BusinessMagazin

Tag: marci

  • Ce CV trebuie să ai ca să ajungi director de marketing al KFC, Pizza Hut, Paul şi Hard Rock Cafe

    Monica Eftimie este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

    ”Este o adevărată provocare să lucrezi pe mărci atât de diverse, cu identităţi de brand şi modele de business distincte”, a declarat Monica Eftimie. ”Toate cele şase sunt branduri cu tradiţie la nivel internaţional şi sunt îndrăgite în România. Vrem să creştem pe fiecare brand pe piaţa din România şi vrem ca această creştere să se întâmple pentru şi alături de clienţii noştri”, a adăugat ea.

    În calitate de chief marketing officer, Monica Eftimie va gestiona şi va coordona activităţile de marketing pentru toate cele şase branduri pe piaţa locală, va implementa strategii de comunicare cu scopul de a creşte cota de piaţă, dar şi de a maximiza veniturile şi notorietatea fiecărei mărci.

    ”Monica aduce un plus de valoare echipei noastre prin experienţa sa profesională şi know-how-ul dobândit în cadrul studiilor de specialitate din Statele Unite”, a declarat Mark Hilton, CEO US Food Network and American Restaurant System. Absolventă summa cum laudae a Northwestern University şi a unui master în Business Administration la Georgetown University, Monica Eftimie are peste 10 ani experienţă în industria alimentară.

    Şi-a început cariera în domeniul comunicării de marketing cu stagii de practică în cadrul unor companii precum Grupul Accor (Franţa) şi Saatchi & Saatchi Advertising, ajungând ulterior să dezvolte campanii ample de marketing pentru unele dintre cele mai cunoscute companii din industria alimentară. Ariile sale de expertiză includ dezvoltare şi implementare strategii marketing, project management, copy development, media planning.
     

  • Ce mărci ne trezesc cele mai puternice emoţii

    Mărcile şi consumatorii îşi redefinesc rolurile, cei din urmă primind din ce în ce mai multă putere”, spune Manuela Dănilă, client service & new business development manager în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights. Firma a realizat al doilea val al studiului Emotional Branding, în care peste 430 de mărci stau faţă în faţă cu consumatorii, pentru a vedea cât de puternică este legătura emoţională pe care au

    creat-o cu aceştia. Criza financiară, evoluţia tehnologiei, ramificarea modurilor de comunicare şi dispariţia graniţelor sunt doar o parte din factorii care schimbă decorul pieţei. “Mărcile trebuie să răspundă prompt la toate aceste provocări; doar cele care au curajul şi inspiraţia să se reinventeze îşi pot păstra succesul”, explică Manuela Dănilă. Consumatorul este mai greu de mulţumit, iar mărcile trebuie să ştie pe ce “butoane” să apese pentru a-l activa, fără a avea însă prea multe încercări la dispoziţie; cumpărătorul e critic şi penalizează orice greşeală. “Consumatorul oferă mărcii câteva momente (secunde poate) pentru a-i capta atenţia. Dacă marca nu reuşeşte să-l «agaţe» rapid, eforturile acesteia se risipesc”, spune reprezentanta 360insights.

    CLICK pe imagine pentru REZOLUŢIE MAXIMĂ

    O MARCĂ LEGATĂ DE CONSUMATORII SĂI PRIN EMOŢIONALITATE ESTE MAI PUTERNICĂ DECÂT UNA LEGATĂ CU ACEŞTIA DOAR PRIN OPORTUNITATE SAU PROFIT”, afirmă Marc Gobe, un vizionar al marketingului, ale cărui zece legi stau la baza acestui studiu.

    Dinamica schimbărilor din piaţa bunurilor şi serviciilor este reflectată şi de studiul Emotional Branding, care aduce faţă de anul trecut câteva răsturnări de clasament, cu mărci care îşi pierd din apreciere şi altele care reuşesc să escaladeze topul, ţintind către primele poziţii. În cazul produselor alimentare, Hochland trece de pe locul al treilea în vârful clasamentului. “Lider în mai multe categorii de brânzeturi, Hochland îşi culege laurii investiţiei în piaţa din România graţie legăturii puternice cu consumatorii săi”, exemplifică Manuela Dănilă.

    O altă poveste vine tot din categoria lactatelor, Danone fiind o altă marcă etalon. Cu toate că trece acum pe locul al doilea, schimbul de poziţii vine pe fondul unei diferenţe mici faţă de prima clasată, se arată în studiu. Mai mult decât atât, producătorul francez are pe podiumul clasamentului încă o marcă, Activia, pe locul trei. “Ceea ce defineşte marca Danone pare a fi dinamismul, fiind percepută ca o marcă pionier în inovaţie, stârnind mereu curiozitatea consumatorilor”, spune reprezentanta 360insights.

    “Legătura cu consumatorii se construieşte în timp, iar perioada de criză este un moment de verificare a sentimentelor, dar şi a ofertei concrete”, spune Anca Stroe, director de marketing la Danone România. Ea spune că de-a lungul anilor compania a investit în mod constant în campanii TV, în prezentarea la raft, a derulat evenimente în magazine, comunicare online, dar a organizat şi “ieşiri din rutină”, adică întâlniri directe cu consumatorii: caravane, evenimente în parcuri, vizite în fabrică şi la fermele de la care colectează lapte.

    “Întotdeauna am avut în minte ce-i interesează pe clienţi şi cel mai bun exemplu recent este cartea de reţete cu iaurt la care au contribuit chiar ei, direct.” Categoria lactatelor domină topul alimentelor, arată studiul, iar marca Zuzu (Albalact) câştigă o mai mare apreciere în acest an, balanţa înclinând în sens invers pentru Milli (Friesland Campina), care pierde câteva poziţii.
    Şi la categoria dulciurilor sunt vizibile câteva schimbări faţă de anul trecut. Milka îşi menţine poziţia de lider, iar “colega” de portofoliu, Poiana, i se alătură urcând pe locul al doilea.

  • Cine este noul director de marketing al KFC, Pizza Hut, Paul şi Hard Rock Cafe în România

    Monica Eftimie este una din eroinele Catalogului “200 cele mai puternice femei din business”, care va fi lansat în curând, si ale galei “Woman in Power” (19 martie 2014).

    ”Este o adevărată provocare să lucrezi pe mărci atât de diverse, cu identităţi de brand şi modele de business distincte”, a declarat Monica Eftimie. ”Toate cele şase sunt branduri cu tradiţie la nivel internaţional şi sunt îndrăgite în România. Vrem să creştem pe fiecare brand pe piaţa din România şi vrem ca această creştere să se întâmple pentru şi alături de clienţii noştri”, a adăugat ea.

    În calitate de chief marketing officer, Monica Eftimie va gestiona şi va coordona activităţile de marketing pentru toate cele şase branduri pe piaţa locală, va implementa strategii de comunicare cu scopul de a creşte cota de piaţă, dar şi de a maximiza veniturile şi notorietatea fiecărei mărci.

    ”Monica aduce un plus de valoare echipei noastre prin experienţa sa profesională şi know-how-ul dobândit în cadrul studiilor de specialitate din Statele Unite”, a declarat Mark Hilton, CEO US Food Network and American Restaurant System.
    Absolventă summa cum laudae a Northwestern University şi a unui master în Business Administration la Georgetown University, Monica Eftimie are peste 10 ani experienţă în industria alimentară.

    Şi-a început cariera în domeniul comunicării de marketing cu stagii de practică în cadrul unor companii precum Grupul Accor (Franţa) şi Saatchi & Saatchi Advertising, ajungând ulterior să dezvolte campanii ample de marketing pentru unele dintre cele mai cunoscute companii din industria alimentară. Ariile sale de expertiză includ dezvoltare şi implementare strategii marketing, project management, copy development, media planning.
     

  • Cine a alungat Burger King, Dunkin’ Donuts, Kiabi, Yoplait sau Esprit din România

    IN RAFTURILE MAGAZINELOR, CIPSURILE PRINGLES OCUPĂ ACUM UN LOC CONFORTABIL. Dar nu mai mult de câteva feţe expuse, mult mai puţin decât, să spunem, binecunoscutele seminţe de floarea soarelui. Dar cipsurile există pe raft, spre deosebire de aventura de la sfârşitul anilor ’90, când, după o încercare de a cuceri gustul consumatorilor, marca Pringles a fost retrasă de pe piaţă. Motivul invocat la acea vreme a fost că piaţa nu era pregătită. Totuşi înaintea lansării compania care avea în portofoliu produsul, Procter & Gamble, derulase studii de piaţă – aceasta fiind o procedură standard. “Cu siguranţă fiecare caz luat în parte are o altă explicaţie”, spune Alecsandra Fulga, client service director la firma de cercetare de piaţă 360insights.

    PRINGLES ÎNSĂ ESTE UNA DINTRE MĂRCILE CARE, chiar dacă nu s-a dovedit pe placul cumpărătorilor la un moment dat, îşi face acum, încet-încet, loc spre coşul de cumpărături. Alte mărci s-au declarat însă învinse, cel puţin pentru moment, fie că vorbim de Burger King, Dunkin Donuts, Kiabi sau Yoplait, Esprit. “Cred că în cazul acestor mărci a fost mai degrabă o problemă economică, generată de strategia şi investiţia acestor companii în piaţa din România, vorbind deopotrivă despre distribuţie, acoperire redusă, lipsa comunicării, management, momentul apariţiei în piaţă etc.”, adaugă Alecsandra Fulga.

    În a doua parte a anului trecut, retailerul francez de îmbrăcăminte Kiabi a închis toate cele şase magazine pe care le deschisese începând din 2009 şi a renunţat la operaţiunile pe piaţa locală. Francezii au luat decizia după ce vânzările nu s-au dovedit pe măsura aşteptărilor. Retailerul, deţinut de familia Mulliez, proprietară a hipermarketurilor Auchan, a reţelei de articole sportive Decathlon, precum şi a lanţului de magazine de bricolaj Leroy Merlin, nu a publicat pe site-ul Ministerului de Finanţe rezultatele aferente anului 2011. În 2010 magazinele Kiabi, administrate de compania Roumaki Distribution, au realizat o cifră de afaceri de 47 mil. lei (11 mil. euro) şi pierderi de circa un milion de euro. Kiabi a intrat pe piaţa locală în 2009, primul an în care economia a fost afectată de criza financiară. Francezii au mizat însă pe politica de discount a magazinelor, care vindeau haine la preţuri medii şi sub medie; în acelaşi timp, piaţa traversa o perioadă în care preţul ajunsese argumentul suprem în achiziţiile de orice produse. Totuşi, după trei ani de prezenţă grupul a decis să se retragă. Nu este singurul caz din acest segment care n-a reuşit să se impună în România, pe lista de exemple figurând şi Esprit, Etam, Celio şi Sprider.

    Bani mulţi au irosit în România israelienii de la Tnuva care făcuseră un parteneriat cu francezii care deţin marca de lactate Yoplait. În urmă cu opt ani, israelienii făceau un pariu imens cu piaţa locală, investind dintr-un foc nu mai puţin de 55 de milioane de euro. Planurile la acea vreme erau mari iar reprezentantul Yoplait declara pentru Business Magazin, chiar înainte de a pune efectiv produsele pe rafturi, că “în numai câţiva ani vom ajunge lideri de piaţă”. În ciuda faptului că piaţa era şi în acel moment puternic concurenţială, Bertrand Cateaux, reprezentantul Yoplait, aducea drept argument calitatea produselor. Anii au trecut, iar povestea nu a avut deloc un final fericit în ciuda investiţiilor masive făcute în promovarea, amplasarea pe spaţii mari de raft şi în ferma de vaci de la Adunaţii Copăceni, judeţul Giurgiu. La finalul lui 2011 israelienii au abandonat lupta şi au depus o cerere de intrare în insolvenţă la Tribunalul Ilfov. Finanţarea investiţiei Tnuva din România a fost realizată şi cu ajutorul băncilor, pe listă aflându-se BRD Group Société Générale, Banca Românească, membră a grupului National Bank of Greece, şi National Bank of Greece, care la sfârşitul lui 2006 au deschis o linie de credit de 25,3 milioane de euro pentru producătorul de lactate. Fabrica n-a găsit cumpărători, deşi a fost scoasă anul trecut la mezat cu un preţ de 12,3 milioane de euro, la a doua strigare. Iar vacile din ferma de la Adunaţii Copăceni au fost vândute cu un discount de 80%, deşi iniţial fuseseră evaluate la 2 milioane de euro.

    CA SĂ GENERALIZĂM, putem spune că exemplele menţionate au drept cauze inadecvarea la modelul cultural autohton, o competiţie prea puternică în categorie, poziţionări de preţ nepotrivite sau promisiuni de brand cu care consumatorii români pur şi simplu nu pot relaţiona, din diferite motive”, spune Andreea Florea, client service partner în cadrul BrandTailors. Un eşec s-a dovedit a fi şi încercarea făcută de Burger King pe piaţa locală. Compania Atlantic Restaurant System, operatorul francizei Burger King în România, a ieşit de pe piaţă în vara anului trecut. Lanţul de fast-food, adus pe piaţa locală în urmă cu cinci ani de oamenii de afaceri Eli Davidai şi Marius Nasta, a intrat în insolvenţă la cererea centrului comercial Liberty Center. Omul de afaceri Eli Davidai s-a retras în urmă cu câţiva ani din businessul Burger King.

  • Vânzările de autovehicule noi au scăzut cu aproape 21% anul trecut. Care sunt cele mai vândute mărci

    Livrările de autoturisme au consemnat în 2012 o scădere de 23,7%, până la 72.179 de unităţi, iar vânzările de vehicule comerciale s-au diminuat cu 7,4%, la 14.076 de unităţi.

    Persoanele fizice au generat 30% din vânzări, diferenţa fiind reprezentată de achiziţiile făcute de companii.

    “Continuă să se manifeste asupra pieţei impactul negativ al importului masiv de vehicule rulate, care la un volum de aproximativ 175.000 de unităţi la autoturisme şi 43.000 la vehicule comerciale, au o creştere de 85%, respectiv 40% faţă de 2011. La aceste cifre rezultă că la fiecare autoturism nou vândut în România au fost aduse alte două rulate. (…) Peste 76.000 (44%) dintre acestea din urmă sunt mai vechi de zece ani”, se arată într-un comunicat al asociaţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul celor mai vizibile MĂRCI din 2012 – Apple nu se află în primele zece

    Lista este alcătuită pe baza unui sondaj efectuat printre 1.2 milioane de americani, informează Business Insider.

    Top 10 al celor mai vizibile mărci:

    10. Google

    “A coborât de pe poziţia a patra în 2011 pe locul al zecelea. Google a început anul cu probleme privind securitatea clienţilor şi cu o slabă acoperire a serviciului Google+. Dar compania s-a bazat pe încrederea oamenilor strânsă în anii precedenţi şi pe serviciile legate de telefonia mobilă. Compania a încheiat înţelegerea cu Motorola şi a strâns legăturile cu Samsung”, explică cei care au făcut studiul de piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Audi, BMW sau Mercedes – lupta pentru piaţa premium

    Cine ia în calcul un SUV premium, de obicei se gândeşte la un BMW, fie el X3, X5, X6 sau chiar X1, clientul de limuzină se orientează către S-Klasse de la Mercedes-Benz, în timp ce Audi domină clasa medie şi mare, automobile preferate de obicei de oamenii din middle-management. În această competiţie a intrat de curând şi Porsche, întâi cu SUV-ul Cayenne, după care cu limuzina Panamera. 911 rămâne în afara cursei, pe măsură ce fiecare automobil sport are propriul său public-ţintă.

    “Sunt mărci ai căror clienţi sunt dedicaţi, iar Porsche este unul dintre aceste branduri. Clientul Porsche are întotdeauna ca primă opţiune un Porsche, iar pe locurile următoare sunt sunt modele de la alte mărci”, a spus Adrian Pascu, brand manager al mărcii Porsche în cadrul Porsche Inter Auto.

    “Constructorii îşi proiectează modelele în funcţie de filozofia lor. Spre exemplu, Cayenne, alături de Panamera, are cei mai mulţi concurenţi. Dar dacă se analizează concurenţa pentru fiecare motorizare realizăm că BMW X5 cu motorizarea diesel mai puternică nu poate fi luat în calcul, la fel şi alte SUV-uri cu motoare diesel mai puţin puternice”, a subliniat Pascu. El precizează că printre concurenţii lui Cayenne se regăsesc SUV-uri precum X5, X6 sau Range Rover Sport, dar şi Lexus RX.

    “În cazul lui 911, clientul nu are termen de comparaţie, oscilează doar între versiuni, un cabrio, S, sau 4×4, însă nu un alt automobil”, a spus Adrian Pascu. În cazul automobilelor sport, fiecare constructor şi-a dezvoltat propria filozofie. Audi le proiectează cu tracţiune integrală şi motor faţă, BMW şi Mercedes-Benz preferă pentru Seria 6 şi SL ideea de tracţiune spate şi motor faţă, în timp ce 911 respectă filozofia “totul spate”. Cu toate acestea, şi Seria 6 de la BMW este acum disponibilă cu tracţiune integrală – cabrio cu soft-top sau coupe, în timp ce SL este un coupe-cabriolet cu hard-top metalic.

    “În general în segmentul premium şi de lux clientul este dedicat mărcii, rar se întâmplă să aibă o listă largă de opţiuni alternative cum se întâmplă la o marcă de volum. Clientul este de cele mai multe ori dedicat, iar decizia de achiziţie se ia de obicei pe criterii emoţionale”, a subliniat şeful mărcii Porsche. “În contextul pieţei auto locale există o concurenţă destul de puternică în ceea ce priveşte segmentul premium, acest fapt fiind o situaţie firească având în vedere particularităţile acestui segment”, este de părere Valeriu Zaharia, director de vânzări şi marketing pentru autoturismele Mercedes-Benz.

    Potrivit acestuia, concurenţa este mai mare deoarece are la bază afinitatea ridicată a clienţilor pentru un brand, ceea ce face de multe ori ca această “bătălie” să fie purtată mai mult la nivel emoţional, iar diferenţele să fie făcute de serviciile de vânzare şi de post-vânzare, precum şi de accesibilitatea produsului şi ofertele de finanţare disponibile.

    “Din acest punct de vedere Mercedes-Benz România pune accent pe creşterea continuă a calităţii serviciilor prin instruirea personalului din departamentele de vânzări şi after-sales, precum şi pe dezvoltarea unor servicii de mobilitate specifice after-sales. Mai mult, ofertele integrate realizate prin Mercedes-Benz Financial Services au un rol important în procesul decizional al clientului”, a spus Zaharia.

  • Ce mărci ne trezesc cele mai puternice emoţii

    Orice consumator, de aproape orice vârstă, este efectiv bombardat cu mesaje ale mărcilor, fie că deschide radioul sau televizorul, că se plimbă pe net, prin oraş sau este la drum lung, că merge la cinema, la plajă sau îşi deschide telefonul mobil. “Piaţa e aglomerată; sunt nenumărate categorii de produse şi servicii disponibile şi pentru fiecare sunt zeci sau sute de mărci care se întrec în arta persuasiunii”, spune Mihaela Alexandru, qualitative research director în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights.

    Câştigă doar cei care fac mai mult decât să-şi vândă marfa şi caută să creeze o legătură cu consumatorii. Greşesc cei care privesc clienţii ca simple cifre în evoluţia vânzărilor sau procente ale cotei de piaţă; greşesc şi cei care se cufundă în patima comunicării agresive şi le vorbesc neoprit consumatorilor, crezând că popularitatea e unicul indicator al succesului, argumentează Alexandru. Reprezentanta 360insights mai completează că legătura dintre cumpărător şi brand se creează şi este durabilă doar atunci când marca îşi cunoaşte pe deplin consumatorul şi apoi îi oferă nu doar un produs sau un serviciu, ci o experienţă, o poveste cu care persoana din spatele consumatorului să se identifice, la care să aspire şi pe care să o iubească. Urmărind exact acest aspect, compania de cercetare de piaţă 360insights a realizat un studiu intitulat “Emotional Branding”, care a examinat şi a clasificat peste 440 de mărci din 17 categorii de produse şi servicii, de la alimente şi băuturi nealcolice până la restaurante, reţele de magazine sau servicii telecom.

    În realizarea topului “Emotional Branding”, inspirat de cele 10 legi ale lui Marc Gobe, notorietatea, cota de piaţă sau profitul sunt elemente lăsate deoparte, “iar accentul este pus pe legătura pe care o marcă reuşeşte să o creeze cu consumatorii”, spune Mihaela Alexandru. În fiecare dintre cele 17 categorii studiul a desemnat <olimpicii>, care s-au plasat pe trepte fruntaşe. Pe ansamblu, pe primele poziţii ale topurilor se plasează mărcile populare, “însă doar cele care au ataşat notorietăţii şi emoţionalitate”, spune Mihaela Alexandru. În plus, multe dintre mărcile aflate în vârful clasamentului sunt tocmai cele pe care românii le folosesc cel mai mult.

    Nu e de mirare, astfel, că “în mod clar ataşamentul consumatorilor este unul dintre factorii cheie care influenţează cota de piaţă şi vânzările”, declară Ştefan Teodorescu, group brand director la Ursus Breweries, companie care produce Timişoreana, liderul din categoria de bere în cadrul studiului menţionat. Marca are întâietate în faţa celorlalte mărci ca urmare a autenticităţii, istoriei şi rădăcinilor româneşti”. “Timişoreana este una dintre cele mai reprezentative mărci româneşti şi acest statut este arma noastră principală în apărarea poziţiei de lider de piaţă”, adaugă Teodorescu.

    Fără loialitatea consumatorilor, există un singur mod de a creşte cota de piaţă: discounturi şi reduceri de preţ, cu toate efectele negative pe care le au asupra imaginii şi a profitabilităţii mărcii, spune reprezentantul Ursus Breweries. “Intuitiv, se poate spune că există o legătură între ataşamentul emoţional faţă de brand-uri şi volumele de vânzări”, afirmă Andreea Florea, brand strategy coordinator la BrandTailors. Însă, atenţionează ea, dacă ar exista o aşa-numită “ecuaţie” care să facă legătura între cele două elemente, cu siguranţă ar cuprinde o serie întreagă de variabile, precum adresabilitatea, produsul, preţul, nivelul distribuţiei.

    În vremuri dificile, mulţi oameni aleg mărcile în care au încredere cu adevărat, cele care înseamnă ceva pentru ei. Irina Ionescu, managing partner la The 3 BM Consulting, completează că ataşamentul emoţional se construieşte în timp, în luni şi ani, având o strategie clară şi mesaje transmise constant şi coerent. “Ataşamentul faţă de marcă se câştigă în timp, prin constanţă, prin sinceritatea în relaţia cu clienţii şi prin adaptarea activităţii şi acţiunilor în funcţie de doleanţele celor care îţi calcă pragul şi totodată în funcţie de necesităţile comunităţilor unde activăm”, susţine Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour. Compania ocupă locul fruntaş în clasamentul reţelelor de magazine, în cadrul studiului “Emotional Branding”, care arată că “românii sunt recunoscători mărcii ce le-a facut cunoscut conceptul de retail modern şi pun Carrefour în faţa celorlalţi jucători”.

  • Infograficul săptămânii: Primele 50 de mărci ale lumii

    Japonia este a doua naţiune În top, cu mărci de 324 de miliarde de dolari, În timp ce statele BRIC – Brazilia, Rusia, India Şi China – se pot lăuda cu branduri În valoare totală de 275 de miliarde de dolari.

  • Volkswagen şi Opel, cele mai tranzacţionate maşini pe piaţa second-hand

    Volkswagen a avut peste 66.400 de anunţuri postate pe Auto.ro în ultimul an, conform AutoIndex, cele mai multe anunţuri aparţinând modelelor Volkswagen Golf şi Passat. Opel a ocupat locul al doilea, cu peste 61.300 de anunţuri postate, cele mai multe pentru modelele Opel Astra şi Vectra.

    Cu 23.500 de anunţuri, Dacia nu se află în topul tranzacţiilor în mediul online, tranzacţionarea mărcii făcându-se cu precădere în mediul offline.

    AutoIndex furnizează informaţii privind media preţului solicitat, valoarea pieţei de maşini second-hand, numărul total de anunţuri şi evoluţia acestuia în timp. Modalitatea de calcul agregă datele din peste 450.000 de anunţuri, se obţine pentru 28 de mărci şi 180 modele, ţine cont de kilometri, an de fabricaţie, marcă, model şi preţ.