BusinessMagazin

Tag: marfuri

  • Bulgaria renunţă la privatizarea companiei feroviare de marfă. GFR urma să depună vineri o ofertă de preluare

     Decizia agenţiei a fost luată în colaborare cu Ministerul bulgar al Transporturilor, relatează Novinite.

    Guvernul condus de premierul Plamen Oreşarski a indicat că ar putea opri privatizarea transportatorului feroviar de marfă, la scurt timp după venirea la putere, la sfârşitul lunii mai.

    Agenţia pentru privatizare a lansat la jumătatea lunii noiembrie 2012 o a doua procedură de privatizare a diviziei de marfă a BDZ, după ce prima procedură a eşuat.

    Cea de-a doua încercare a vânzare a diviziei de marfă a BDZ a inclus numai investitori strategici şi financiari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GFR va depune oferte pentru preluarea companiilor feroviare de marfă din Bulgaria şi Croaţia

    “Depunem vineri oferta pentru privatizarea operatorului naţional feroviar din Bulgaria şi în aceeaşi zi în Croaţia. Este vorba despre companii cu o cifră de afaceri de 90 milioane euro, respectiv 160 milioane euro, fiecare cu câte 5.000 de angajaţi şi cu o flotă de 5.000 de vagoane şi 140 de locomotive în Bulgaria şi 5.900 de vagoane şi 180 de locomotive în Croaţia. Dacă reuşim să câştigăm şi acolo, vom fi operatorul feroviar care acoperă aproape toată Europa de Sud-Est, după ce deja am legat Marea Nordului de Marea Neagră şi de Adriatica şi avem acord de colaborare la graniţa (transfer mărfuri) cu Turcia, deci trimitem mai departe spre Asia”, a spus Stoica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a stabilit TAXELE pentru trecerea peste podul de la Calafat-Vidin

     Aceeaşi taxă de 54 lei va fi achitată şi pentru maşini de transport marfă cu o greutate între 3,5-7,5 tone, conform unei hotărâri de guvern.

    Pentru maşini de transport marfă cu o greutate între 7,5-12 tone, taxa va urca la 81 lei (18 euro).

    O taxă de 113 lei (25 euro) vor plăti şoferii de maşini cu mai mult de 23 locuri pe scaune şi autovehiculele de transport marfă cu o greutate mai mare sau egale cu 12 tone şi cu maximum 3 axe, în timp ce pentru maşinile de transport marfă cu o greutate mai mare sau egală cu 12 tone, dar cu 4 axe va fi plătită o taxă de 167 lei (37 euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul şterge datoriile CFR Marfă, prin conversie în acţiuni, pentru privatizare

     Guvernul precizează că această operaţiune, aprobată prin ordonanţă de urgenţă, urmăreşte “o echilibrare economico-financiară” a CFR Marfă în vederea creşterii atractivităţii la privatizare, iar caracterul de urgenţă al ordonanţei este generat de necesitatea de a îndeplini obiectivele asumate prin înţelegerile cu Fondul Monetar Internaţional.

    În baza ordonanţei, CFR Marfă va prelua datoria în cuantum de 127,4 milioane lei pe care CFR SA o are de achitat către ANAF. Ca urmare a preluării datoriei, ANAF va descărca CFR SA de această plată, iar datoria CFR Marfă faţă de CFR SA va fi astfel stinsă parţial.

    În acelaşi timp, însă, toate datoriile principale şi penalităţile acumulate de CFR Marfă vor fi la rândul lor stinse, prin conversie în acţiuni.

    În strategia de privatizare a CFR Marfă, Guvernul a luat de altfel în considerare vânzarea inclusiv a pachetului de acţiuni care va fi deţinut de stat în urma “conversiei creanţelor statului în acţiuni”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POZA ZILEI:Cod portocaliu de vijelie

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Planurile Cargill în 2013: a renunţat la ulei, vinde active şi vrea să ajungă în Moldova, Banat şi Crişana

    “LUCRĂM ACUM CU 1.200 DE FERMIERI ŞI CREDEM CĂ NUMĂRUL ACESTORA VA CREŞTE SPRE 2.000 ÎN URMĂTORII ANI”, declară Martin Schuldt, country manager Grains and Oilseeds Supply Chain Europe la Cargill România. Schuldt nu a dorit să facă nicio referire la rezultatele financiare de anul trecut sau previziunile pentru anul în curs, dar, conform datelor de la Ministerul Finanţelor, compania are o cifră de afaceri de 650 de milioane de euro în 2011. Cargill are pe plan local operaţiuni în comerţul cu materii prime agricole, producţia de furaje, dar şi distribuţia de pesticide, seminţe şi fertilizatori pentru agricultură.

    Agricultura românească are un mare potenţial, în opinia mai-marilor Cargill, care, atunci când au decis să intre pe piaţă, „s-au uitat la locurile cu cerere şi ofertă şi au decis că este foarte important să fim aici„, explică Schuldt, care face gesturi largi în faţa hărţii României. Concret, pentru că ţara este plasată pe Dunăre şi la malul Mării Negre şi la o aruncătură de băţ de Marea Mediterană, traderilor de cereale le este la îndemână să-şi transporte mărfurile spre zonele în care există cerere. „În nordul Africii şi în Orientul Mijlociu se înregistrează cel mai rapid ritm de creştere al cererii de carbohidraţi şi proteine„, spune şeful Cargill România.

    COMPANIA A ANUNŢAT RECENT CĂ A ÎNCHEIAT UN ACORD CU EXPUR, o filială a companiei franceze Sofiproteol, pentru vânzarea activelor sale de presare, rafinare şi îmbuteliere din România. Tranzacţia vizează şi mărcile de uleiuri vegetale îmbuteliate Untdelemn de la Bunica şi Olpo şi o parte din echipamentele de presare, rafinare şi îmbuteliere a uleiului. Ca urmare a acestei mişcări, „vom rămâne cu circa 250 de angajaţi„, declară Schuldt, al cărui principal focus pentru acest an, completează el, sunt fermierii. Toţi cei zece oameni cu care vrea să sporească echipa firmei anul acesta vor lucra pentru relaţia cu fermierii, care „au un mare potenţial de creştere a afacerilor, date fiind condiţiile naturale excelente„. Una dintre activităţile companiei este aşa-numita „pre-finanţare„ a culturilor, cea mai mare sumă acordată unui fermier pentru cultivarea terenului fiind de două milioane de dolari. „Anul acesta am acordat finanţări de 92 de milioane de dolari şi vrem ca în doi ani această sumă să ajungă la 195 milioane de dolari.”

    ŞI PENTRU CĂ PARTEA DE SUD A ŢĂRII ESTE BINE ACOPERITĂ, în această parte derulân-du-se 75% din rulajele companiei, în opinia lui Schuldt extinderea firească pentru acest an este către zona de vest a ţării şi Moldova; ţinta sa personală ca manager este ca la un moment dat Cargill să acopere şi inima ţării. În prezent, cinci tipuri de mărfuri – între care se numără grâu, porumb şi floarea- soarelui – cumpărate de la fermieri fac 95% din activitatea de comerţ a companiei, care a investit în 17 ani pe piaţa românească 110 milioane de dolari.
    Despre investiţiile concrete pe care le plănuieşte pentru acest an Schuldt nu dă detalii, dar spune că „de zece ani revizuim permanent afacerea; cumpărăm şi vindem întruna„. Compania a vândut anul trecut două silozuri din Ialomiţa către procesatorul de malţ Soufflet Group şi a închis două silozuri din judeţul Giurgiu.

    În România Martin Schuld îşi petrece 95% din timp, dar este responsabil şi de activităţile de pe piaţa bulgărească. „80% din timp lucrez la birou, iar în rest merg prin ţară la cele 26 de locaţii pe care le avem”, povesteşte şeful filialei româneşti. Originar din Germania, Schuldt locuieşte şi lucrează în România din 2005 şi a fost desemnat reprezentant al Cargill în România în 2010.

