BusinessMagazin

Tag: mandat

  • Al şaptelea director din era Renault la Dacia

    Antoine Doucerain va prelua de la 1 mai funcţia de director general al Automobile Dacia şi Group Renault România de la Yves Caracatzanis, devenind astfel cel de-al cincilea francez care vine la conducerea uzinei din Mioveni de la privatizarea acesteia, în 1999.

    Noul director îi va fi subordonat lui Nicolas Maure, director de operaţiuni la Groupe Renault pentru regiunea Eurasia, din care face parte şi România. Nicolas Maure a condus Automobile Dacia şi Group Renault România între 2014 şi 2016, când a plecat pentru a conduce gigantul AvtoVaz din Rusia, unde se produc modelele Lada, Datsun şi Renault. Acelaşi traseu pare să urmeze şi Yves Caracatzanis, actualul director general al Dacia şi al Renault România, care a fost numit preşedinte-director general al AvtoVAZ, începând cu 1 iunie 2018, a anunţat Alliance Rostec BV. Sub mandatul său a fost lansat noul Duster, cel mai avansat automobil produs vreodată la Mioveni. Odată cu această lansare, marca Dacia ”a depăşit recorduri istorice de vânzări în Europa“, a comentat Nicolas Maure, director de operaţiuni la Groupe Renault pentru regiunea Eurasia. Antoine Doucerain s-a alăturat Renault în 1993, în cadrul Direcţiei de Inginerie Logistică; şi-a continuat cariera în producţie, mai întâi la uzina din Douai, unde a ocupat succesiv posturile de şef departament montaj, director  tehnic, director adjunct fabricaţie. În 2010, a fost numit director al uzinei din Maubeuge, unde a asigurat lansarea Kangoo ZE şi pregătirea modelului Citan pentru Daimler. În 2012, a mers în Brazilia pentru a coordona crearea unei noi uzine Nissan şi începerea producţiei modelelor Micra şi Versa. În mai 2015, s-a întors în Franţa şi a ocupat funcţia de director industrial, asigurând coordonarea a opt uzine ale Renault (Polul Industrial Vest) cu un nivel ridicat de performanţă.

    Ultimii doi directori ai Automobile Dacia au avut mandate de câte doi ani  Nicolas Maure şi Yves Caracatzanis, în timp ce mandatele cele mai lungi le-au avut François Fourmont (6 ani) şi Jerome Olive (4 ani).

    Automobile Dacia este în prezent cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, cu un business de 20,7 mld. lei (4,6 mld. euro) în 2016, în creştere cu 8,3% faţă de anul precedent, potrivit datelor companiei. De asemenea, suma afacerilor grupului francez Renault a urcat în 2016 la 5,1 miliarde de euro pe toate companiile pe care le deţine în România, fiind pentru prima dată când francezii depăşesc acest prag. Alături de furnizorii săi de componente, Dacia reprezintă circa 3% din PIB şi 10% din exporturile ţării.

    Cine a condus Dacia după privatizare

    1999-2002

    Constantin Stroe

    Sub mandatul său a fost lansată SupeRNova, cu transmisie şi motor Renault. Este singurul manager român păstrat la conducerea unei companii privatizate pe un mandat pe mai mulţi ani. El a pus bazele reţelei de furnizori ai Dacia şi industriei auto româneşti, industrie de 23 mld. euro în prezent şi în care lucrează 250.000 de oameni.

    2002-2003

    Christiane Esteve
    Sub mandatul său a fost lansată Solenza, venind cu elemente ce se vor regăsi ulterior pe Logan.

    2003-2009

    François Fourmont
    A început revoluţia de la Mioveni, mandatul său marcând cea mai puternică transformare pentru marca Dacia şi uzina de la Mioveni. Tot el a pregătit SUV-ul Duster. Sub mandatul său au fost lansate: Logan, Logan MCV, Logan Pick-up, Logan Van, Sandero.

    2009-2014

    JÉrôme Olive
    A dus Dacia la următorul nivel cu noile Duster, Logan II, Sandero II.

