BusinessMagazin

Tag: M.BRITANIE

  • Jumătate dintre cetăţenii Marii Britanii susţin ieşirea ţării din Uniunea Europeană

    Potrivit sondajului, efectuat de Institutul ICM, 50 la sută dintre britanici se pronunţă în favoarea ieşirii ţării lor din Uniunea Europeană.

    Un alt sondaj, efectuat pe 24 noiembrie de Institutul ORB International, arăta că 52 la sută dintre britanici vor ieşirea ţării din UE.

    David Cameron se va deplasa joi la Bruxelles pentru noi negocieri cu liderii UE pe tema reconfigurării relaţiilor Marii Britanii cu Blocul comunitar.

    David Cameron a promis că va organiza până la sfârşitul anului 2017 un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană. Premierul Marii Britanii încearcă să îi convingă pe liderii ţărilor europene să susţină ideile sale în sensul reformării Uniunii Europene.

  • Peste 50% dintre cetăţenii Marii Britanii vor ieşirea ţării din Uniunea Europeană

    Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul ORB pe un eşantion reprezentativ de 2.000 de persoane, 52% dintre alegătorii britanici optează pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană, 48% fiind favorabili rămânerii în comunitatea europeană.

    În cursul sondajelor similare efectuate de acelaşi institut în iunie, iulie şi septembrie, raportul opiniilor era invers.

    “Este clar o consecinţă a atacurilor teroriste de la Paris”, a explicat Johnny Heald, directorul Institutului ORB International.

    “Multă lume consideră că baia de sânge de pe străzile din Paris este rezultatul lipsei de protecţie adecvată la frontierele Europei. Trebuie să aşteptăm pentru a vedea dacă este vorba de o reacţie de moment sau de o tendinţă de fond”, a adăugat analistul.

  • Un avion britanic cu turişti la bord a ocolit în august o rachetă în apropiere de Sharm el-Sheikh

    Un avion aparţinând companiei Thomson Airways, care decolase de pe Aeroportul londonez Stansted şi se îndrepta către staţiunea egipteană de la Marea Roşie, la bordul căruia se aflau 198 de pasageri, a efectuat manevre de ocolire a unei rachete pe care pilotul a observat-o pe traiectoria aeronavei.

    Echipajul zborului TOM476 a aterizat în siguranţă, dar nu a informat pasagerii despre acest incident, care a avut loc pe 23 august.

    Incidentul nu pare să aibă vreo legătură directă cu decizia Marii Britanii de a opri zborurile către Sharm el-Sheikh, în urma prăbuşirii unui avion al companiei ruse Metrojet, sâmbăta trecută, o catastrofă soldată cu 224 de morţi.

    Însă el vine să amplifice temeri cu privire la faptul că instabilitatea din regiune ar putea ameninţa zboruri, în contextul în care tot mai multe ţări urmează exemplul Marii Britanii în restricţionarea zborurilor şi consolidarea măsurilor de securitate.

    Departamentul pentru Transport (DfT) din cadrul Guvernului britanic a confirmat că incidentul a avut loc, însă afirmă că racheta nu a fost lansată către avionul britanic şi că aceasta aparţinea armatei egiptene, în cadrul unor manevre militare.

    Companiile aeriene nu au voie, în prezent, să trimită avioane în zbor sub 7.900 de metri altitudine, în spaţiul aerian al Peninsulei Sinai, din cauza unor temeri potrivit cărora militanţi din cadrul grupării Statul Islamic (SI) care luptă cu trupe guvernamentale egiptene în zonă ar putea avea armament capabil să doboare avioane.

    Lansatoare portabile de rachete antiaeriene (MANPADS) – o clasă de arme pe care agenţii de spionaj cred că grupări afiliate SI le-ar poseda – pot atinge avioane doar la altitudine joasă.

    “Am anchetat incidentul raportat la vremea respectivă, am conchis că nu era un atac şi că era susceptibil să aibă legătură cu exerciţii de rutină efectuate de către armata egipteană în zonă atunci”, a declarat un purtăor de cuvânt al Guvernului.

    Potrivit Thomson Airways, echipajul a raportat incidentul DfT imediat după ce a efectuat o evaluare, la aterizarea în Sharm el-SHeikh, potrivit protocolului.

    “DfT a efectuat o anchetă completă împreună cu alţi experţi din cadrul Guvernului britanic. După ce a examinat detaliile cazului, ancheta a conchis că nu exista niciun motiv de îngrijorare şi că era sigur să ne continuăm programul de zboruri către Sharm el-Sheikh”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

     

  • ULTIMUL deţinut britanic din închisoarea militară de la Guantanamo Bay, eliberat după 13 ani. Shaker Aamer n-a fost niciodată judecat – FOTO

    Ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, a precizat, vineri, că Shaker Aamer a părăsit baza militară din SUA şi, potrivit BBC, ar fi în drum spre Marea Britanie. Bărbatul, în vârstă de 46 de ani, de naţionalitate saudită, a fost deţinut în închisoarea din Cuba din 2002, dar nu a fost niciodată condamnat sau chemat în instanţă.

    Shaker Aamer, care are patru copii, are permisiunea de a locui pe o perioadă nedeterminată în Marea Britanie întrucât soţia sa este cetăţean britanic. El a fost reţinut în Afganistan în 2001.

    Autorităţile americane l-au acuzat că ar fi condus o facţiune a mişcării radicale Taliban şi că l-ar fi întâlnit pe fostul lider al organizaţiei teroriste Al-Qaida, Osama Bin Laden.

    Dar Aamer a susţinut că se afla în Afganistan cu familia pentru activităţi caritabile.

    Kate Allen, directorul filialei britanice a organizaţiei Amnesty International, a declarat că după “atâtea turnuri” nu va crede că Aamer este liber “până când avionul său nu va atinge solul britanic”.

    “Ar trebui să ne amintim cât de travestită a fost justiţia în acest caz şi, pentru că a fost ţinut în condiţii inacceptabile timp de 14 ani, domnul Aamer va avea nevoie de timp pentru a se obişnui cu starea sa de libertate”, a precizat Allen.

    Eliberarea sa iminentă a fost confirmată luna trecută de Guvernul britanic, după ce fiica lui Aamer, Johina, în vârstă de 17 ani, a postat un mesaj pe Twitter: “Nu pot să cred că, în sfârşit, ne vom revedea tatăl după 14 ani”.

    Joi, Pentagonul a anunţat că un deţinut mauritan din închisoarea militară de la Guantanamo Bay, Ahmed Ould Abdel Aziz, a fost repatriat după ce a stat 13 ani după gratii.

    Deţinutul în vârstă de 45 de ani era acuzat că ar fi fost un membru al reţelei Al-Qaida care ulterior a fugit în Afganistan. El este suspectat că a luptat în Afganistan împotriva Alianţei Nordului (antitalibană), susţinută de SUA şi, posibil, împotriva Statelor Unite şi forţelor coaliţiei.

    Preşedintele american, Barack Obama, a promis că va închide închisoarea militară din Cuba, însă această idee a întâmpinat opoziţii în Congres şi a fost respinsă de ţări care ezită să îi primească pe deţinuţii suspectaţi de terorism.

  • Eşec al Guvernului britanic, referitor la planul de a reduce ajutorul social pentru familiile sărace

    De când conservatorii de centru-dreapta ai lui David Cameron au câştigat alegerile generale din luna mai, partidele de opoziţie au manifestat îngrijorăroi în ceea ce priveşte planul de economisire a 12 miliarde de lire sterline (17 miliarde de euro) din bugetul pentru ajutor social. Ca parte a acestui plan, Guvernul său intenţionează să taie anul viitor peste 4 miliarde de lire sterline din credite fiscale – un sistem complex de beneficii, prin care statul suplimentează veniturile oamenilor cu salarii mici.

    Camera Lorzilor a votat de două ori împotriva acestei măsuri, după o dezbatere de patru ore.

    “Putem susţine Guvernul…sau putem susţine în schimb, trei milioane de familii care vor primi scrisori de Crăciun prin care li se va transmite că vor pierde, în medie, aproximativ 1.300 de lire sterline pe an”, a spus lordul laburist Patricia Hollis.

    Rachael Orr, un reprezentant al organizaţiei umanitare Oxfam, a spus că rezultaul voturilor “îi dă Guvernului posibilitatea să reanalizeze situaţia şi să acţioneze pentru a preveni ca familiile care muncesc să se afunde în sărăcie”.

    Votul a dat naştere la întrebări dacă lorzii, membrii Camerei Superioare a Parlamentului, care nu sunt aleşi, au dreptul, potrivit Constituţiei, să anuleze planurile, aprobate deja de trei ori de Camera Comunelor, ai cărei membri sunt aleşi.

    Guvernul a susţinut că lorzii nu au acest drept, purtătorul de cuvânt al lui Cameron spunând că: “Problema de acum este dacă Camera Lorzilor va respecta convenţia de lungă durată, potrivit căreia Camera Comunelor ar trebui să aibă ultimul cuvânt asupra cheltuielilor”.

    Ministrul de Finanţe, George Osborne, a susţinut că sistemul actual de credite fiscale este foarte scump, costând 30 de miliarde de lire streline pe an. El promite un nou “salariu naţional pentru asigurarea existenţei”, în valoare de 9 lire pe oră până în 2020 şi ridică pragurile de impozit pentru a încerca să mărească veniturile.

    “Care sunt alternativele pentru a echilibra o lege nesustenabilă privind ajutorul social? Vom fi nevoiţi să împrumutăm bani pe care nu îi avem şi să îi împovărăm pe copiii noştri cu o datorie şi mai mare”, a scris luna aceasta ministrul britanic de Finanţe, într-un articol publicat în Daily Telegraph.

    Opoziţia îl acuză pe Cameron că i-a indus în eroare pe votanţi înainte de alegerile din luna mai, promiţându-le să nu renunţe la creditele fiscale. Ea susţine, de asemenea, că Guvernul a încercat să strecoare această măsură în Parlament, prin depunerea ei ca un instrument statutar, măsură folosită de obicei pentru elemente minore de legislaţie, mai degrabă decât pentru legislaţia completă, primară.

  • Patru nave cu imigranţi au acostat chiar în dreptul unei baze militare britanice din Cipru

    Aceasta este prima dată când refugiaţii ajung direct pe teritoriul britanic de la începutul crizei migraţiei cu care se confruntă Europa.

    Deocamdată nu se cunosc detalii despre călătoria celor 140 de imigranţi până la baza militară britanică şi nici ţara lor de origine. “Nu am stabilit pentru moment de unde sunt aceştia”, a declarat un purtător de cuvânt al bazei aeriene RAF Akrotiri.

    Deşi Ciprul este cu mult mai aproape de Siria decât Italia sau Grecia, până în prezent nu s-a confruntat cu un număr mare de refugiaţi. Este posibil ca imigranţii să fi încercat să evite insula, din cauza izolării sale geografice.

    RAF Akrotiri este unul dintre cele două teritorii suverane britanice din Cipru, care a fost colonie până în 1960. Baza aeriană se află la numai 107 kilometri de coastele siriene.

    Baza militară de dimensiuni importante, care se află pe coasta sudică a insulei, este folosită din septembrie 2014 pentru bombardarea obiectivelor grupării Stat Islamic din nordul Irakului.

  • Câţi bani a plătit Marea Britanie, în 5 ani, pentru alocaţiile copiilor imigranţilor români

    Cifrele au fost obţinute de publicaţia Sunday Express în virtutea Legii britanice privind accesul la informaţii publice.

    Potrivit publicaţiei britanice, Guvernul de la Londra plăteşte anual alocaţii pentru copiii imigranţilor din restul statelor UE în valoare de 27 de milioane de lire sterline (36,7 milioane de euro).

    “Imigranţii din ţări precum Polonia, România, Slovacia şi Lituania solicită alocaţiile pentru copiii rămaşi în ţările de origine”, comentează Sunday Express, în contextul dezbaterilor din Marea Britanie privind apartenenţa ţării la Uniunea Europeană.

    Conform cifrelor oficiale prezentate de Sunday Express, în ultimii cinci ani, Marea Britanie a plătit 116 milioane de lire (157 milioane euro) pentru alocaţiile copiilor imigranţilor polonezi, 7,3 milioane (9,9 milioane euro) pentru copii slovaci şi aproape 6 milioane (8 milioane euro) pentru copii lituanieni.

    Statul britanic a plătit, în cinci ani, alocaţii de 3,3 milioane de lire (4,4 milioane euro) pentru copiii imigranţilor letoni şi 1,3 milioane de lire (1,76 milioane euro) pentru copii români. Copiii imigranţilor din Cehia au primit 1,2 milioane (1,6 milioane de euro), iar cei ai imigranţilor bulgari 950.000 de lire (1,3 milioane euro).

    Premierul Marii Britanii, David Cameron, vrea negocierea relaţiei cu Uniunea Europeană şi va organiza până la sfârşitul anului 2017 un referendum privind apartenenţa ţării la comunitatea europeană.

  • Surse: Avioanele britanice din Orientul Mijlociu, echipate pentru a doborî aeronave ruse. Rusia convoacă ataşatul militar britanic

    Surse militare britanice citate de Sunday Times au declarat că avioanele de vânătoare Tornado care efectuează raiduri antiteroriste în Irak au fost echipate cu rachete având senzori de căldură, pentru a se apăra de avioanele ruse care efectuează operaţiuni în Siria.

    “Până acum, avioanele Tornado ale Forţelor aeriene regale era echipate cu bombe ghidate prin satelit, dat fiind că nu existau riscuri ale unor ameninţări aer-aer. Dar în ultima săptămână situaţia s-a schimbat. Trebuie să avem o reacţie pe măsură”, a declarat, sub protecţia anonimatului, un oficial din cadrul Ministerului britanic al Apărării, referindu-se la începerea raidurilor ruse în Siria.

    Ministerul britanic al Apărării a respins informaţiile apărute în presă, subliniind că relatările “nu sunt adevărate”.

    Ca reacţie, Ministerul rus de Externe l-a convocat luni, pentru explicaţii, pe ataşatul militar rus de la Moscova. Potrivit diplomaţiei britanice, ataşatul militar a reiterat preocupările Londrei privind intervenţia militară în Siria.

    Săptămâna trecută, premierul David Cameron a afirmat că operaţiunile ruse în Siria au doar rolul de a consolida poziţia “măcelarului” Bashar al-Assad.

    Rusia este acuzată de Statele Unite şi de NATO că atacă forţele insurgente din Siria, dar Moscova a respins acuzaţiile, precizând că sunt vizate exclusiv poziţiile reţelei teroriste Stat Islamic.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 250.000 de morţi.

  • David Cameron critică grupul Volkswagen, evocând posibilitatea revizuirii subvenţiilor pentru diesel

    “Grupul Volkswagen a greşit încălcând reglementările poluante”, a declarat David Cameron într-un interviu acordat publicaţiei The Sunday Telegraph.

    “Nu putem exclude posibilitatea reexaminării acordării subvenţiilor pentru motoare diesel”, a precizat premierul Marii Britanii.

    În anul 2001, premierul britanic de la acea vreme, Gordon Brown, a introdus taxe mai mici pentru vehiculele cu motoare diesel înmatriculate în Marea Britanie, sub argumentul că ar fi poluat mai puţin. Eliminarea acestor facilităţi ar putea avea un impact major asupra industriei auto.

    Miercuri, Guvernul Franţei a anunţat că va cere grupului auto Volkswagen rambursarea subvenţiilor acordate pentru fabricarea de vehicule prezentate ca fiind conforme cu standardele de protecţie a mediului.

    Volkswagen a anunţat săptămâna trecută că circa 11 milioane de automobile ale grupului, la nivel mondial, sunt afectate de scandalul emisiilor poluante. Scandalul a izbucnit după ce Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA) a acuzat VW că a instalat sisteme electronice speciale pe unele autoturisme diesel pentru a evita standardele federale din SUA în materie de emisii, expunând cetăţeni americani la gaze poluante.

    Potrivit autorităţilor americane, 482.000 de autoturisme cu motoare diesel au încălcat standardele federale americane privind emisiile de dioxid de carbon: modelul de Volkswagen Jetta din perioada 2009-2014, modelele Beetle şi Golf, precum şi modelul Volkswagen Passat din 2014-2015 şi modelul Audi A3. Grupul Volkswagen a recunoscut instalarea dispozitivului electronic care induce în eroare sistemele de măsurare a noxelor.

  • Marea Britanie se va retrage din UE dacă nu va obţine reforme substanţiale, ameninţă Philip Hammond

    “Dacă nu vom obţine angajamentele de care avem nevoie din partea partenerilor europeni în aspecte precum ţinerea Marii Britanii în afara sistemului de integrare profundă, dacă nu vom putea obţine aceste angajamente, atunci, aşa cum a spus premierul, nu putem exclude nimic”, a declarat Hammond, în ceea ce pare a fi o schimbare de atitudine a Guvernului de la Londra.

    Premierul conservator David Cameron a promis renegocierea relaţiei Marii Britanii cu Uniunea Europeană şi organizarea, până la sfârşitul anului 2017, a unui referendum privind apartenenţa ţării la Blocul comunitar. Cele mai multe sondaje de opinie arată că majoritatea britanicilor ar prefera rămânerea ţării în Uniunea Europeană.

    “Avem nevoie de reforme solide, substanţiale şi ireversibile la nivel european. Pentru că, dacă vom prezenta poporului britanic un set de reforme de o amploare mai mică, ne vom trezi cu un refuz”, a spus Hammond.

    Marea Britanie şi Uniunea Europeană au avut recent dispute pe tema gestionării crizei economice a Greciei şi privind distribuirea imigranţilor extracomunitari. Marea Britanie nu participă la toate programele de integrare europeană, având un statut privilegiat în cadrul Uniunii Europene.