BusinessMagazin

Tag: legi

  • Ce schimbări legislative aduce data de 1 ianuarie, cu impact în viaţa şi afacerile românilor

    De la 1 ianuarie 2016 intră în vigoare o serie de normative şi reglementări care vor genera plusuri sau minusuri în bugetele populaţiei şi firmelor. MEDIAFAX consemnează principalele schimbări care vor interveni odată cu intrarea în vigoare a acestor măsuri.

    Cele mai importante schimbări sunt de ordin fiscal, respectiv reducerea cotei-standard de TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei pe construcţiile speciale („taxa pe stâlp”), eliminarea supraaccizei de 7 eurocenţi/litru la carburanţi, introducerea impozitului specific – forfetar – în turism şi menţinerea scutirii de impozit pe profitul reinvestit (scutire care iniţial era programată să fie suspendată de la 1 ianuarie).

    Tot de la 1 ianuarie, factura la energia electrică livrată populaţiei va scădea cu 1,9%, pentru că la nivelul distribuitorilor au fost reduse unele taxe care diminuează cu 3,8% până la 9,04% costurile specifice, potrivit unui anunţ recent al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Până la ora emiterii acestei ştiri, ANRE nu a transmis informaţii referitoare la o eventuală schimbare de preţuri la gazele naturale începând cu data de 1 ianuarie 2017.

    Populaţia va plăti, începând chiar cu prima lună din acest an, o taxă pentru groapa de gunoi în valoare de 80 de lei/tonă/lună, adică 80 de bani la 10 kilograme. Specialiştii din domeniul mediului au calculat că o gospodărie generează aproximativ 30 de kilograme de deşeuri menajere pe lună, ceea ce înseamnă că taxa pentru groapa de gunoi ar putea fi de 2,4 lei pe lună, adică mai puţin de 30 de lei pe an.

    Referitor la măsurile fiscale de reducere a TVA, de eliminare a „taxei pe stâlp” şi de eliminare a supraaccizei, reamintim că PSD a solicitat recent premierului Dacian Cioloş să ia în calcul o amânare a intrării acestora în vigoare la data de 1 ianuarie, dar până în momentul difuzării acestei ştiri nu a fost comunicată o poziţie oficială.

    Există şi o serie de măsuri care trebuiau să intre la 1 ianuarie, dar, din diverse motive, au fost amânate. Printre acestea se regăseşte „Legea 51%” (care prevede obligativitatea retailerilor de a comercializa produse româneşti în proporţie de cel puţin 51%), apoi Legea insolvenţei persoanelor fizice, ca şi încetarea scutirilor de impozit pe profitul reinvestit. De asemenea, Guvernul a prorogat recent termenul de 1 ianuarie pentru data de 1 februarie la o serie de majorări salariale şi facilităţi acordate bugetarilor, iar creşterea salariului minim pe economie a fost lăsată la latitudinea noului Guvern.

  • China are o versiune funcţională a motorului ”imposibil”, similar cu cel al NASA. Experimentul necesită schimbarea legilor fizicii

    Oamenii de ştiinţă chinezi susţin au creat un motor care îşi generează propulsia prin utilizarea microundelor. Aceştia plănuiesc să îl implementeze cât mai repede. Acest motor este similar cu cel creat de NASA, după ce savanţii americani au stârnit controverse după studiul publicat.

    Conceptul acestui motor (numit şi EmDrive) este relativ simplu.

    Vezi aici ce poate face motorul ”imposibil”, similar cu cel al NASA. Experimentul necesită schimbarea legilor fizicii – VIDEO

  • BNR: Legea dării în plată şi Legea conversiei, riscuri mai mici pentru stabilitatea financiară

    „Curtea Constituţională a stabilit că Legea dării în plată şi Legea conversiei nu vor afecta activitatea bancară, astfel că acestea reprezintă riscuri mai mici pentru stabilitatea financiară. Sunt, în continuare, riscuri, dar sunt în scădere faţă de 2015”, a spus Liviu Voinea. El a prezentat, marţi, Raportul BNR asupra Stabilităţii Financiare pe anul 2016.

    În ediţia pe 2015 a acestui Raport, legile privind darea în plată şi conversia creditelor reprezentau riscuri de intensitate maximă.

    Un alt risc pentru stabilitatea financiară, dar fără a avea o intensitate extremă, este dat de „incertitudinea construcţiei bugetare”, în contextul schimbărilor politice din aceste zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu 6.500 de acte legislative pe an, de 6 ori mai mult decât în 1990, România este cel mai mare producător de legislaţie din estul Europei

    România este lider regional (299 de legi) la numărul de modificări legislative într-un top realizat în şase ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). Polonia (227 de legi) se află pe locul al doilea, urmată de Ungaria (186 de legi), arată raportul Grayling AcTrend 2016, elaborat de compania de relaţii publice Grayling CEE Public Affairs Practice Group.

    Aproape jumătate (483) din totalul de 1.098 de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult de o treime afectează mediul de afaceri în general (37%). 

    În România, cele mai afectate de schimbările legislative sunt sectorul financiar şi cel al serviciilor. 

    Abundenţa de legi, ordonanţe şi norme a fost de altfel reclamată recent de invitaţii la conferinţa ZF despre piaţa asigurărilor: „În ultima perioadă ne-am pus businessurile în cui şi am fost nevoiţi să ne ocupăm de dezbaterea efectelor plafonării tarifelor, de găsirea de soluţii pentru combaterea acestora şi de modalităţi de implementare a lor. În ultima perioadă schimbările RCA ne-au ocupat tot timpul“, a spus luni Bogdan Andriescu, preşedintele asociaţiei brokerilor locali – UNSICAR, la conferinţa ZF „Industria asigurărilor, la un nou start“.

    Dintre legile cu impact direct asupra afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară, afirmă studiul. În anul 2015, aceasta a fost cea mai comună procedură,  mai ales în România, unde peste jumătate (52%) din iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în anul 2016, când ordonanţele de urgenţă au avut din nou o pondere mare (37%) în totalul iniţiativelor legislative.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu 6.500 de acte legislative pe an, de 6 ori mai mult decât în 1990, România este cel mai mare producător de legislaţie din estul Europei

    România este lider regional (299 de legi) la numărul de modificări legislative într-un top realizat în şase ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). Polonia (227 de legi) se află pe locul al doilea, urmată de Ungaria (186 de legi), arată raportul Grayling AcTrend 2016, elaborat de compania de relaţii publice Grayling CEE Public Affairs Practice Group.

    Aproape jumătate (483) din totalul de 1.098 de legi adoptate au un impact direct asupra afacerilor, în timp ce mai mult de o treime afectează mediul de afaceri în general (37%). 

    În România, cele mai afectate de schimbările legislative sunt sectorul financiar şi cel al serviciilor. 

    Abundenţa de legi, ordonanţe şi norme a fost de altfel reclamată recent de invitaţii la conferinţa ZF despre piaţa asigurărilor: „În ultima perioadă ne-am pus businessurile în cui şi am fost nevoiţi să ne ocupăm de dezbaterea efectelor plafonării tarifelor, de găsirea de soluţii pentru combaterea acestora şi de modalităţi de implementare a lor. În ultima perioadă schimbările RCA ne-au ocupat tot timpul“, a spus luni Bogdan Andriescu, preşedintele asociaţiei brokerilor locali – UNSICAR, la conferinţa ZF „Industria asigurărilor, la un nou start“.

    Dintre legile cu impact direct asupra afacerilor, 19% au fost adoptate prin procedură extraordinară, afirmă studiul. În anul 2015, aceasta a fost cea mai comună procedură,  mai ales în România, unde peste jumătate (52%) din iniţiativele legislative au fost adoptate de guvern prin intermediul ordonanţelor de urgenţă. Aceeaşi situaţie s-a repetat şi în anul 2016, când ordonanţele de urgenţă au avut din nou o pondere mare (37%) în totalul iniţiativelor legislative.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeaua de socializare LinkedIn, blocată de autorităţile din Rusia

    Site-ul LinkedIn va fi blocat în Rusia, după ce o instanţă de judecată a declarat compania ca fiind vinovată de încălcarea legilor de stocare a datelor, relatează BBC.

    Reglementatorul rusesc de comunicaţii, Roskomnadzor, a susţinut că LinkedIn nu va mai fi disponibil în ţară, în 24 de ore.

    Câţiva furnizori de Internet au indisponibilizat deja accesul la site, care are mai mult de şase milioane de membri în Rusia. Administratorii LinkedIn au declarat pentru BBC că speră să îi întâlnească pe reprezentanţii din Roskomnadzor pentru a discuta situaţia.

    În 2014, Rusia a introdus legislaţia care obligă reţelele de socializare să stocheze datele personale ale cetăţenilor ruşi pe servere web ruseşti.

    Este prima dată când legea a fost pusă în aplicare împotriva unei reţele de socializare care are baza în Statele Unite.

  • Jumătate din investitorii străini cred că povara fiscală e încă mare, chiar dacă taxele au scăzut

    Aproape 50% din investitorii străini consideră povara fiscală ca fiind necompetitivă, în timp ce doar 38% o consideră competitivă, pe fondul reducerii de taxe, arată un sondaj al Consiliul Investitorilor Străini (FIC).

    O mare parte a membrilor FIC a raportat o creştere a poverii administrative, în special în domeniul fiscal, generată de formularele ANAF D088 şi D394 privind înregistrarea şi raportarea TVA. Mai mult, numeroşi membrii FIC consideră că procesul legislativ are un efect negativ asupra planificării afacerilor.

    Reprezentanţii FIC susţin că implementarea unei serii de legi fără studiu de impact poate destabiliza anumite domenii sau riscă să o facă în viitor.

    „Darea în plată şi legea conversiei creditelor au creat premisele a mii de procese, au ridicat probleme legate de principiul retroactivităţi aplicării legilor în România şi cel mai probabil vor avea un impact de durată asupra încrederii investitorilor în economia românească. Intervenţia statului privind preţurile în domeniul asigurărilor RCA a transmis de asemenea semnale negative către investitori. Trebuie să subliniem că încrederea investitorilor în predictibilitatea pieţei din România este uşor de pierdut ca urmare a unor astfel de legi şi greu de recâştigat”, se arată într-un comunicat al FIC.

  • „Mecanica cuantică ne spune că Pokemonii chiar există în lumea reală”. Un INTERVIU ALTFEL cu fizicianul Cristian Presură

    Omul ăst ştie de tine, de Pokemoni, de proprietăţile laserilor cu medii active solide, despre legile ce se aplică când stăm în picioare sau alergând după Pokemoni, despre proprietăţile optice ale sistemelor corelate de electroni. Cristian Presură este cercetător la compania Philips din Olanda. Este ditamai fizicianul.
     

    Citeşte aici un interviu altfel cu fizicianul Cristian Presură despre cum „mecanica cuantică ne spune că Pokemonii chiar există în lumea reală”.

  • Patru legi despre moarte care ar putea să te îngrozească

    Respectul pentru cei decedaţi şi protejarea sănătăţii publice fac ca înmormântarea şi incinerarea să fie o ceremonie urgentă, în momentul decesului unei persoane.

    1.Înmormântarea corpului

    Unele aspecte sunt considerate legi universale: cum ar fi adâncimea minimă a unei gropi, aranjarea şi poziţionarea cimitirelor şi a crematoriilor. Dar legile care guvernează înmormântarea cadavrului, în sine, sunt puţine.

    Vezi aici patru legi despre moarte care ar putea să te îngrozească

  • Una dintre cele mai importante legi din România a fost adoptată tacit

    Senatul a adoptat tacit, la sfârşitul săptămânii trecute, una dintre cele mai cerute legi, urmând ca senatorii să ia act de adoptarea tacită a proiectului de lege în prima şedinţă de plen din această săptămână. 

    Legea a fost solicitată în mod repetat de PNL, înainte de alegerile locale din 5 iunie, neconstituţionalitatea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin fiind sesizată fără rezultat la CCR atât de PNL, cât şi de jurnalistul Liviu Avram. Alte excepţii au fost ridicate ulterior de mai mulţi dintre cei care au pierdut alegerile, printre care şi Clotilde Armand (USB).

    Vedeţi AICI legea adpătată tacit