    2014-2016

    Nicolas Maure
    În timpul mandatului său a început robotizarea uzinei Dacia, care a plecat de la 5% în 2015 şi ar urma să ajungă la 20% în 2020.

    2016-2018

    Yves Caracatzanis
    Sub mandatul său, Dacia s-a îndepărtat tot mai mult de conceptul de low-cost, prin lansări ca Duster II, Logan II şi Sandero II facelift.

    2018

    Antoine Doucerain
    El va avea misiunea de a duce robotizarea la 20% spre 2020 şi de a pregăti uzina pentru Logan III, Sandero III; cu alte cuvinte, la Mioveni (Argeş) vor ajunge tot mai multe caracteristici ale Renault. Tot sub mandatul lui însă cel mai probabil uzina Tanger din Maroc, unde deja se produc Lodgy, Dokker, Sandero, Logan şi Logan MCV, va depăşi ca producţie şi capacitate instalată uzina din România. Totuşi, în Maroc nu se va produce noul Duster, vârful de lance al Automobile Dacia.

  • Nick Kós, noul CEO al PwC Europa Centrală şi de Est

    Nick Kós este în prezent Country Managing Partner al PwC Ungaria şi a exercitat diverse funcţii de conducere în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Nick va prelua conducerea firmei de la actualul CEO, Olga Grygier-Siddons, care îşi va încheia mandatul de 4 ani pe 30 iunie 2018.

    ”Sunt onorat că am fost ales CEO al PwC ECE. Aceasta este o perioadă plină de oportunităţi pentru PwC în Europa Centrală şi de Est şi este un privilegiu să conduc o echipă de peste 10.000 de profesionişti, care lucrează împreună pentru a consolida încă şi mai mult firma.

    Nick Kós are 49 de ani şi este de origine irlandeză şi maghiară. În prezent este Country Managing Partner al PwC Ungaria şi a lucrat în cadrul PwC timp de 27 de ani, din care 24 în Europa Centrală şi de Est, şi 18 ca Partener de Audit.

    Înainte de această alegere, el a exercitat diverse funcţii de conducere ca Lider de Audit pentru Regiunea de Vest din cadrul PwC ECE, Lider al Echipei de Servicii de Audit pentru Sectorul Produselor Industriale, precum şi lider de audit în Rusia şi Regiunea de Est.

  • Academicianul Ioan-Aurel Pop este noul preşedinte al Academiei Române

    Academicianul Ioan-Aurel Pop a obţinut 86 de voturi, iar pe locul al doilea s-a situat academicianul Victor Voicu, cu 56 de voturi, potrivit unui comunicat transmis MEDIAFAX de biroul de presă al Academiei Române.

    Mandatul de preşedinte al Academiei Române are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deţine această funcţie de două ori.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Abdel Fattah al-Sisi a câştigat alegerile prezidenţiale din Egipt cu 97% dintre voturi

    Şeful autorităţii electorale egiptene, Lasheen Ibrahim, a precizat că prezenţa la vot a fost de 41,05%, în condiţiile în care au fost aproximativ 60 de milioane de alegători înregistraţi.

    Aproximativ două milioane de buletine de vot au fost anulate, întrucât au fost introduse numele unor candidaţi care nu se aflau în cursa electorală. Moussa Mostafa Moussa a fost singurul contracandidat al preşedintelui în exerciţiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    La inceputul acestui an, mandatul de conducere al Laurei Şerban la Mecanica Ceahlău s-a încheiat. „Am optat să îmi continui cariera pe calea antreprenoriatului, acceptând o nouă provocare. Acum sunt managing partner la compania MPC trade marketing services.” Acum, preşedintele consiliului de administraţie al Mecanica Ceahlău este Aurelian Trifa.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior mandatului de la Mecanica Ceahlăul, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    La inceputul acestui an, mandatul de conducere al Laurei Şerban la Mecanica Ceahlău s-a încheiat. „Am optat să îmi continui cariera pe calea antreprenoriatului, acceptând o nouă provocare. Acum sunt managing partner la compania MPC trade marketing services.” Acum, preşedintele consiliului de administraţie al Mecanica Ceahlău este Aurelian Trifa.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Doar în România: Pasajul Basarab, funcţional timp de 7 ani fără recepţie la finalul lucrărilor

