).” -
Nu ne vindem ieftin doar pentru că suntem români
„Deşi au fost foarte multe discuţii cu diferite VC-uri (fonduri de investiţii de risc – n.red.) din România, Polonia şi Cehia, nu am concretizat nicio investiţie. Motivul este unul destul de simplu: dacă suntem din România nu înseamnă că trebuie să ne vindem ieftin. Am văzut afaceri similare în Polonia sau Cehia evaluate la 15-20 milioane euro, iar noi, Retargeting, nu vom accepta evaluări de 6-7 milioane euro doar pentru că suntem români”, a declarat pentru Business MAGAZIN Rareş Bănescu. Deşi bazele proiectului au fost puse în 2014, el a înfiinţat compania în 2015 alături de Cătălin Constantin, CEO-ul firmei Newsman. Soluţia software creată de Retargeting.biz s-a axat încă de la început pe modul în care comercianţii online îşi pot îmbunătăţi vânzările prin personalizarea ofertelor pentru clienţi şi monitorizarea activităţii lor în magazinul online. Treptat, start-up-ul a adăugat noi funcţionalităţi soluţiei – de la notificări push, SMS, până la reclame automatizate pe Facebook, Instagram şi Google, în condiţiile în care mediul online este spaţiul pe care retailerii se bat cel mai mult acum pentru atragerea atenţiei consumatorilor.
„Noi suntem un start-up tech. Am dezvoltat un soft care concurează cu agenţiile standard de PPC (price per click – n. red.) sau performance, cum spunem noi, însă niciuna din agenţiile de pe piaţă nu are cifrele noastre la nivel de număr de clienţi sau bugete rulate. Acesta este şi motivul pentru care considerăm că am ajuns cea mai mare agenţie de PPC, deşi intenţia noastră nu a fost niciodată aceasta”, a punctat el, adăugând că Retargeting.biz nu este de fapt o agenţie de marketing în sine, ci o companie care pune la dispoziţie un soft de automatizare al proceselor de marketing. „Suntem confundaţi cu o agenţie de clienţi deoarece, pentru ei, înlocuim agenţia. În plus, Retargeting livrează şi alte servicii în paralel cu cele de PPC, cum ar fi e-mailuri, pop-up-uri, SMS-uri, push notifications, recomandări personalizate de produse pe site şi altele.”
Ce înseamnă însă mai exact automatizarea activităţii pe care ar trebui să o facă o agenţie de marketing pentru magazinele online? „Noi automatizăm crearea de reclame, raportarea şi, cel mai important, optimizăm automat acele campanii. Acest lucru înseamnă că avem zona de machine learning care ia decizii în numele clientului, decizii ce ţin de amplasarea reclamei, de ofertă (bid), de creativ şi altele. Practic, calculatorul optimizează reclama, iar rezultatele sunt mult mai bune faţă de optimizările făcute de o resursă umană, motivul fiind simplu: calculatorul are posibilitatea să ia mult mai multe decizii şi mult mai rapide, are posibilitatea să facă managementul a mii de conturi, nu doarme, nu îşi ia concediu de odihnă sau concediu medical. Rezultatul om versus maşină este cam cu 50% mai bun în favoarea calculatorului”, a explicat Rareş Bănescu. În schimb, a continuat el, o agenţie normală de performance marketing face iniţial setupul campaniei pe diferite canale – Google Search, Google Display, Facebook, Instagram – iar ulterior începe optimizarea campaniilor pentru a atinge rezultatele impuse de client.
„Partea de optimizare este cea mai importantă. De multe ori însă se întâmplă ca o persoană dintr-o agenţie să aibă 10-15 magazine online pentru care optimizează reclama.”
Soluţie recunoscută de Google şi FacebookAnul trecut, Retargeting.biz a obţinut statutul de partener al Facebook, unul dintre primii din regiune, precum şi pe cel de partner al Google, acreditările primite de la cei doi giganţi online fiind o validare a businessului construit, ce poziţionează compania românească ca jucător de top în industria de profil din Europa Centrală şi de Est. Totodată, acreditările primite de la giganţii americani Google şi Facebook au deschis noi surse de creştere a businessului Retargeting.biz, start-up-ul axându-se acum în principal pe automatizarea reclamelor pentru Google şi Facebook, care generează cele mai bune rezultate pentru magazinele online. „Vedem că foarte mulţi clienţi folosesc reclamele dinamice prin Google şi Facebook şi consideram că acesta este acum core businessul nostru. Performanţele pe care le înregistrăm pe acest segment sunt foarte bune şi de aici şi apetitul ridicat al clienţilor. Am lansat reclamele dinamice prin Google şi Facebook în mai 2018, iar până la final de 2019 clienţii noştri au rulat bugete de 100.000.000 lei”, a precizat antreprenorul. Potrivit informaţiilor pe care start-up-ul le are de la Google, Retargeting.biz se află în top 5 parteneri în ceea ce priveşte cele mai mari bugete de promovare cheltuite de companiile din Estul Europei pe canalele online ale gigantului american.
Anul trecut, clienţii Retargeting.biz au investit în medie 9.000 lei pe lună pentru promovarea pe canalele online create de giganţii americani Google şi Facebook, ponderea fiind de 55% în cazul Facebook şi 45% pentru Google. „Bugetele cheltuite de clienţi sunt în creştere cu 30% faţă de 2018. Motivul acestei creşteri este reprezentat de produsele noi pe care Retargeting.biz le-a lansat împreună cu Google, precum Google Shopping sau Gmail Ads”, a subliniat el. Retargeting.biz lucrează în prezent şi la dezvoltarea unei funcţionalităţi pentru reclamele pe reţeaua YouTube, deţinută de americanii de la Google. „La ora actuala provocările sunt legate de generarea automată de conţinut video din pagina de produs. Costurile pentru randarea video-urilor sunt foarte ridicate şi lucrăm împreună cu Google la un produs care să permită randarea de milioane de video-uri la un preţ suportabil pentru clienţii din Estul Europei”, a explicat Rareş Bănescu, menţionând că Retargeting.biz se numără printre puţinele companii ce primesc suport din partea gigantului Google pentru realizarea de noi produse, suportul nefiind doar financiar, cât şi strategic. Comerţul online din România, estimat la peste 3,6 miliarde de euro în 2018, creşte anual cu o rată de minimum 30%, fiind astfel încă un potenţial de dezvoltare mare pe această piaţă. „Din perspectiva noastră, piaţa încă permite creşteri considerabile. Rata de penetrare a internetului este cu 50% mai mică decât în ţările dezvoltate din vestul Europei, rata de achiziţie online este de 45% din internauţi, în comparaţie cu 90% în Marea Britanie spre exemplu, unde comanda medie şi rata de conversie pot să se dubleze lejer în următorii ani. Dacă ţinem cont de toţi aceşti indicatori, considerăm că în următorii cinci ani piaţa locală de e-commerce poate să crească de 3-4 ori”, a spus fondatorul Retargeting.biz. Ca atare, şi piaţa de publicitate online din România va creşte tot mai mult, retailerii suplimentându-şi treptat bugetele de promovare pentru canalele online.
Potrivit Retargeting.biz, un magazin online trebuie să aibă un buget de minimum 10.000 lei pe lună pentru investiţia în publicitate, astfel încât să poată creşte în timp. „Depinde foarte mult de nişă, sunt nişe în care investiţiile trebuie să fie mari dacă vrei să iei cotă de piaţă, în special cele care au competitori serioşi. Dacă ne uităm la zona de jucării, home & deco, mobilier, aici cred că este suficient loc de creştere pentru oricine deoarece nu există un lider detaşat al pieţei. În plus, pentru un magazin online nou, investiţiile nu se duc doar în Google/Facebook, este nevoie şi de conţinut bun, poze, plus investiţii în tehnologie, în PR, brand şi altele.”Nou model de tarifare
În cazul serviciilor oferite de Retargeting.biz, costurile pentru un magazin online variază între 110 eur şi 2.500 eur/lună, în funcţie de dimensiunea site-ului şi de consumul de resurse (hardware) pe care îl are acesta.
„Anul trecut am schimbat modalitatea de pricing. Cât am folosit varianta de preţ la performanţă (3,5% din vânzările generate) înregistram o valoare medie de aproximativ 300 euro/lună per client, însă acum, când am trecut la preţuri fixe, valoarea medie a unei facturi a scăzut la 200 euro, dar retenţia pe client a crescut foarte mult”, a precizat Rareş Bănescu. Schimbarea modelului de tarifare a clienţilor, ce a inclus şi faptul că start-up-ul nu a mai oferit pachete gratuite, a avut impact la nivelul numărului total de comercianţi online care folosesc softul Retargeting.biz, acesta reducându-se de la 3.000 la 1.000. Toate cele 1.000 de conturi active acum pe softul Retargeting.biz sunt însă plătitoare.
„Atât achiziţia de clienţi, cât şi rata de păstrare a celor existenţi înregistrează cifre pozitive din punctul nostru de vedere, iar toate acestea se datorează modelulul de pricing care este destul de flexibil şi răspunde nevoilor clienţilor noştri.”
În prezent, soluţia software de automatizare a proceselor de marketing dezvoltată de Retargeting.biz se adresează doar magazinelor online, însă în cursul acestui an start-up-ul va lansa şi o variantă white label pentru agenţii şi reselleri. „În momentul în care vom lansa această variantă, ne aşteptăm la o scalare a businessului mult mai rapidă atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele din regiune, deoarece am primit multe solicitări pentru acest lucru”, a punctat antreprenorul.Extindere în regiune
Până acum, toate resursele Retargeting.biz s-au axat pe dezvoltarea produsului şi pe accelerarea pe pieţe externe, start-up-ul fiind acum prezent şi în alte cinci ţări din Europa – Bulgaria, Ungaria, Grecia, Italia şi Spania. Dintre acestea, pe lângă sediul central din Bucureşti, Retargeting.biz mai are birouri locale şi în Bulgaria şi Grecia. „Ultima intrare pe o piaţă nouă a fost în Grecia, în aprilie 2019, iar ca performanţe am ajuns deja ca 10% din clienţii Retargeting să vină din această piaţă. Este o piaţă bună pentru noi, este o piaţă în revenire, iar apetitul pentru consum şi pentru e-commerce este ridicat. Un alt avantaj este lipsa concurenţilor noştri pe acea piaţă”, a afirmat fondatorul Retargeting.biz. Intrarea pe o piaţă nouă presupune costuri de aproximativ 400.000 euro/an, în condiţiile în care primul an de funcţionare în noua ţară start-up-ul nu ia în considerare şi veniturile generate de aceasta. În cazul Greciei, am reuşit ca decembrie 2019 să fie prima lună profitabilă, deci în 6-7 luni am trecut de la un minus de 30.000 euro/lună la plus, ceea ce un real succes pentru noi.” În primele trei luni ale acestui an, Retargeting.biz are în plan să deschidă şi un birou local în Ungaria, la Budapesta, iar apoi şi în Italia sau Spania, dacă va fi posibil. „Sacrificăm orice profit pentru extinderea businessului pe plan internaţional. Pentru un start-up este foarte greu să reuşească pe pieţe noi, însă rezultatele înregistrate ne dau curaj să facem investiţii noi. La un moment dat am avut şi Polonia în porfofoliu, dar s-a dovedit o piaţă mult prea dificilă la momentul respectiv şi am decis să suspendăm activităţile pentru moment”, a menţionat el.
„De anul acesta ne concentrăm şi pe profit”
Până acum, start-up-ul nu s-a concentrat pe profitabilitate, ci pe investiţii, însă de anul acesta Retargeting.biz ţinteşte un profit de 25% din cifra de afaceri. „Atât în 2018 cât şi în 2019 am avut un profit de sub 5% din cifra de afaceri, în condiţiile în care în cazul unui business de tip SaaS (Software as a Service – n. red.) contribution margin-ul variază între 50% şi 70%. Din 2020 totuşi lucrurile se schimbă puţin, adică chiar dacă noi accelerăm pe dezvoltare şi pe achiziţie de clienţi noi, veniturile vor fi considerabile, ce ne va permite să avem un profit de 25% din cifra de afaceri”, a explicat antreprenorul.
Anul trecut, Retargeting.biz a înregistrat o cifră de afaceri de 6,5 milioane lei, conform datelor preliminare, aproape dublu faţă de 2018, când veniturile totale ale start-up-ului s-au situat la circa 3,4 milioane lei. „Compania este puţin peste pragul de rentabilitate, adică am avut o marjă de profit de aproximativ 5%. Noi în anul proaspăt încheiat nu am urmărit niciodată maximizarea profitului, ci doar extinderea şi dezvoltarea produsului”, a subliniat Rareş Bănescu.
„Cu toate acestea, rezultatele financiare înregistrate în cursul anilor 2018 şi 2019 ne-au permis să accelerăm dezvoltarea folosind fonduri proprii. În acelaşi mod vom proceda şi în anul 2020, care, conform exerciţiului de buget efectuat, apare ca fiind un an foarte bun pentru noi, în care vizăm dublarea cifrei de afaceri şi intrarea pe profit”, a completat el. Astfel, start-up-ul mizează anul acesta pe o cifră de afaceri de circa 12-12,5 milioane lei şi un profit de 2 milioane lei. Din punct de vedere tehnologic, ţintele Retargeting.biz pentru acest an sunt rescrierea produsului pe tehnologie mult mai nouă şi mai rapidă şi dezvoltarea a două noi funcţionalităţi foarte aşteptate şi cerute de clienţi – newsletter automatizat şi personalizat şi YouTube Ads. „Aceste funcţionalităţi vor fi livrate în cursul anului 2020, unul la finalul trimestrului II, iar altul la finalul trimestrului IV.”