    CARGILL CONCUREAZĂ ÎN ROMÂNIA PE COMERŢUL DE CEREALE CU ALTE MULTINAŢIONALE,  cum sunt ADM (prin Alfred Toepfer), Bunge, Ameropa sau Nidera. În privinţa finanţărilor acordate fermierilor, principalul competitor al Cargill este grupul Agricover, care a dezvoltat Agricover Credit IFN, o instituţie financiară non-bancară specializată exclusiv pe finanţarea agriculturii. Valoarea creditelor acordate anul trecut a ajuns la 413 milioane de lei, cu 38% mai mult decât în 2011, iar profitul instituţiei a crescut în 2012 cu 46% faţă de anul anterior, ajungând la 11,2 milioane de lei. Anul trecut, Agricover Credit IFN a atras 12,5 mil. euro de la International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale şi 8 milioane de euro de la fondul german EFSE, precum şi peste 147 de milioane de lei de la băncile locale. Numărul fermierilor care au primit credite a crescut cu 48% faţă de  2011. „În ce priveşte finanţarea agriculturii, vedem o creştere importantă de cerere în 2013 şi sperăm că va fi chiar un an bun în termeni de plasamente, deşi contextul economic în România rămâne fragil„, declara recent Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit IFN. Grupul Agricover, sub umbrela căruia funcţionează mai multe companii, lucrează cu peste 3.000 de fermieri. Agricultura a fost anul trecut la nivel de economie un business de 15 miliarde de euro, în scădere cu 16% faţă de vârful de 19 miliarde de euro înregistrat în 2011.

  • MT: Licenţa de transport, deţinută de unul sau mai mulţi membri ai unui grup interesat de CFR Marfă

     Noua condiţie impune “deţinerea, de către unul sau mai mulţi membri ai grupului de investitori, a unei licenţe de transport de marfă sau a oricărei alte aprobări, în vigoare, emise de către o autoritate competentă în domeniul transporturilor cu cel puţin 3 ani înainte de data depunerii documentelor de participare, care a fost deţinută neîntrerupt şi fără încălcări semnificative în toată această perioadă”, potrivit unui anunţ publicat pe site-ul Ministerului Transporturilor (MT).

    Anterior nu se specifica dacă respectiva licenţă sau aprobare trebuie deţinută de unul sau mai mulţi membri ai asocierii.

    A doua modificare prevede că membrii grupului care îndeplinesc cerinţa anterioară vor trebui să aibă cumulat o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de cel puţin 30 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aur, petrol, gaze, cupru sau aluminiu: epoca lor de glorie s-a dus

    Ţiţeiul Brent a scăzut de la 118 dolari pe baril în februarie la mai puţin de 100 de dolari, preţurile unora dintre mărfurile agricole au coborât şi ele, iar aurul a pierdut 15% în doar două zile. Consiliul Mondial al Aurului, cu sediul la Londra, a acuzat natura pur speculativă şi deci temporară a căderii preţului unciei de aur, specifică pieţelor de materii prime. Analiştii financiari (unii dintre ei reprezentând tocmai interesele fondurilor speculative) insistă, în schimb, că ieftinirea metalelor preţioase are la bază factori obiectivi: perspectiva unor vânzări de aur de către bănci centrale din ţări ale zonei euro, faptul că economia Chinei evoluează puţin sub aşteptări, dar mai ales perspectiva unei încetări a programului Fed de tipărire de bani într-o perioadă când “presiuni dezinflaţioniste încep să se acumuleze în varii puncte ale economiei globale”, conform BofA Merrill Lynch.

    Alţi comentatori vorbesc însă de un revers al “superciclului” care a dus preţurile materiilor prime la niveluri record din 1998 încoace. “Ciclul de scumpire a mărfurilor a ajuns acum în faza descendentă, dar aceasta nu indică o prăbuşire a cererii, ci mai curând o supraofertă, care permite o consolidare a preţurilor la un nivel totuşi ridicat”, notează Frederic Neumann, director de cercetare pentru Asia la HSBC. Ieftinirea materiilor prime este pozitivă pentru Asia, afirmă Frederic Neumann, întrucât relaxează presiunea asupra balanţelor de plăţi şi oferă băncilor centrale marjă de acţiune, în condiţiile în care s-a redus ameninţarea inflaţiei – principala problemă pentru Asia în cursul precedentelor runde de relaxare monetară din SUA, când Fed a “exportat” inflaţie folosindu-şi tiparniţa de bani.

    Adepţii ideii că “superciclul” de scumpiri ale mărfurilor s-a încheiat susţin, cu mai mult temei, că la originea căderii preţurilor stau factori structurali şi că, deci, nu vom mai asista la o creştere a preţurilor la nivelurile dinainte de criză. “Superciclul” a fost impulsionat de faptul că, pe parcursul anilor ’80-’90, preţurile scăzute pe atunci ale materiilor prime au descurajat investiţiile în noi mine sau exploatări petroliere, precum şi de explozia cererii de mărfuri din partea pieţelor emergente, în special din China. Ulterior, investiţiile în exploatări de petrol şi gaze şi în noi exploatări miniere au cunoscut o relansare, în paralel cu menţinerea cererii globale la un nivel ridicat.

    Criza a schimbat însă lucrurile, lăsând companiile cu stocuri nevândute de cupru ori aluminiu şi cu investiţii în cercetarea energetică încă neamortizate. În următorul deceniu, potrivit analiştilor citaţi de Reuters, niciunul dintre aceşti doi factori nu va mai acţiona cu aceeaşi intensitate, ceea ce va întreţine situaţia de supraofertă existentă în prezent, atât în producţia de petrol şi gaze, cât şi în producţia de minerale şi metale industriale. Deja grupuri financiare ca JP Morgan Chase vor să lanseze fonduri deschise de investiţii având ca activ de bază cuprul, ceea ce indică intenţia investitorilor de a profita pe această cale de nişte stocuri de metale care altminteri n-ar mai putea aduce câştig.

  • Inflaţia a scăzut la 0,04% în martie. Tarifele serviciilor au crescut, iar preţurile mărfurilor au scăzut uşor

     Astfel, în martie preţurile mărfurilor alimentare şi nealimentare au scăzut faţă de luna anterioară cu 0,1%, iar tarifele serviciilor au urcat cu 0,5%.

    Dintre alimente, cel mai mult s-au ieftinit ouăle, cu aproape 10%, iar în ceea ce priveşte serviciile evoluţia tarifelor a fost influenţată de o scădere de 4% înregistrată la transportul feroviar.

    “Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (aprilie 2012 – martie 2013) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2011 – martie 2012), determinată pe baza IPC este 4,1%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 3,9%”, arată INS, într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • ANAF şi CFR Marfă vor prelua datorii CFR SA de 120 milioane lei, respectiv 606 milioane lei

     Prevederile sunt incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea unor măsuri financiar fiscale, elaborat de Ministerul Transporturilor.

    “Având în vedere că reducerea arieratelor către bugetul general consolidat este una dintre ţintele convenite prin Scrisoarea de intenţie şi Memorandumul tehnic de înţelegere din Aranjamentul Stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, pentru asigurarea încadrării în acest obiectiv este necesară promovarea măsurilor propuse prin prezentul act normativ. Neîncadrarea în ţinta de reducere a arieratelor convenită cu acesta ar avea drept consecinţă derularea cu dificultate a Aranjamentului Stand-by”, se spune în nota de fundamentare a proiectului.

    Caracterul de urgenţă este justificat de necesitatea adoptării acestei măsuri în vederea stingerii creanţelor către bugetul de stat, atenuând astfel şi impactul social al proceselor de restructurare şi reorganizare a societăţilor comerciale, arată autorii documentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro