Tag: locuinta
-
Cum arată casa celui mai bogat om din România. Locuinţa este absolut impresionantă – FOTO
Ion Ţiriac se află şi în acest an, pentru a patra oară consecutiv, pe prima poziţie a Top 300 cei mai bogaţi oameni din România, cu o avere estimată la 1,7-1,8 miliarde de euro, în creştere cu 7,6% faţă de anul anterior.Doar patul în care doarme Ţiriac are 16 metri pătraţi şi este tapiţat în totalitate cu piele de elefant.Este cunoscută pasiunea acestuia pentru vânătoare. În plus, una din băile din apartament este colosală, fiind mai mare ca un apartament de două camere dintr-un cartier muncitoresc din Bucureşti -
Povestea celei mai bogate românce din lume. Miliardara trăieşte într-un palat de 15 milioane de dolari
Vorbim despre Jenny Paulson. O doamnă mai puţin cunoscută în lumea mondenă, care este căsătorită cu un miliardar american.
Donald Trump are legături de prietenie cu familia Paulson, iar românca noastră, Jenny Paulson, este cea care l-a convins pe actualul preşedinte al Americii să candideze şi chiar ea a fostc ea care i-a sugeratsă facă acest pas într-un moment în care câştigătorul alegerilor din SUA nici nu se gândea la acest aspect.
Jenny Paulson este miliardară în America, însă nu de la început a avut averea de care se bucură în momentul de faţă. Femeia a plecat în state la fratele ei, George Zaharia, care fugise înainte de ’89 din România şi se angajase, în primă fază, şofer de taxi pe “Tărâmul Făgăduinţei”. Norocul le-a surâs după ce Jenny s-a căsătorit cu miliardarul John Paulson, care deţine compania Paulson&Co.
-
Un jurnalist rus de investigaţii a murit după o „căzătură inexplicabilă” de la etajul patru
Un jurnalist care investiga anumite infracţuni, intrigi politice şi războiul din Siria a murit după ce a căzut de la fereastra apartamentului său, situat la etajul patru din Ekaterinburg, al patrulea cel mai mare oraş din Rusia, scrie independent.co.uk.
Maxim Borodin, în vârstă de 32 de ani, a fost găsit vineri în faţa apartamentului său. Jurnalistul a murit la spital, două zile mai târziu, fără să-şi mai recapete cunoştiinţa.
Borodin era cunoscut pentru investigaţiile sale în lumea interlopă din Ekaterinburg. Acelaşi jurnalist a dezvăluit informaţii privind decesele neraportate din rândul „armatelor-fantomă” ruseşti, care luptă în Siria. El a publicat şi anchete legate despre clerul din Rusia şi protestele violente legate de filmul „Matilda”, considerat „o blasfemie” care descrie relaţia de amor dintre ţarul Nicolae al II-lea şi o balerină tânără.
-
Airbnb vs chirie: ce este mai profitabil?
România a atras anul trecut peste 12 milioane de turişti, fiind cel mai bun an din 1990 încoace din acest punct de vedere, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Capitala a depăşit pragul de 2 milioane de turişti anul trecut, iar odată cu ei a crescut şi numărul de hoteluri. Capacitatea de cazare a Bucureştiului aproape că s-a triplat în ultimii 15 ani. Dacă în 2000 erau 7.422 de locuri de cazare, în prezent sunt de aproape trei ori mai multe (în jur de 20.000). |n aceşti ani au apărut atât hoteluri noi, cât şi multe apartamente care funcţionează în regim hotelier, fiind clasificate ca hosteluri sau închiriate prin Airbnb. Bucureştiul a devenit o ţintă de city break de vacanţe atât pentru români, cât şi pentru străini.
Mădălin Pop este una dintre persoanele care s-au gândit să-şi închirieze o proprietate pentru a obţine un venit în plus. Ideea i-a venit când se uita după un spaţiu de cazare în urmă cu patru ani în Copenhaga. ”Am reuşit să găsesc un apartament perfect pentru ce aveam nevoie la acel moment şi m-am gândit că şi eu aş putea introduce în acest sistem o mansardă, care se afla în casa unde avem birourile afacerii de familie“, spune el.
Mădălin Pop trăieşte în Braşov, unde are două locuinţe listate pe Airbnb, şi a primit distincţia de ”superhost“, ce îi asigură o vizibilitate mai mare şi, drept urmare, şi mai mulţi clienţi.
Livia Radu este antreprenoare, cu experienţă în real estate şi în management; şi ea a vrut să încerce modelul de business Airbnb. A început în vara anului trecut cu o proprietate în centrul vechi şi acum a ajuns la cinci şi la statutul de ”superhost“. ”Cel mai important pentru o afacere în sistem Airbnb este locaţia. În Bucureşti, cel mai bine se mişcă centrul vechi. Am avut un apartament care nu era central şi în iarnă am mers pe pierdere cu el, am renunţat la proprietate“, spune Livia Radu.
În acest moment, preţul pe noapte al celor două locuinţe deţinute de braşovean începe de la 159 de lei, iar Pop consideră că este ”o afacere profitabilă deoarece costurile de întreţinere şi funcţionare sunt mici“. În cazul mansardei nu a existat o investiţie iniţială, pentru că spaţiul era deja amenajat, astfel pentru acest spaţiu a făcut câteva modificări decorative şi a cumpărat electrocasnice. ”Cea mai nouă locaţie, Sunset Cottage, pe care am finalizat-o în vara anului 2016, este o veche căsuţă aflată în aceeaşi curte cu mansarda. Din cauză că era o casă relativ veche, investiţia cu renovarea ei şi amenajarea grădinii cât şi a interioarelor ne-au costat peste 10.000 euro, investiţie pe care am estimat că o vom recupera în aproximativ doi ani“, spune Mădălin Pop.

O garsonieră centrală în Bucureşti se poate închiria în mod tradiţional cu 300-400 de euro pe lună, este de părere Livia Radu, care adaugă că prin Airbnb se poate câştiga chiar mai bine; pentru aceeaşi locuinţă ”închiriată cu 20-25 de euro pe noapte, cu un grad de ocupare de 60-70%, câştigi cam 550 de euro“. Totuşi, cei 150 de euro în plus nu sunt un profit net deoarece intervin costuri de curăţenie, de spălare a lenjeriilor şi trebuie plătită o persoană pentru primirea oaspeţilor. ”Dacă te ocupi tu de primirea clienţilor, atunci trebuie să renunţi la jobul tău deoarece, în general, check in-urile se fac între 12 şi 14“, crede antreprenoarea.
”Am pornit businessul acesta având experienţă în real estate şi în management HoReCa şi în mare am avut know-how-ul pentru a-l face să crească şi să aducă profit, totuşi nu consider Airbnb o afacere satisfăcătoare până acum, după opt luni de activitate. Există un profit, dar nu este cel aşteptat“, spune Livia Radu.
Mihai, o altă gazdă din Bucureşti, al cărui nume a fost schimbat pentru a-i păstra anonimatul dorit, spune că închirierea prin Airbnb este mai rentabilă decât închirierea tradiţională. ”|n loc de 200 de euro net lunar pentru închirierea tradiţională, avem în medie cam 500 de euro, din care trebuie scăzute însă utilităţile şi întreţinerea, 150-200 de euro, şi curăţenia“, spune el. Mihai consideră totuşi că avantajul cel mai mare este că nu trebuie să revinvestească în locuinţă la fel de mult ca în cazul unor chiriaşi tradiţionali. ”Plus, sistemul de rating îi stimulează pe clienţi să fie grijulii cu locuinţa.“
El a început să închirieze prin Airbnb în urmă cu câţiva ani. ”Aveam locuinţa disponibilă şi am fost încântat de noua posibilitate de închiriere. Prin Airbnb ai un control mai precis asupra locuinţei faţă de varianta de închiriere tradiţională, cu poveştile clasice despre chiriaşi care abuzează de locuinţă sau care sunt rău-platnici. Ai posibilitatea de a o retrage de la inchiriere pentru perioade determinate, iar rentabilitatea este ceva mai mare“, spune Mihai.
Achiziţia unui imobil pentru închiriere este o afacere veche. Apartamentele din zona centrală sau semicentrală, cele situate aproape de centre comerciale şi de birouri atrag cele mai bune randamente, respectiv valoare a chiriilor în raport cu valoarea de achiziţie. |n timp ce zonele centrale atrag cele mai mari venituri din chirii, raportat la preţul apartamentelor acestea nu reprezintă neapărat cea mai bună investiţie, fără a lua în calcul aprecierea în timp a imobilului.
Cel mai mare randament (de 8,5%) este înregistrat de locuinţele din cartierul bucureştean Dristor, iar investiţia de 78.000 de euro (cât este în medie preţul de achiziţie al unui apartament cu două camere) ar urma să fie amortizată în mai puţin de 12 ani, potrivit datelor imobiliare.ro şi calculelor ZF. Datele iau în calcul o chirie lunară medie de 550 de euro. De partea cealaltă, cele mai mari venituri din chirii în cazul unui apartament nou sunt generate de cele din cartierul Dorobanţi, unde preţul mediu de achiziţie la două camere este de 176.000 de euro, iar chiria aproape 800 de euro lunar. |nsă, deşi chiria este cea mai mare, investiţia în apartament se poate amortiza în peste 18 ani, luând în calcul strict venitul din chirie, nu şi din posibila apreciere în timp. Nested, agenţie imobiliară din Londra, a realizat Real Estate Return on Investment Index, pentru a vedea în ce oraşe investiţia în imobiliare este cea mai rentabilă.
Aşadar potrivit cercetării realizate de Nested, Bucureştiul se află pe locul 10 în topul celor mai rentabile investiţii, exemplificând faptul că o locuinţă cu trei camere se vinde în medie cu 157.966 de euro, iar chiria lunară, în medie, ar fi de 601 euro, ceea ce ar însemna că investitorul şi-ar recupera suma în 263 de luni (aproape 22 de ani). Totuşi, proprietarul ar putea să-şi recupereze suma mai rapid prin închirierea locuinţei pe Airbnb. Potrivit Nested, chiria lunară pentru o locuinţă cu 3-4 camere pe Airbnb este de 3.441 de euro, ceea ce ar însemna o recuperare a investiţiei în 46 de luni (aproape 4 ani). ”Oraşele turistice precum Braşov sau Sibiu cred că merg mai bine ca Bucureştiul. Cei care vin în Capitală văd Casa Poporului, Muzeul Satului, centrul vechi, apoi fac excursii la Peleş şi la Bran. Airbnb merge cel mai bine în ţări turistice cum sunt Marea Britanie, Turcia, Grecia, Italia, Spania“, este de părere Livia Radu.
Cel mai rentabil oraş pentru investiţie în imobiliare ar fi, potrivit sursei citate, Durban (Africa de Sud), unde o locuinţă cu trei camere costă în medie 88.400 de dolari, iar suma ar fi recuperată în 167 de luni (în regim de chirie normală) şi în doar 18 luni prin Airbnb, unde chiria pentru un apartament cu 3-4 camere ar fi de 4.967 de dolari.
”Le recomand Airbnb persoanelor care deja deţin o proprietate. Câştigul poate fi mai mare dacă te ocupi tu de una-două proprietăţi; astfel, în loc să faci 500-550 de euro pe lună prin închiriere tradiţională, poţi să câştigi 700-900 de euro. Şi ca să-ţi fie mai uşor, trebuie gândit un sistem de primire a oaspeţilor care să nu presupună prezenţa ta“, spune Livia Radu, care atrage atenţia că deşi venitul este mai mare prin platforma online, şi efortul depus este mai mare faţă de închirierea normală.
Investitorii care se ocupă de mai mult timp de închiriere prin Airbnb spun că este bine să ai cât mai multe proprietăţi. ”Dar dacă ai 30 de proprietăţi, trebuie să angajezi 3-4 persoane pentru a face curăţenie şi nu mai poţi lasa una singură să se ocupe de primirea clienţilor, ci îţi trebuie 2-3 persoane, pe care trebuie să le plăteşti cu 1.500-2.000 de lei, sau un sistem bine pus la punct de self-check-in. Venitul creşte progresiv, dar nu suficient“, explică antreprenoarea.
”Acum câţiva ani, preţurile pe Airbnb erau mai mari. Cred că va continua tendinţa de aliniere a pieţei de închiriere pe termen scurt la piaţa tradiţională, pe măsura ce tot mai multe locuinţe intră în oferta locală Airbnb şi a altor platforme similare“, consideră Mihai.
Cine foloseşte Airbnb în România? Turiştii care se cazează prin Airbnb sunt tineri, până în 40 de ani, deopotrivă români cât şi străini. |n mod tradiţional, perioadele cele mai aglomerate pentru închirierile în regim Airbnb sunt de la începutul lui mai până în noiembrie, dar variază în funcţie delocul apartamentului. De exemplu, pentru Mădălin Pop din Braşov, cel mai mare grad de ocupare este pe timpul verii şi iernii.
”Câteodată turiştii au cereri mai mari decât ca la hotel: cineva s-a plâns că lenjeria mirosea a detergent, altul că nu avem cuptor cu microunde sau altcineva s-a plâns că apartamentul nu vine cu parcare personală. Totuşi, majoritatea turiştilor care ne-au trecut pragul au fost foarte drăguţi. Unii şi-au spălat lenjeriile, alţii au şters pe jos, ne-au lăsat sticle de vin, flori drept cadou“, mărturiseşte Livia Radu.
La fel ca şi în cazul Uber şi al altor servicii de tip shared economy, închirierea prin Airbnb nu este complet reglementată. |n acest moment, poţi închiria o locuinţă pe PFA, SRL şi chiar pe persoană fizică, fără să plăteşti taxe, dar rişti să fii reclamat. ”Dacă alegi să funcţionezi ca societate comercială, este mai multă bătaie de cap, însă pe termen lung este mai OK, pentru că poţi deconta cheltuieli şi poţi emite facturi pentru clienţii care au nevoie. Pentru persoanele fizice care deţin un imobil şi doresc să îl închirieze în regim hotelier ştiu că există o taxă unică care se plăteşte către ANAF. Cunatumul taxei depinde de capacitatea de cazare“, spune Mădălin Pop. ”Autorităţile sunt lăsate în urmă de economia de acces (n.r. shared economy). Dacă ar fi să urmăm legislaţia din domeniul hotelier, am fi sufocaţi în cerinţe pe care clienţii evident nu le doresc sau de care nu se sinchisesc, din moment ce Airbnb merge atât de bine în România şi probabil nimeni nu o face cu aprobare de la numeroasele autorităţi de resort“, explică şi Mihai.
Mădălin Pop îi sfătuieşte pe cei care vor să înceapă o astfel de afacere să fie flexibili, ”deoarece oaspeţii nu ajung niciodată la ora pe care o comunică. Nu de puţine ori am aşteptat câteva ore până ca oaspeţii să ajungă“. Un alt aspect pe care Pop îl consideră esenţial pentru o afacere de succes pe Airbnb este curăţenia locuinţei. ”Spaţiile trebuie să fie impecabile în momentul în care oasptele ia camera în primire.“
”Recomandarea mea pentru cei ce vor să înceapă o asemenea afacere este să se documenteze foarte bine înainte să investească toate economiile sau să-şi pună mari speranţe în profituri senzaţionale. Există costuri pe lângă cele ale întreţinerii locuinţei, care pot fi mai mari decât te aşteptai: curăţenia spaţiului şi a lenjeriilor, necesarul pentru fiecare apartament, uzura, daunele, timpul şi energia implicate“, admite Livia Radu.
-
Airbnb vs chirie: ce este mai profitabil?
România a atras anul trecut peste 12 milioane de turişti, fiind cel mai bun an din 1990 încoace din acest punct de vedere, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Capitala a depăşit pragul de 2 milioane de turişti anul trecut, iar odată cu ei a crescut şi numărul de hoteluri. Capacitatea de cazare a Bucureştiului aproape că s-a triplat în ultimii 15 ani. Dacă în 2000 erau 7.422 de locuri de cazare, în prezent sunt de aproape trei ori mai multe (în jur de 20.000). |n aceşti ani au apărut atât hoteluri noi, cât şi multe apartamente care funcţionează în regim hotelier, fiind clasificate ca hosteluri sau închiriate prin Airbnb. Bucureştiul a devenit o ţintă de city break de vacanţe atât pentru români, cât şi pentru străini.
Mădălin Pop este una dintre persoanele care s-au gândit să-şi închirieze o proprietate pentru a obţine un venit în plus. Ideea i-a venit când se uita după un spaţiu de cazare în urmă cu patru ani în Copenhaga. ”Am reuşit să găsesc un apartament perfect pentru ce aveam nevoie la acel moment şi m-am gândit că şi eu aş putea introduce în acest sistem o mansardă, care se afla în casa unde avem birourile afacerii de familie“, spune el.
Mădălin Pop trăieşte în Braşov, unde are două locuinţe listate pe Airbnb, şi a primit distincţia de ”superhost“, ce îi asigură o vizibilitate mai mare şi, drept urmare, şi mai mulţi clienţi.
Livia Radu este antreprenoare, cu experienţă în real estate şi în management; şi ea a vrut să încerce modelul de business Airbnb. A început în vara anului trecut cu o proprietate în centrul vechi şi acum a ajuns la cinci şi la statutul de ”superhost“. ”Cel mai important pentru o afacere în sistem Airbnb este locaţia. În Bucureşti, cel mai bine se mişcă centrul vechi. Am avut un apartament care nu era central şi în iarnă am mers pe pierdere cu el, am renunţat la proprietate“, spune Livia Radu.
În acest moment, preţul pe noapte al celor două locuinţe deţinute de braşovean începe de la 159 de lei, iar Pop consideră că este ”o afacere profitabilă deoarece costurile de întreţinere şi funcţionare sunt mici“. În cazul mansardei nu a existat o investiţie iniţială, pentru că spaţiul era deja amenajat, astfel pentru acest spaţiu a făcut câteva modificări decorative şi a cumpărat electrocasnice. ”Cea mai nouă locaţie, Sunset Cottage, pe care am finalizat-o în vara anului 2016, este o veche căsuţă aflată în aceeaşi curte cu mansarda. Din cauză că era o casă relativ veche, investiţia cu renovarea ei şi amenajarea grădinii cât şi a interioarelor ne-au costat peste 10.000 euro, investiţie pe care am estimat că o vom recupera în aproximativ doi ani“, spune Mădălin Pop.

O garsonieră centrală în Bucureşti se poate închiria în mod tradiţional cu 300-400 de euro pe lună, este de părere Livia Radu, care adaugă că prin Airbnb se poate câştiga chiar mai bine; pentru aceeaşi locuinţă ”închiriată cu 20-25 de euro pe noapte, cu un grad de ocupare de 60-70%, câştigi cam 550 de euro“. Totuşi, cei 150 de euro în plus nu sunt un profit net deoarece intervin costuri de curăţenie, de spălare a lenjeriilor şi trebuie plătită o persoană pentru primirea oaspeţilor. ”Dacă te ocupi tu de primirea clienţilor, atunci trebuie să renunţi la jobul tău deoarece, în general, check in-urile se fac între 12 şi 14“, crede antreprenoarea.
”Am pornit businessul acesta având experienţă în real estate şi în management HoReCa şi în mare am avut know-how-ul pentru a-l face să crească şi să aducă profit, totuşi nu consider Airbnb o afacere satisfăcătoare până acum, după opt luni de activitate. Există un profit, dar nu este cel aşteptat“, spune Livia Radu.
Mihai, o altă gazdă din Bucureşti, al cărui nume a fost schimbat pentru a-i păstra anonimatul dorit, spune că închirierea prin Airbnb este mai rentabilă decât închirierea tradiţională. ”|n loc de 200 de euro net lunar pentru închirierea tradiţională, avem în medie cam 500 de euro, din care trebuie scăzute însă utilităţile şi întreţinerea, 150-200 de euro, şi curăţenia“, spune el. Mihai consideră totuşi că avantajul cel mai mare este că nu trebuie să revinvestească în locuinţă la fel de mult ca în cazul unor chiriaşi tradiţionali. ”Plus, sistemul de rating îi stimulează pe clienţi să fie grijulii cu locuinţa.“
El a început să închirieze prin Airbnb în urmă cu câţiva ani. ”Aveam locuinţa disponibilă şi am fost încântat de noua posibilitate de închiriere. Prin Airbnb ai un control mai precis asupra locuinţei faţă de varianta de închiriere tradiţională, cu poveştile clasice despre chiriaşi care abuzează de locuinţă sau care sunt rău-platnici. Ai posibilitatea de a o retrage de la inchiriere pentru perioade determinate, iar rentabilitatea este ceva mai mare“, spune Mihai.
Achiziţia unui imobil pentru închiriere este o afacere veche. Apartamentele din zona centrală sau semicentrală, cele situate aproape de centre comerciale şi de birouri atrag cele mai bune randamente, respectiv valoare a chiriilor în raport cu valoarea de achiziţie. |n timp ce zonele centrale atrag cele mai mari venituri din chirii, raportat la preţul apartamentelor acestea nu reprezintă neapărat cea mai bună investiţie, fără a lua în calcul aprecierea în timp a imobilului.
Cel mai mare randament (de 8,5%) este înregistrat de locuinţele din cartierul bucureştean Dristor, iar investiţia de 78.000 de euro (cât este în medie preţul de achiziţie al unui apartament cu două camere) ar urma să fie amortizată în mai puţin de 12 ani, potrivit datelor imobiliare.ro şi calculelor ZF. Datele iau în calcul o chirie lunară medie de 550 de euro. De partea cealaltă, cele mai mari venituri din chirii în cazul unui apartament nou sunt generate de cele din cartierul Dorobanţi, unde preţul mediu de achiziţie la două camere este de 176.000 de euro, iar chiria aproape 800 de euro lunar. |nsă, deşi chiria este cea mai mare, investiţia în apartament se poate amortiza în peste 18 ani, luând în calcul strict venitul din chirie, nu şi din posibila apreciere în timp. Nested, agenţie imobiliară din Londra, a realizat Real Estate Return on Investment Index, pentru a vedea în ce oraşe investiţia în imobiliare este cea mai rentabilă.
Aşadar potrivit cercetării realizate de Nested, Bucureştiul se află pe locul 10 în topul celor mai rentabile investiţii, exemplificând faptul că o locuinţă cu trei camere se vinde în medie cu 157.966 de euro, iar chiria lunară, în medie, ar fi de 601 euro, ceea ce ar însemna că investitorul şi-ar recupera suma în 263 de luni (aproape 22 de ani). Totuşi, proprietarul ar putea să-şi recupereze suma mai rapid prin închirierea locuinţei pe Airbnb. Potrivit Nested, chiria lunară pentru o locuinţă cu 3-4 camere pe Airbnb este de 3.441 de euro, ceea ce ar însemna o recuperare a investiţiei în 46 de luni (aproape 4 ani). ”Oraşele turistice precum Braşov sau Sibiu cred că merg mai bine ca Bucureştiul. Cei care vin în Capitală văd Casa Poporului, Muzeul Satului, centrul vechi, apoi fac excursii la Peleş şi la Bran. Airbnb merge cel mai bine în ţări turistice cum sunt Marea Britanie, Turcia, Grecia, Italia, Spania“, este de părere Livia Radu.
Cel mai rentabil oraş pentru investiţie în imobiliare ar fi, potrivit sursei citate, Durban (Africa de Sud), unde o locuinţă cu trei camere costă în medie 88.400 de dolari, iar suma ar fi recuperată în 167 de luni (în regim de chirie normală) şi în doar 18 luni prin Airbnb, unde chiria pentru un apartament cu 3-4 camere ar fi de 4.967 de dolari.
”Le recomand Airbnb persoanelor care deja deţin o proprietate. Câştigul poate fi mai mare dacă te ocupi tu de una-două proprietăţi; astfel, în loc să faci 500-550 de euro pe lună prin închiriere tradiţională, poţi să câştigi 700-900 de euro. Şi ca să-ţi fie mai uşor, trebuie gândit un sistem de primire a oaspeţilor care să nu presupună prezenţa ta“, spune Livia Radu, care atrage atenţia că deşi venitul este mai mare prin platforma online, şi efortul depus este mai mare faţă de închirierea normală.
Investitorii care se ocupă de mai mult timp de închiriere prin Airbnb spun că este bine să ai cât mai multe proprietăţi. ”Dar dacă ai 30 de proprietăţi, trebuie să angajezi 3-4 persoane pentru a face curăţenie şi nu mai poţi lasa una singură să se ocupe de primirea clienţilor, ci îţi trebuie 2-3 persoane, pe care trebuie să le plăteşti cu 1.500-2.000 de lei, sau un sistem bine pus la punct de self-check-in. Venitul creşte progresiv, dar nu suficient“, explică antreprenoarea.
”Acum câţiva ani, preţurile pe Airbnb erau mai mari. Cred că va continua tendinţa de aliniere a pieţei de închiriere pe termen scurt la piaţa tradiţională, pe măsura ce tot mai multe locuinţe intră în oferta locală Airbnb şi a altor platforme similare“, consideră Mihai.
Cine foloseşte Airbnb în România? Turiştii care se cazează prin Airbnb sunt tineri, până în 40 de ani, deopotrivă români cât şi străini. |n mod tradiţional, perioadele cele mai aglomerate pentru închirierile în regim Airbnb sunt de la începutul lui mai până în noiembrie, dar variază în funcţie delocul apartamentului. De exemplu, pentru Mădălin Pop din Braşov, cel mai mare grad de ocupare este pe timpul verii şi iernii.
”Câteodată turiştii au cereri mai mari decât ca la hotel: cineva s-a plâns că lenjeria mirosea a detergent, altul că nu avem cuptor cu microunde sau altcineva s-a plâns că apartamentul nu vine cu parcare personală. Totuşi, majoritatea turiştilor care ne-au trecut pragul au fost foarte drăguţi. Unii şi-au spălat lenjeriile, alţii au şters pe jos, ne-au lăsat sticle de vin, flori drept cadou“, mărturiseşte Livia Radu.
La fel ca şi în cazul Uber şi al altor servicii de tip shared economy, închirierea prin Airbnb nu este complet reglementată. |n acest moment, poţi închiria o locuinţă pe PFA, SRL şi chiar pe persoană fizică, fără să plăteşti taxe, dar rişti să fii reclamat. ”Dacă alegi să funcţionezi ca societate comercială, este mai multă bătaie de cap, însă pe termen lung este mai OK, pentru că poţi deconta cheltuieli şi poţi emite facturi pentru clienţii care au nevoie. Pentru persoanele fizice care deţin un imobil şi doresc să îl închirieze în regim hotelier ştiu că există o taxă unică care se plăteşte către ANAF. Cunatumul taxei depinde de capacitatea de cazare“, spune Mădălin Pop. ”Autorităţile sunt lăsate în urmă de economia de acces (n.r. shared economy). Dacă ar fi să urmăm legislaţia din domeniul hotelier, am fi sufocaţi în cerinţe pe care clienţii evident nu le doresc sau de care nu se sinchisesc, din moment ce Airbnb merge atât de bine în România şi probabil nimeni nu o face cu aprobare de la numeroasele autorităţi de resort“, explică şi Mihai.
Mădălin Pop îi sfătuieşte pe cei care vor să înceapă o astfel de afacere să fie flexibili, ”deoarece oaspeţii nu ajung niciodată la ora pe care o comunică. Nu de puţine ori am aşteptat câteva ore până ca oaspeţii să ajungă“. Un alt aspect pe care Pop îl consideră esenţial pentru o afacere de succes pe Airbnb este curăţenia locuinţei. ”Spaţiile trebuie să fie impecabile în momentul în care oasptele ia camera în primire.“
”Recomandarea mea pentru cei ce vor să înceapă o asemenea afacere este să se documenteze foarte bine înainte să investească toate economiile sau să-şi pună mari speranţe în profituri senzaţionale. Există costuri pe lângă cele ale întreţinerii locuinţei, care pot fi mai mari decât te aşteptai: curăţenia spaţiului şi a lenjeriilor, necesarul pentru fiecare apartament, uzura, daunele, timpul şi energia implicate“, admite Livia Radu.
-
Cel mai mare jaf din istoria Marii Britanii. Cu ce sumă uriaşă au plecat hoţii din casa unui miliardar
Miliardarul britanic James Stunt, în vârstă de 36 de ani, a fost victima celui mai mare jaf din istoria Marii Britanii: 90 de milioane de lire sterline în cash, aur şi diamante au fost furate din locuinţa sa. Fostul soţ al modelului Petra Ecclestone a anunţat poliţia după ce a văzut că hoţii au jefuit noua sa locuinţă din districtul londonez Belgravia, în timp ce el dormea.
Potrivit MailOnline, miliardarul nu avea încă instalate camere de luat vederi în locuinţa sa de lux, în care se mutase recent, în urma divorţului din luna octombrie. Din fericire pentru el, acesta are asigurare.
Poliţia Metropolitană a declarat că pe 14 decembrie 2017, în jurul orei 19:45, un bărbat a sunat să raporteze jaful dat într-o casă din Westminster. Ulterior, un tânăr în vârstă de 20 de ani a fost arestat, dar în lipsa probelor a fost eliberat. Acesta se află în continuare sub supravegherea poliţiei.
În pofida celor întâmplate, Stunt a mers în noaptea următoare în Mayfair, în apropierea casei sale, unde a petrecut păzit de bodyguarzii săi. Acesta a fost văzut când părăsea restaurantul C London în compania unor tinere, înconjurat de gărzile de corp şi putând în continuare verigheta, chiar dacă divorţul de Petra Ecclestone s-a pronunţat anul trecut, în luna octombrie.
În urma partajului, cei Stunt şi Ecclestone au împărţit suma de 5,5 miliarde de lire sterline şi un conac situat în Los Angeles, în valoare de 158 de milioane de lire sterline.
Cuplul s-a căsătorit în 2011, iar ceremonia, care s-a ţinut într-un castel italian, a costat 12 milioane de lire sterline.
Potrivit site-ului Stunt & Co, miliardarul a fost implicat în „speculaţii de mare succes în industria de jocuri de noroc, artă, în industria navală şi în minerit”.
-
“Casa Piticilor”, realizată din lut, vegetaţie şi parbrize, închiriată celor care vor să experimenteze viaţa în natură. Care sunt costurile | GALERIE FOTO
Locuinţa ecologică din satul Sasca Montană, judeţul Caraş-Severin, care arată ca o „Casă a piticilor”, a fost construită pe malul râului Nera, în vara anului 2004, de către Ileana Mavrodin, de meserie arhitect. “Casa Verde” este realizată din cob, un amestec de pământ lutos, apă, paie şi nisip, fiind prezentă pe harta construcţiilor ecologice din lume.
Începând cu data de 1 mai, proprietara locuinţei a anunţat că o oferă spre închiriere celor care doresc să experimenteze viaţa în natură într-o casă de cob. Taxa de închiriere este 50 de lei pe zi, iar mai multe persoane şi-au anunţat deja intenţia de a locui în casa naturală.
“Oamenii sunt foarte interesaţi să locuiască în ea, dar eu n-am scos căsuţa neapărat pentru public la închiriat, eu am scos-o mai mult pentru cei care doresc să-şi construiască aşa ceva şi vor să experimenteze cum este să locuieşti într-o asemenea căsuţă naturală. Nu vreau chiar să o pun în circuitul turistic”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Ileana Mavrodin.
Citeste continuarea pe www.mediafax.ro
-
S-a îndatorat pe viaţă, fără să ştie cum va arăta de fapt locuinţa sa. Ce a descoperit când a intrat prima oară în apartament
Au fost situaţii când locatarii s-au trezit cu butelii îngropate în curte, în locul racordărilor la gaz. Alţii primesc curent de la dezvoltator – în sistem temporar de organizare de şantier – sau prin cabluri improvizate, trase de la alt consumator. Fapte interzise de lege, surprinse de Inspectorul Pro.
În România, se construieşte într-un ritm ameţitor, care aminteşte de boom-ul imobiliar din 2007-2008. Noile apartamente se cumpără din faza de proiect, iar viitorii proprietari se îndatorează pe viaţă, fără să ştie de fapt cum vor arăta locuinţele lor.Şi astfel, nu puţini sunt aceia pentru care visul de a avea propria casă s-a transformat într-un coşmar bântuit de pereţi şubrezi, mirosuri neplăcute sau infiltraţii de la ploi. Florin Enache – coordonatorul proiectului BETTER de iniţiativă şi responsabilitate în construcţii – susţine că tinerii se grăbesc prea tare atunci când fac alegerea vieţii lor.Florin Enache, coordonatorul proiectului #BETTER: “Există acest miraj şi această iluzie că trebuie să cumpăr apartamentul că nu mai găsesc. Că altfel dacă m-aş duce şi aş vedea că n-are, n-are, nu ştiu ce nu îl mai cumpăr. Este foarte debalansată cererea şi atunci se lucrează cu profituri interesante şi se fac lucrurile aşa cum se fac”.În grabă după profit a dezvoltatorilor de ocazie sunt locuinţe care sunt predate viitorilor proprietari.Povestea unui tânăr a început în septembrie 2017, când şi-a cumpărat o proprietate în Bragadiru, pentru care va plăti rate timp de 25 de ani.
Proprietar casă: “Ca orice bărbat m-am dus echipat cu bormaşina, flex şi alte lucruri bărbăteşti, am băgat în priză să mă apuc de treabă şi am constatat că de fapt nu este curent deloc. Noi când am văzut casa iniţial nu am avut cum să constatăm dacă avem sau nu curent. În contract a fost stipulate că suntem racordaţi la curent, becuri nu erau în casă”
Omul are acum curent electric, pe organizare de şantier. Cu contractul de partea lui, tânărul se luptă de jumătate de an pentru ca să fie racordat individual. Dezvoltatorul aruncă vina pe firmă care ar fi trebuit să execute racordarea. Lucrarea ar fi trebuit să fie însă gata în momentul semnării contractului de vânzare cumpărare, aşa cum prevede legea, scrie stirileprotv.ro
-
Luxul meselor de joc
Cererea pentru asemenea produse vine din toată lumea, după cum afirmă oficialii unei firme producătoare din Los Angeles, Elevate Customs. Fiecare masă de ping-pong, biliard sau fotbal este realizată la comandă de firme ca Elevate Customs, 11 Ravens sau Eleven Forty Company; clienţii pot alege de la materiale până la aspectul fotbaliştilor de la mesele de fotbal.
Mulţi dintre clienţi plasează comanda atunci când îşi construiesc sau renovează casele ca să se asigure că se potrivesc cu restul decorului, iar preţul pentru un astfel de articol este de câteva zeci de mii de dolari şi creşte dacă se doreşte o masă care poate fi transformată dintr-una de biliard într-una de ping-pong şi apoi una de pocher sau una obişnuită pe care se poate mânca.
-
Ce fel de locuinţe caută românii şi care sunt criteriile de care ţin cont
Unde preferă românii să caute anunţuri imobiliare, de ce criterii ţin cont şi care este portretul românului interesat de anunţurile imobiliare sunt informaţii detaliate în raportul „Cunoaşterea extinsă a clientului de imobiliare online”, realizat de către Storia.ro cu ajutorul D&D Research.
În urma raportului efectuat de Storia.ro şi D&D Research, s-a constatat că cei mai mulţi respondenţi vor să îşi schimbe locuinţa în următoarele 6-12 luni (39,5%). Principalele motive aflate la baza acestei decizii au legătură cu intenţia de a achiziţiona o locuinţă proprie (37,9%) şi cu nevoia de a dispune de un spaţiu mai generos (25,8%).
Întrebaţi dacă sunt interesaţi să cumpere sau să închirieze, cei mai mulţi respondenţi au ales prima variantă (62,3%). Majoritatea românilor incluşi în cercetare caută un apartament în bloc (61,1%), în timp ce 24,7% îşi doresc o casă de sine stătătoare, aflată în afara unui cartier rezidenţial. Ceilalţi se află în căutarea unui apartament în vilă (6,2%) sau îşi doresc o casă aflată într-un cartier rezidenţial (7,2%).
Aproape toţi respondenţii (95,8%) intenţionează să se mute în acelaşi oraş, iar 67% în acelaşi cartier în care locuiesc la ora actuală.
Întrebaţi care sunt criteriile de care ţin cont atunci când caută o locuinţă nouă – dincolo de buget – românii incluşi în cercetare au făcut referire la zonă (47,8%), suprafaţa utilă (29,1%), numărul de camere (35,8%), suprafaţa totală sau construită (26,5%) şi la facilităţile din preajma locuinţei (22,9%). Anul construcţiei, accesul la o parcare, apropierea de staţiile de mijloc de transport, calitatea finisajelor şi compartimentarea sunt alte criterii amintite de către respondenţi.
61,4% dintre respondenţi au declarat că folosesc site-urile de anunţuri imobiliare atunci când îşi caută o nouă locuinţă, în timp ce 45,3% preferă să caute direct în motorul de căutare Google, iar 43,6% apelează la prieteni şi cunoştinţe. În ceea ce priveşte subiectul căutărilor, respondenţii au amintit: informaţii financiare (63,4%), informaţii generale (61,1%), informaţii despre noi proiecte imobiliare (41,1%).