În prezent, echipa Retargeting.biz numără 35 de persoane, ce au diferite naţionalităţi – română, greacă, bulgară, italiană, plus Republica Moldova. Echipa este formată în principal din programatori, persoane specializate în suport pentru clienţi sau în management. „Anul acesta aşteptăm o creştere a personalului cu 25%, până la 45 de colegi, în principal prin angajarea în Italia sau Ungaria şi prin creşterea echipei de customer success (suport pentru clienţi – n. red.).” -
Dacă aveţi o diplomă de inginer, scoateţi-o din sertare pentru că a devenit valoroasă. La 50-60 de ani nu se apropie o pensionare, ci începe o nouă carieră
O poziţie de inginer a ajuns să fie plătită bine în acest moment cu peste 1.500 de euro! „Aşa e, cam pe aici am primit şi eu ofertele, de la trei companii. Să văd acum ce-mi oferă şi cât de aproape de casă, pentru că nu mai vreau să stau în trafic.”
În primul deceniu după revoluţie, pe măsură ce fabricile comuniste se restructurau şi chiar se închideau, zeci şi sute de mii de ingineri s-au trezit pe drumuri şi fiecare s-a apucat de altceva. Mulţi au intrat în vânzări, o parte au trecut pe partea financiară, alţii au bătut la uşile băncilor care se deschideau atunci şi cei mai mulţi au plecat în străinătate să-şi caute joburi cu un salariu mai mare decât în România.
Investiţiile străine şi revenirea creşterii economice au revigorat piaţa, iar în ultimii 5-7 ani inginerii au început să fie din nou căutaţi. Bogdan Badea, CEO al eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România, a declarat că poziţiile de inginer sunt extrem de căutate, iar aici, pe anumite specializări, un inginer poate ajunge să câştige şi peste 4.000 de euro sau chiar mai mult.
El menţionează că pentru un inginer la început compania pune pe masă 700-800 de euro, iar salariile pot să crească extrem de rapid, având în vedere că sunt candidaţi foarte puţini, iar grupul de resurse este foarte mic. Plus că există şi cererile din afară.
Economiile sunt în plin proces de transformare, iar viitorul arată că IT-iştii, inginerii, oamenii de marketing vor deveni extrem de căutaţi.
Procesele repetitive şi fizice vor fi înlocuite de roboţi sau de aplicaţii. Tehnologia 5G va schimba întregi industrii şi va avea nevoie de mai mult personal tehnic decât în prezent, pentru a construi şi a susţine reţelele. Spre exemplu, în agricultură firmele nu vor mai avea nevoie de tractorişti, ci de softişti care să urmărească şi conducă tractoarele dintr-un birou şi să vadă cât este de umed pământul printr-o aplicaţie.
În noul exerciţiu financiar, Uniunea Europeană va îndrepta tot mai multe fonduri europene, miliarde de euro, către cercetare şi dezvoltare, către automatizare şi robotizare, către tehnologii ale viitorului, în încercarea Europei de a-i prinde din urmă pe americani şi chinezi. Toate aceste poziţii vor necesita ingineri şi IT-işti, iar preţul lor va creşte exponenţial.
Bineînţeles că toate companiile ar vrea să aibă ingineri tineri, dar acest lucru este din ce în ce mai greu în România, având în vedere că numărul celor care se duc şi termină o şcoală scade în fiecare an, ceea ce face ca numărul inginerilor să se reducă şi mai dramatic.
Multe companii îşi dau seama că trebuie să caute ingineri şi de la 45 de ani în sus, adică să-i reconvertească. Multe companii care au comenzi dar nu au oameni îi imploră pe inginerii care deja sunt la pensie să mai rămână pentru a executa lucrările şi a nu pierde business.
Aşa că nu trebuie să vă mire dacă cei care au terminat Politehnica sau o altă facultate tehnică îşi caută acum prin sertare diplomele şi aplică pentru poziţii de ingineri, asta în cazul în care firmele nu sunt deja pe urmele lor.
Aşa că diploma de inginer a devenit extrem de valoroasă, iar dacă ai 50-60 de ani nu înseamnă că te apropii de pensie, ci că eşti la începutul unei noi cariere, care poate să fie mult mai profitabilă.