    “Pasajul Basarab a fost deschis circulaţiei în anul 2011, în momentul în care s-au finalizat parţial lucrările şi s-au făcut toate testele de rezistenţă, dar fără să fie făcută recepţia la terminarea lucrărilor pentru că, la momentul inaugurării, o serie de lucrări adiacente care făceau parte din proiect nu erau finalizate. Este vorba despre parcarea de sub pasaj, lifturi, trotuarul rulant etc. Deschiderea pasajului fără recepţia la terminarea lucrarilor a fost posibila pentru că, pe vechiul regulament de receptie, prevăzut in H.G.273/1994, beneficiarii lucrărilor puteau prelua şi pune în funcţiune părti din lucrare”, transmite Primăria Capitalei printr-un comunicat de presă.

    Potrivit sursei citate, la preluarea mandatului actualei administraţii, la cinci ani de la punerea în funcţiune a pasajului, procesul de recepţie nu era demarat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel a fost aleasă cancelar al Germaniei pentru a patra oară

    Merkel a obţinut 364 de voturi pozitive dintr-un total de 688 de voturi înregistrate.

    Pentru a obţine al patrulea mandat, cel puţin 355 de deputaţi, dintr-un total de 709, au trebuit să voteze.

  • Dumitru Şodolescu este noul director general al Metrorex

    Noul director general a fost numit de către Consiliul de Administraţie al Metrorex pentru a asigura interimatul pe o perioadă de 4 luni, conform prevederilor legale ale OUG nr. 109/2011, anunţă Metrorex într-un comunicat de presă remis vineri MEDIAFAX.

    Dumitru Şodolescu este de profesie inginer, absolvent al Facultăţii de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti şi are experienţă în domeniile energie, proiectare şi investiţii.

    El a ocupat funcţii de top management în mai multe companii private.

  • Primul ministru din Guvernul Dăncilă care stă cu demisia pe masă. Decizia de care depinde mandatul său

    “În 2010, Curtea de Conturi a făcut verificări de fond, a spus că totul e în regula. După aceea, un cetăţean a cărui identitate, spune DNA, nu a fost găsită, a făcut o sesuzare in dos cu finantarea echipei de fotbal Alro Slatina şi au început cercetările. DNA Craiova a avut un expert, au verificat dacă există prejudiciu, DNA Craiova a zis că nu exista prejudiciu şi în baza constatărilor au dat neînceperea urmăririi penale. Pe 17 ianuarie 2018 DNA cere redeschiderea din nou a acestui dosar. Nu ştiu care e cauza. Mai sunt de la Curtea de Conturi trei auditori citaţi în acest dosar şi s-a amânat. În momentul în care voi deveni inculpat în acest dosar, eu, Paul Stănescu, îmi voi pune imediat demisia pe masa primului ministru. (..) Eu cred ca totul a fost legal”, a declarat, pe 25 ianuarie, Paul Stănescu la instanţa supremă.

    Cererea DNA de redeschidere a unui dosar pe numele vicepremierului Paul Stănescu vizează fapte din 2010, cauza fiind anchetată anterior de DNA Craiova şi închisă în 2013.

    Cauza a fost înregistrată la instanţa supremă în 17 ianuarie 2018.

    În dosar mai sunt vizate şi alte trei persoane: Marian Belu Briceag, Florin Cotoşman (fost şef în cadrul Gărzii de Mediu ) şi Remulus Manolache.

    Ar fi vorba despre un dosar deschis pentru presupuse fapte din 2010, de pe vremea când Paul Stănescu era preşedinte al Consiliului Judeţean Olt. La acea vreme, procurorii DNA Craiova au investigat modul de finanţare al echipei de fotbal FC Aluminiu ALRO Slatina, fiind suspectată modalitatea prin care instituţia publică a susţinut financiar echipa de fotbal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro