Tag: mall

  • AROGANTE de SUPER-BOGAŢI. Cum arată mall-ul făcut special pentru cei foarte bogati unde maşinile din parcare valorează zeci de milioane de dolari

    Aproape de Miami Beach, una dintre cele mai cunoscute plaje ale Americii, se găseşte a clădire de trei etaje şi care ocupă 43.000 de metri pătraţi. De ce este aceasta ieşită din comun? Pentru că e destinată celor extrem de bogaţi.

    Câteva tinere modele se plimbă prin faţa intrării principale pentru a atrage privirea trecătorilor, în vreme ce clienţii dau 30 de dolari pentru valeţii din parcare şi pentru dreptul de a-şi afişa maşinile de lux. În Miami plouă rar, dar atunci când se întâmplă angajaţii mall-ului Bal Harbour stau aliniaţi în faţa magazinului cu umbrele, pentru a-i proteja pe clienţi.

    Atunci când Stanley Finch Whitman a deschis porţile mall-ului, în 1965, dorinţa sa a fost de a atrage cei mai înstăriţi clienţi. Chiar dacă s-a bucurat încă de la început de prezenţa unor companii importante pe piaţa din Statele Unite, aşa cum ar fi FAO Schwartz sau Martha Phillips, principala “ancoră” a venit în 1971, atunci când Neiman Marcus a deschis aici primul magazin situat în afara statului de origine, Texas. La scurt timp, Saks Fifth Avenue şi-a rezervat un spaţiu.

    Bal Harbour include şi câteva magazine pe care le-ai găsi, în mod normal, la un mod obişnuit. Ralph Lauren este un exemplu, dar chiar şi aici produsele sunt mai scumpe decât în alte locuri. Chanel, care are unul dintre cele mai mari spaţii din el, îşi întâmpină clienţii speciali într-un lounge special amenajat.

    Bal Harbour e un fenomen rar în Statele Unite, pentru că retailul clasic nu trece printr-o perioadă prea bună.

    Comerţul online a dus la “moartea” mall-urilor din Statele Unite, peste 5.300 de magazine închizându-se doar în ultimul an, ceea ce a însemnat şi o reducere drastică a locurilor de muncă. Analiştii estimează că până la sfârşitul anului alte 3.300 de magazine şi-ar putea opri activitatea, scrie revista Time.

    Din 2002 până în prezent mall-urile au dus la pierderea a aproape 450.000 de joburi. Retailerii online nu au acoperit acest gol, pentru că doar 178.000 de persoane au fost angajate în sectorul de e-commerce în ultimii 15 ani.

    În cinci ani, 1 din 4 mall-uri din Statele Unite va dispărea, drept exemplu este mall-ul Schuylkill din Pennsylvania, care acum zece ani era gazda a 90 de magazine şi restaurante. Făcea parte din viaţa comunităţii pentru că aici se ţineau festivalul dedicat zilelor Lituaniei şi vânătoarea ouălor de Paşti.

  • ATAC într-un mall din Beijing: O femeie a fost ucisă şi alte 12 persoane au fost rănite

    Incidentul a avut loc în Joy City Mall din cartierul Xidan, una dintre cele mai aglomerate zone comerciale ale metropolei. Atacatorul, în vârstă de 35 de ani, a fost reţinut de către poliţişti.

    Trei bărbaţi şi zece femei au fost transportaţi la spital, iar o femeie a murit din cauza rănilor grave. Potrivit serviciului de ambulanţă, răniţii se află în stare stabilă.

    Atacatorul, originar din provincia nordică Henan, a declarat în faţa anchetatorilor că “a vrut să-şi exprime nemulţumirea”, fără a fi oferite detalii suplimentare.

    Potrivit informaţiilor preliminare, incidentul nu are o natură teroristă, fiind vorba cel mai probabil despre o persoană cu afecţiuni psihice sau cu probleme personale. Cuţitele sunt cel mai frecvent utilizate în astfel de atacuri, întrucât controlul armelor este extrem de strict în China.

    Rata criminalităţii este extrem de scăzută în China în comparaţie cu alte ţări, în condiţiile în care securitatea este ridicată în special în marile oraşe.

     

  • Cum arată magazinul celor super-bogaţi, unde doar parcarea te costă 30 de dolari – FOTO

    Aproape de Miami Beach, una dintre cele mai cunoscute plaje ale Americii, se găseşte a clădire de trei etaje şi care ocupă 43.000 de metri pătraţi. De ce este aceasta ieşită din comun? Pentru că e destinată celor extrem de bogaţi.

    Câteva tinere modele se plimbă prin faţa intrării principale pentru a atrage privirea trecătorilor, în vreme ce clienţii dau 30 de dolari pentru valeţii din parcare şi pentru dreptul de a-şi afişa maşinile de lux. În Miami plouă rar, dar atunci când se întâmplă angajaţii mall-ului Bal Harbour stau aliniaţi în faţa magazinului cu umbrele, pentru a-i proteja pe clienţi.

    Atunci când Stanley Finch Whitman a deschis porţile mall-ului, în 1965, dorinţa sa a fost de a atrage cei mai înstăriţi clienţi. Chiar dacă s-a bucurat încă de la început de prezenţa unor companii importante pe piaţa din Statele Unite, aşa cum ar fi FAO Schwartz sau Martha Phillips, principala “ancoră” a venit în 1971, atunci când Neiman Marcus a deschis aici primul magazin situat în afara statului de origine, Texas. La scurt timp, Saks Fifth Avenue şi-a rezervat un spaţiu.

    Bal Harbour include şi câteva magazine pe care le-ai găsi, în mod normal, la un mod obişnuit. Ralph Lauren este un exemplu, dar chiar şi aici produsele sunt mai scumpe decât în alte locuri. Chanel, care are unul dintre cele mai mari spaţii din el, îşi întâmpină clienţii speciali într-un lounge special amenajat.

    Bal Harbour e un fenomen rar în Statele Unite, pentru că retailul clasic nu trece printr-o perioadă prea bună.

    Comerţul online a dus la “moartea” mall-urilor din Statele Unite, peste 5.300 de magazine închizându-se doar în ultimul an, ceea ce a însemnat şi o reducere drastică a locurilor de muncă. Analiştii estimează că până la sfârşitul anului alte 3.300 de magazine şi-ar putea opri activitatea, scrie revista Time.

    Din 2002 până în prezent mall-urile au dus la pierderea a aproape 450.000 de joburi. Retailerii online nu au acoperit acest gol, pentru că doar 178.000 de persoane au fost angajate în sectorul de e-commerce în ultimii 15 ani.

    În cinci ani, 1 din 4 mall-uri din Statele Unite va dispărea, drept exemplu este mall-ul Schuylkill din Pennsylvania, care acum zece ani era gazda a 90 de magazine şi restaurante. Făcea parte din viaţa comunităţii pentru că aici se ţineau festivalul dedicat zilelor Lituaniei şi vânătoarea ouălor de Paşti.

  • Traficul Liberty Center a ajuns la 4 milioane de vizitatori anual

    Vânzările chiriaşilor au crescut cu 16% în 2017 faţă de anul 2016, mall-ul atingând un grad de ocupare de 78% faţă de 52% la finele anului 2016. Printre cei mai noi chiriaşi se numără Carpeta, Casa Covenienza, R&R Boutique, Format Lady şi Colin’s.

    Pe lângă creşterea numărului de chiriaşi la finalul anului 2017, îmbunătăţirea gradului de ocupare a Liberty Center se datorează şi dezvoltării zonei de petrecere a timpului liber, situată la nivelul 2 al centrului comercial, prin extinderea spaţiului pentru bowling şi biliard. Zona este completată de patinoarul acoperit, cinematograful Happy Cinema şi zona de restaurante şi fast food.

    Pentru anul 2018, Liberty Center mizează pe o continuare a creşterii gradului de ocupare şi a numărului de vizitatori, generate şi de începerea unui proiect de reamenajare, ce va începe în a doua parte a anului şi va viza parterul centrului comercial, zona de parcare, dar şi zona de restaurante şi entertainment de la etajul 2. Lucrările de recondiţionare se vor finaliza la începutul anului 2019 şi nu vor afecta activitatea comercială zilnică desfăşurată în interiorul mall-ului. Lucrările vor include recondiţionarea parcării şi a intrărilor în centrul comercial, împrospătarea faţadelor şi a suprafeţelor comune, cât şi reamenajarea zonei de food şi entertainment.

    Pe lângă aceste investiţii, Liberty Center va continua să ofere vizitatorilor săi un program diversificat de activităţi pentru petrecerea timpului liber. După succesul de care s-au bucurat anul trecut atelierele şi spectacolele pentru copii şi familii, centrul comercial investeşte şi anul acesta în dezvoltarea zonei de entertainment (patinoar, bowling şi biliard), în timp ce Happy Cinema va continua să ofere proiecţii speciale, cum ar fi stagiunile Royal Opera House şi Royal Shakespeare Company, maratonul de concerte Rock Classics, tururi virtuale ale unor muzee renumite sau programul Baby Cinema.

    Liberty Center este primul centru comercial modern din sud-vestul Bucureştiului, situat la doar 2 km faţă de Piaţa Unirii. Mall-ul acoperă un spaţiu comercial de aproximativ 27.300 metri pătraţi şi beneficiază de peste 600 de locuri de parcare. Printre chiriaşi se numără: Happy Cinema, Carrefour Market, Sephora, CCC, Deichmann, KFC, McDonald’s, Altex, Happy Gym, Adidas, Colin’s, Format Lady, KVL by Kenvelo, Lee Cooper, Timeout, Steilmann şi alţii. Managementul Liberty Center este gestionat de compania JLL Romania începând din noiembrie 2016.

  • A pornit o afacere într-un apartament din Bucureşti, iar acum face 2 milioane de euro anual

    De la un mic salon de coafură într-un apartament din Capitală, deschis cu 25.000 de dolari şi dedicat celor cu dare de mână, Gett’s a tot crescut în ultimile două decenii şi a ajuns la încasări anuale de 2 milioane de euro. Reţeaua e formată acum din opt spaţii, iar antreprenorul Lucian Miess are planuri clare de extindere, miza fiind parteneriatul cu alţi întreprinzători, dar şi dezvoltarea de saloane mass-market.

    „Acest gen de afacere este oglinda perfectă a vieţii sociale în cadrul unui oraş. Până la urmă, nu sunt servicii fără de care viaţa nu poate merge mai departe, iar profilul clientului variază în funcţie de puterea financiară. Totul ţine de puterea economică”, declară Lucian Miess, fondatorul reţelei Gett’s. De-a lungul a 20 de ani de activitate, în activitatea firmei s-a reflectat evoluţia preferinţelor clientului, iar încasările au crescut constant, chiar şi în timpul crizei.

    „La anul, în martie, facem 20 de ani de existenţă. E mult de povestit. Am fost la un campionat mondial în Washington, în 1996, şi am rămas foarte plăcut impresionat de dimensiunea unei industrii care la noi în ţară nu exista”, povesteşte Miess despre începuturile businessului. Singurii jucători pe piaţa de profil din România erau, pe atunci, saloane înfiinţate în perioada comunismului. Pe-atunci, clienţii cu venituri medii nu erau vizibili, spune antreprenorul, povestind că se remarcau doar „câţiva fericiţi ai sorţii”, spune fondatorul Gett’s, referindu-se la clienţii cu dare de mână. Tocmai aceştia au fost miza principală în momentul în care s-a conturat ideea afacerii, croită după modele vestice „din toate punctele de vedere – ca atitudine, ca dezvoltare, ca educaţie”.

    Aşadar, cu 25.000 de dolari, într-un apartament modern de pe Bulevardul Unirii, s-au pus bazele Gett’s Hair Studio, un spaţiu cu trei posturi de lucru, care se adresa unei nişe „ce a ieşit din presiunea «casă, masă, pat», şi se adresa clientelor preocupate de carieră, imagine, personalitate”, explică fondatorul. „Ne-am adresat, de la început, zonei de vârf a piramidei. Dar cu cât te duci mai sus spre vârf, cu atât este mai îngust; nu te adresezi unor volume, ci unor unităţi. De aceea, locaţiile Gett’s Hair Studio au fost mici, intime, cu servicii adăugate”, adaugă el, clasificându-şi spaţiile cu cinci şi patru stele, în funcţie de cât de complexe sunt serviciile oferite – de pildă valet pentru parcarea maşinii.

    Unităţile de cinci stele au funcţionat individual până în 2003, când deja apăruseră multinaţionale, iar pătura medie a populaţiei începea să prindă contur. Atunci au fost lansate Gett’s Colour Bar, unităţile din malluri, de patru stele, cu servicii mai accesbile. Între timp, odată cu creşterea afacerii, reţeaua s-a extins şi are astăzi trei saloane de cinci stele, în spaţii ca hotelul Radisson Blu, JW Marriot Grand Hotel, complexul rezidenţial InCity Residence şi cinci saloane în Bucureşti Mall, AFI Palace Cotroceni, Mega Mall, Iulius Mall din Cluj şi, cel mai recent, în ParkLake. În cadrul saloanelor Gett’s de cinci stele, preţurile serviciilor diferă în funcţie de experienţa stiliştilor, aceştia fiind împărţiţi pe cinci niveluri. Astfel, pentru a se coafa, o clientă poate plăti de la 31 de lei la un ucenic până la 71 de lei la un profesionist cu ultimul grad sau între 217 lei şi 397 de lei pentru un vopsit păr lung.

    Reţeaua este operată de firma Ingo Trade, care are mai multe activităţi, iar Miess spune despre afacerea Gett’s că a trebuit să o subvenţioneze vreme de mai mulţi ani, deoarece „nu a fost visul meu să am un salon, ci să creez o industrie pe acest profil şi să ocup o cotă de piaţă importantă”. Drept urmare, Gett’s are astăzi diverse activităţi conexe, în aval şi amonte, aferente acestui domeniu. Saloanele au activităţi doar pentru consumatori, dar antreprenorul a dezvoltat şi alte activităţi, ca cele din domeniul publishing – revistele Estetica, pentru care compania are licenţă în România şi Moldova, şi Gett’s Highlights Magazine; în plus, Miess are şi o firmă pentru importul de echipamente, aparatură pentru saloane, dezvoltare de software special pentru domeniu, servicii de design etc.

    În cei 20 de ani de existenţă, Gett’s a deschis circa 14 locaţii, unele dintre ele fiind înlocuite sau renovate, iar antreprenorul spune că doar patru dintre acestea au fost făcute cu capital propriu. „Gett’s este astăzi mai mult un partener decât un dezvoltator cu capital propriu; avem diverse formule de parteneriat”, susţine Miess. Mai exact, a dezvoltat trei pachete de colaborare în regim de franciză, respectiv consultanţă, licenţă şi franciză full package. „Avem un manual operaţional de 300 de pagini”, explică antreprenorul, care enumeră că reţeta afacerii vizează deopotrivă trainingul staffului, al oamenilor din recepţie, softul personalizat, amenajarea, contractarea, discounturile pe care le primesc saloanele afiliate de la furnizori, grafică, logistică. Cel care îşi doreşte o franciză, spune Lucian Miess, trebuie să fie o persoană care deopotrivă să poată susţine investiţia de început, dar şi să aibă talent managerial şi pasiune pentru domeniu.

  • George Carlin despre politicieni : “Aşa funcţionează sistemul: pui gunoi, scoţi mai mult gunoi. Dacă ai cetăţeni ignoranţi şi egoişti, aşa vor fi şi politicienii care îi conduc.”

    Poate aţi observat că e un lucru de care nu mă plâng niciodată: politicienii. Toată lumea se plânge de politicieni, toată lumea spune că nu sunt buni de nimic. Păi de unde credeţi că vin politicienii? Nu cad din cer, nu ajung aici dintr-o realitate paralelă; vin din părinţi americani, din şcoli americane, din biserici americane şi sunt aleşi de americanii de rând. Asta e tot ce putem face, asta avem de oferit. Aşa funcţionează sistemul: pui gunoi, scoţi mai mult gunoi. Dacă ai cetăţeni ignoranţi şi egoişti, aşa vor fi şi politicienii care îi conduc.

    Dacă spunem că e doar vina politicienilor, unde sunt atunci ceilalţi cetăţeni cinstiţi, gata să intervină şi să salveze ţara? Nu avem aşa ceva. Toţi sunt la mall, ridicând cardul dintr-un portofel scump ca să cumpere tenişi cu luminiţe. Aşa că am găsit cea mai bună soluţie: nu mă mai duc la vot.

    Lumea spune că cei care nu votează nu au dreptul să se plângă, dar eu nu sunt de acord. Eu cred că e exact pe dos. Dacă tu ai mers la vot şi ai ales nişte incompetenţi, care nu sunt în stare să facă nimic, nu mai ai drepul să zici nimic. Eu, în schimb, am tot dreptul să fiu nervos, pentru că am stat acasă.

     

  • Cum se prăbuşeşte imperiul miliardarului sud-african care a cumpărat jumătate din mallurile lui Iulian Dascălu. În spate se află datorii imense şi fraude contabile

    Acum, dezvăluiri că autorităţile germane anchetează Steinhoff pentru nereguli grave de contabilitate l-au pus pe miliardarul Wiese în situaţia de a căuta soluţii de urgenţă pentru salvarea imperiului său. Apropierea de colaps a Steinhoff a adus probleme şi pentru Banca Centrală Europeană, care s-a văzut în poziţia de a finanţa, prin programul său de achiziţii de active, o companie acuzată de nereguli financiare, scrie Reuters.
     
    Acţiunile Steinhoff s-au prăbuşit cu aproape 80% săptămâna trecută după ce CEO al companiei a demisionat, iar boardul a făcut publice „probleme de contabilitate“ care pun sub semnul îndoielii acurateţea evaluării oficiale a activelor la şase miliarde de dolari, notează Financial Times. Scandalul l-a determinat pe ministrul de finanţe sud-african Malusi Gigaba să ceară celor mai mari trei fonduri de pensii din ţara sa să raporteze ce expunere au la Steinhoff, unul dintre cele mai mari 15 grupuri listate pe bursă ale Africii de Sud. El a spus că neregulile de contabilitate reprezintă „o îngrijorare gravă“. 
     
    Viceperşedintele ţării Cyril Ramaphosa a caracterizat scandalul ca fiind „o catastrofă“ deoarece „distruge încrederea în general şi în special pe cea în companii“. Un bancher a descris scandalul ca fiind un „spectacol mizerabil“ deoarece multe dintre cele mai mari instituţii financiare ale lumii au finanţat  Steinhoff cu credite, au ajutat cumpania să emită obligaţiuni şi au furnizat resurse pentru investiţii principalului susţinător financiar, Christo Wiese.
     
  • Un nou mall se deschide mâine în România. Pariul de 40 mil. euro al gigantului imobiliar NEPI Rockcastle

    La evenimentul de inaugurare de mâine vor participa reprezentanţi ai NEPI Rockcastle, Carrefour – chiriaşul ancoră al centrului comercial, şi autorităţi locale din Vâlcea.
     
    Investiţia în centrul comercial este de 40 de milioane de euro. Shopping City Râmnicu Vâlcea are o suprafaţă închiriabilă de 27.900 de metri pătraţi, din care 14.000 mp pentru branduri de fashion, 10.000 mp pentru hipermarket şi servicii şi 3.000 mp pentru zona de restaurante şi divertisment, potrivit unor date transmise de companie vara aceasta, când mallul era încă în construcţie. Centrul Comercial are şi un cinematograf multiplex cu şase săli.
     
    Shopping City Râmnicu Vâlcea este construit pe un teren de aproximativ 12 hectare, unde se află şi o parcare de 900 de locuri, dispusă pe un nivel.
     
  • Fotografiile care demonstrează sfârşitul mall-urilor. Peste 6400 de magazine se vor închide anul viitor – GALERIE FOTO

    Apocalipsa retailului se desfăşoară în SUA, notează Business Insider. Peste 6400 de magazine se vor închide în SUA în următorul an, iar magazine mari precum Macys, Sears sau JCPenney au închis deja o duzină de locaţii. Plimbatul prin mall-uri este ca şi cum te-ai plimba printr-un cimitir.

    O analiză a publicaţiei americane The Atlantic arată motivele acestui fenomen, ce pare a lua proporţii din ce în ce mai mari.

    Există o serie de explicaţii ale dispariţiei magazinelor fizice din America.

    În primul rând, oamenii folosesc din ce în ce mai mult mediul online pentru a face cumpărături.

    Cea mai simplă şi mai concretă explicaţie pentru dispariţia magazinelor fizice este că Amazon şi alte companii asemănătoare „mănâncă” din ce în ce mai mult din segmentul de retail. Între anii 2010 şi 2016, vânzările Amazon din America de Nord au crescut de cinci ori, de la 16 miliarde de dolari până la 80 de miliarde de dolari. Veniturile retailerului Sears de anul trecut au fost, însă, de aproximativ 22 de miliarde de dolari. Conform rapoartelor de specialitate, jumătate dintre gospodăriile din SUA sunt acum abonate la Amazon. Dar povestea completă nu se rezumă doar la tentaculele crescânde ale companiei Amazon.

    Cumpărăturile online au fost pentru o lungă perioadă de timp axate pe categoria mass-media şi divertisment, iar oamenii cumpărau cel mai des cărţi sau muzică. Dar politicile facile de returnare au făcut din online un mediu de cumpărături ieftin, uşor şi fără riscuri pentru consumatorii de îmbrăcăminte, care acum reprezintă cea mai vastă categorie de e-commerce. Succesul start-up-urilor precum Casper, bonobo sau Warby Parker (care vând paturi, haine şi, respectiv, pahare), a forţat comercianţii cu amănuntul din magazinele fizice să implementeze oferte similare. Mai mult, cumpărăturile efectuate cu telefonul mobil, reprezentau o experienţă greoaie, care începe să devină din ce în ce mai facilă datorită aplicaţiilor şi portofelelor mobile. Din 2010, comerţul realizat prin intermediul telefonului mobil a crescut de la 2% din totalul cheltuielilor digitale până la 20% în prezent.

    Oamenii obişnuiau să facă mai multe călătorii până la un magazin înainte de a cumpăra un produs scump, ca de exemplu o canapea. Cei mai mulţi mergeau o dată pentru a testa piaţa, încă o dată pentru a restrânge plaja de opţiuni şi, în final, pentru a alege şi cumpăra produsul. În timpul fiecărui drum, cumpărătorii sunt predispuşi să facă o mulţime de alte achiziţii mai mici, produse de care nu au neapărat nevoie. Astăzi, însă, mulţi consumatori pot face toate aceste demersuri în mediul online, ceea ce înseamnă mai puţin timp pierdut prin centre comerciale şi mai puţine achiziţii accidentale din magazinele adiacente.

    Va exista dintotdeauna loc pentru magazinele fizice, pentru acei oameni care vor să analizeze produsele în showroomuri strălucitoare, să atingă ţesăturile, materialele etc. Însă creşterea e-commerce-ului nu numai că mută vânzările individuale în on-line, ci construieşte, de asemenea, noi obiceiuri de cumpărături.

    O altă explicaţie oferită de specialiştii în retail este faptul că America a construit prea multe malluri. În America există astăzi aproximativ 1.200 de malluri. Într‑un deceniu, ar putea ajunge la aproximativ 900, iar asta nu înseamnă chiar „moartea mallurilor“. Însă, cu siguranţă, este un declin inevitabil. Între 1970 şi 2015, numărul de malluri din SUA a crescut de două ori mai mult decât numărul populaţiei, conform Cowen Research. Suprafaţa închiriabilă brută dintr-un centru comercial este cu 40% mai mare pe cap de locuitor decât suprafaţa de shopping a Canadei, de cinci ori mai mare decât a Marii Britanii şi de 10 ori mai mare decât a Germaniei.

  • Când se deschide noul restaurant Taco Bell din Bucureşti

    În prezent, Taco Bell recrutează membri pentru echipa din Mega Mall. Cei interesaţi pot trimite CV-ul la job@taco-bell.ro sau pot aplica direct pe site.

    Grupul Sphera, operatorul lanţurilor de restaurante Pizza Hut, KFC şi Taco Bell, a înregistrat în primele nouă luni o cifră de afaceri consolidata de 401 milioane lei, în creştere cu 33,6% faţă de perioada similară a anului trecut, sumă ce acoperă vânzările integrale ale brandului KFC şi cele ale PIzza Hut aferente lunilor iunie-septembrie, potrivit raportului financiar al companiei.

    Restaurantele KFC au generat 365 mil.lei , în creştere cu 21%.