Tag: lege

  • Premierul Nicolae Ciucă, în contextul aprobării Legii Offshore în Parlament: În cel mult cinci ani România poate deveni cu adevărat independentă energetic. La final de iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră care intră în sistem

    Premierul Nicolae Ciucă a declarat miercuri, în contextul votării Legii Offshore în Parlament, că în cel mult cinci ani România poate deveni cu adevărat independentă energetic, iar extragerea gazului va începe în luna iunie a acestui an.

    ”In cel mult cinci ani  putem deveni cu adevărat independenţi energetic. La final de iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră care intră în sistem. Iar la final de 2026 început de 2027 să avem resursa de gaz necesară pentru a asigura independenţa economiei româneşti, consumul public”, a spus Ciucă în cadrul unei conferinţe  Romanian Business Leaders.

    Legea Offshore a fost votată miercuri în Parlament cu 248 voturi „pentru” şi 34 „împotrivă”.

    „Practic, România, în urma adoptării acestui proiect legislativ, poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră. Au fost blocate până acum. Proiectul aduce stabilitate, predictibilitate, un sistem fiscal prietenos. Dăm certitudinea investitorilor că modelul fiscal, redevenţele vor rămâne aceleaşi pe toată perioada acordurilor petroliere. Mai mult, asigură securitatea energetică a României. Nu pot să nu remarc faptul că la comisii un singur partid s-a opus, că vrea să crească fiscalitatea. Oare ce să însemne asta? Doriţi să rămânem dependenţi de gazele ruseşti? Ascultaţi de Kremlin şi de ordinele lui Putin? Ajunge”, a spus ministrul Energiei, Virgil Popescu, în timpul dezbaterilor.

    George Simion a anunţat că parlamentarii AUR votează împotrivă şi l-a acuzat pe Virgil Popescu, ministrul Energiei, că este „ministrul hoţ”.

    Potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, principalele modificări la legea offshore sunt deblocarea investiţiilor din Marea Neagră şi accelerarea investiţiilor în onshore-ul de adâncime, asigurarea securităţii în aprovizionare a ţării, în caz de criză energetică, iar România va putea deveni şi furnizor de securitate energetică regională, după ce va produce mai mult decât va consuma.

  • Legea Pensiilor va fi modificată pentru mai multe categorii de persoane. Ce se va întâmpla cu vârsta de pensionare

    În această săptămână, proiectul de lege prin care se vrea modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii publice prin extinderea listei localităţilor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a fi penalizaţi a primit votul decisiv al deputaţilor.

    Mai exact, proiectul de lege PL-x nr. 111/2022 a fost adoptat de Camera Deputaţilor în data de 27 aprilie 2022.

    Propunerea legislativă nr.B545, înregistrată la Senat în data de 25 noiembrie 2021, a fost adoptată de Senat în data de 07 martie 2022.

    Prezentul proiect prevede extinderea listei localităţilor ce va duce la modificarea articolului 65 alineatul 5 care va avea următorul cuprins:

    „(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de prafsau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radio-active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparaflnos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Tumu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Tâmăveni, Tumu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Ocoliş, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, Băiţa din judeţul Bihor, Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bisixiţa-Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, Brăila, Tichileşti şi Chişcani din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, 2 Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, lara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Galaţi din judeţul Galaţi, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, loneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Urdari şi Turceni din judeţul Gorj, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Vaţa de Jos, Răchitova, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Borşa din judeţul Maramureş, Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, Broşteni, Crucea, lacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Domei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin.(4).”

    Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele trebuie să fi locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.

    „În anii precedenţi, Parlamentul României a adoptat mai multe legi în sprijinul cetăţenilor care au locuit în zone de risc. Soluţia identificată a fost aceea de a scădea cu doi ani vârsta de pensionare în localităţile afectate, astfel încât raportul dintre vârsta de pensionare şi speranţa de viaţă să fie similar cu cel întâlnit în regiuni cu activităţi mai puţin nocive”, conform expunerii de motive a proiectului.

    Pentru a intra în vigoare este necesar să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

     

  • ULTIMA ORĂ! Veste bună pentru toţi salariaţii din România. Parlamentul tocmai a adoptat proiectul

    Angajaţii din România vor avea acces online la datele proprii din Registrul de evidenţă a salariaţilor (REVISAL) şi vor putea vedea, oricând, informaţiile privind contractele de muncă şi vechimea, dar şi dacă angajatorii le-au plătit contribuţiile către stat, potrivit unui proiect de lege al USR.

    „Fără birocraţie inutilă, fără proceduri greoaie şi consumatoare de timp, angajaţii din România vor avea acces, online şi neîngrădit, la datele proprii din Registrul de evidenţă a salariaţilor (REVISAL). Vor putea vedea, oricând, informaţiile privind contractele de muncă şi vechimea, dar şi dacă angajatorii le-au plătit contribuţiile către stat”, spun reprezentanţii USR despre proiectul iniţiat de Cristina Prună.

    „Proiectul adoptat astăzi (miercuri – n.r.), iniţiat de mine în 2021, aduce normalitatea în România, oferind angajaţilor posibilitatea de a accesa online datele din Registrul de evidenţă a salariaţilor. Vor avea, astfel, dovada vechimii în muncă, iar în acelaşi timp vor putea să se asigure că le-au fost plătite de către angajator toate contribuţiile. Practic, proiectul repară o rotiţă defectă de pe piaţa muncii. În prezent, pentru a obţine dovada vechimii în muncă, salariaţii fie trebuie să facă drumuri la inspectoratele teritoriale de muncă – ceea ce înseamnă stat la cozi, numere de înregistrare, timp pierdut şi drumuri inutile -, fie apelează la foştii angajatori. Proiectul elimină toate aceste probleme, oferindu-le acces online, în doar câteva click-uri. Sper doar ca Executivul, în sarcina căruia pică implementarea sistemului pentru accesul online, să nu tărăgăneze procedura şi să dea dovadă de respect faţă de cetăţeni. Mai ales că există fonduri europene prin PNRR pentru a realiza acest proiect”, declară Cristina Prună, deputat USR şi vicepreşedinte al Comisiei de industrii din Camera Deputaţilor.

    Proiectul de lege adoptat miercuri de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, modifică şi completează art. 34 din Codul muncii (Legea nr. 53/2003).

    Pe de o parte, în Registrul de evidenţă a salariaţilor vor fi incluse, de acum înainte, şi informaţii despre nivelul şi specialitatea studiilor absolvite, pentru a veni în sprijinul celor care ocupă funcţii pentru care sunt obligatorii anumite calificări.

    Pe de altă parte, Revisal va fi accesibil online pentru salariaţi şi foşti salariaţi, în privinţa datelor care îi privesc. Informaţiile din Registrul vor putea fi vizualizate, descărcate şi tipărite, fiind totodată posibilă generarea online şi descărcarea unui extras din Registru.

    De asemenea, vechimea în muncă şi/sau în specialitate va putea fi dovedită şi cu extrasul generat online, document cu putere juridică.

    Odată promulgată legea de către preşedintele Klaus Iohannis, Guvernul va trebui să adopte o hotărâre de guvern, în termen de 60 de zile, prin care să stabilească procedura de acces online în Revisal, modalitatea de generare şi descărcare a extrasului, precum şi condiţiile în care prin extras se va putea dovedi vechimea în muncă şi/sau în specialitate.

  • Legea Pensiilor va fi modificată pentru mai multe categorii de persoane. Ce se va întâmpla cu vârsta de pensionare

    În această săptămână, proiectul de lege prin care se vrea modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii publice prin extinderea listei localităţilor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a fi penalizaţi a primit propunere de adoptare şi va merge la votul decisiv al deputaţiilor.

    Mai exact, proiectul de lege PL-x nr. 111/2022 a primit în data de 13 aprilie 2022 propunerea de adoptare şi va merge la votul decisiv al deputaţilor

    Propunerea legislativă nr.B545, înregistrată la Senat în data de 25 noiembrie 2021, a fost adoptată de Senat în data de 07 martie 2022 şi până în prezent a primit avizul de la comisiile necesare pentru a merge spre vot în Camera deputaţilor.

    Prezentul proiect prevede extinderea listei localităţilor ce va duce la modificarea articolului 65 alineatul 5 care va avea următorul cuprins:

    „(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de prafsau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radio-active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparaflnos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Tumu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Tâmăveni, Tumu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Ocoliş, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, Băiţa din judeţul Bihor, Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bisixiţa-Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, Brăila, Tichileşti şi Chişcani din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, 2 Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, lara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Galaţi din judeţul Galaţi, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, loneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Urdari şi Turceni din judeţul Gorj, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Vaţa de Jos, Răchitova, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Borşa din judeţul Maramureş, Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, Broşteni, Crucea, lacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Domei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin.(4).”

    Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele trebuie să fi locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.

    „În anii precedenţi, Parlamentul României a adoptat mai multe legi în sprijinul cetăţenilor care au locuit în zone de risc. Soluţia identificată a fost aceea de a scădea cu doi ani vârsta de pensionare în localităţile afectate, astfel încât raportul dintre vârsta de pensionare şi speranţa de viaţă să fie similar cu cel întâlnit în regiuni cu activităţi mai puţin nocive”, conform expunerii de motive a proiectului.

    Pentru a intra în vigoare este necesar să fie adoptată de Camera deputaţilor şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

  • Legea Pensiilor va fi modificată pentru mai multe categorii de persoane. Ce se va întâmpla cu vârsta de pensionare

    În această săptămână, proiectul de lege prin care se vrea modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii publice prin extinderea listei localităţilor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a fi penalizaţi a primit propunere de adoptare şi va merge la votul decisiv al deputaţiilor.

    Mai exact, proiectul de lege PL-x nr. 111/2022 a primit în data de 13 aprilie 2022 propunerea de adoptare şi va merge la votul decisiv al deputaţilor

    Propunerea legislativă nr.B545, înregistrată la Senat în data de 25 noiembrie 2021, a fost adoptată de Senat în data de 07 martie 2022 şi până în prezent a primit avizul de la comisiile necesare pentru a merge spre vot în Camera deputaţilor.

    Prezentul proiect prevede extinderea listei localităţilor ce va duce la modificarea articolului 65 alineatul 5 care va avea următorul cuprins:

    „(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de prafsau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radio-active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparaflnos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Tumu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Tâmăveni, Tumu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Ocoliş, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, Băiţa din judeţul Bihor, Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bisixiţa-Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, Brăila, Tichileşti şi Chişcani din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, 2 Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, lara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Galaţi din judeţul Galaţi, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, loneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Urdari şi Turceni din judeţul Gorj, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Vaţa de Jos, Răchitova, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Borşa din judeţul Maramureş, Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, Broşteni, Crucea, lacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Domei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin.(4).”

    Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele trebuie să fi locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.

    „În anii precedenţi, Parlamentul României a adoptat mai multe legi în sprijinul cetăţenilor care au locuit în zone de risc. Soluţia identificată a fost aceea de a scădea cu doi ani vârsta de pensionare în localităţile afectate, astfel încât raportul dintre vârsta de pensionare şi speranţa de viaţă să fie similar cu cel întâlnit în regiuni cu activităţi mai puţin nocive”, conform expunerii de motive a proiectului.

    Pentru a intra în vigoare este necesar să fie adoptată de Camera deputaţilor şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

  • Legea Pensiilor va fi modificată pentru mai multe categorii de persoane. Ce se va întâmpla cu vârsta de pensionare

    În această săptămână, proiectul de lege prin care se vrea modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii publice prin extinderea listei localităţilor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a fi penalizaţi a primit propunere de adoptare şi va merge la votul decisiv al deputaţiilor.

    Mai exact, proiectul de lege PL-x nr. 111/2022 a primit în data de 13 aprilie 2022 propunerea de adoptare şi va merge la votul decisiv al deputaţilor

    Propunerea legislativă nr.B545, înregistrată la Senat în data de 25 noiembrie 2021, a fost adoptată de Senat în data de 07 martie 2022 şi până în prezent a primit avizul de la comisiile necesare pentru a merge spre vot în Camera deputaţilor.

    Prezentul proiect prevede extinderea listei localităţilor ce va duce la modificarea articolului 65 alineatul 5 care va avea următorul cuprins:

    „(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de prafsau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, azot, fosfor, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radio-active, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparaflnos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Tumu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Tâmăveni, Tumu Măgurele, precum şi în localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Ocoliş, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, Băiţa din judeţul Bihor, Bacău şi Oneşti din judeţul Bacău, Maieru, Rodna şi Şanţ din judeţul Bisixiţa-Năsăud, Crizbav, Feldioara, Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, Brăila, Tichileşti şi Chişcani din judeţul Brăila, Anina, Armeniş, 2 Ciudanoviţa, Moldova Nouă, Oţelu Roşu şi Reşiţa din judeţul Caraş-Severin, Aghireşu, Câmpia Turzii, Căpuşu Mare, Dej, lara şi Turda din judeţul Cluj, Năvodari din judeţul Constanţa, Baraolt din judeţul Covasna, Târgovişte şi Titu din judeţul Dâmboviţa, Galaţi din judeţul Galaţi, Brăneşti, Bâlteni, Bustuchin, Câlnic, Drăgoteşti, Fărcăşeşti, loneşti, Mătăsari, Motru, Negomir, Plopşoru, Prigoria, Roşia de Amaradia, Rovinari, Urdari şi Turceni din judeţul Gorj, Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certeju de Sus, Criscior, Vaţa de Jos, Răchitova, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliucu Inferior, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, Borşa din judeţul Maramureş, Săvineşti din judeţul Neamţ, Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, Broşteni, Crucea, lacobeni, Ostra, Stulpicani şi Vatra Domei din judeţul Suceava, Fârdea, Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, Mina Altân Tepe din judeţul Tulcea, Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul localităţii în care se află situl contaminat, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin.(4).”

    Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele trebuie să fi locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.

    „În anii precedenţi, Parlamentul României a adoptat mai multe legi în sprijinul cetăţenilor care au locuit în zone de risc. Soluţia identificată a fost aceea de a scădea cu doi ani vârsta de pensionare în localităţile afectate, astfel încât raportul dintre vârsta de pensionare şi speranţa de viaţă să fie similar cu cel întâlnit în regiuni cu activităţi mai puţin nocive”, conform expunerii de motive a proiectului.

    Pentru a intra în vigoare este necesar să fie adoptată de Camera deputaţilor şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

  • Scandalul legii contabilităţii continuă. Parchetul General: Modificările propuse la legea contabilităţii vor avea un impact major în dosarele de evaziune fiscală şi vor pune la îndoială independenţa expertului contabil

    Un punct de vedere al Parchetului General asupra modificării legii contabilităţii arată că modificarea acesteia ar avea un impact major în dosarele de evaziune fiscală. Scandalul legii contabilităţii a pornit după ce Parlamentul a venit cu mai multe modificări la legea contabilităţii, prin care Ministerul de Finanţe ar prelua conducerea de facto a CECCAR – Corpul experţilor contabili şi contabililor autorizaţi din România – o organizaţie privată. Cei 30.000 de membri CECCAR au respins aceste amendamente, motivând că intrarea sub aripa Ministerului de  Finanţe afectează puternic independenţa experţilor contabili.

    „Astfel, în toate procedurile judiciare care privesc acuzaţii în materie penală în sensul autonom al prevederilor art. 6 din CEDO, în care se vor fi efectuat expertize judiciare de către membrii CECCAR, în calitate de experţi judiciari, orice modificare legată de statutul acestora şi apropierea de către organele fiscale (care în cauzele penale, de cele mai multe ori, acestea se constituie parte civilă) va avea un impact asupra aparenţei de imparţialitate şi independenţa, de care trebuie să se bucure un expert desemnat în cauză”, a transmis Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

    Practic, Ministerul de Finanţe ar prelua patrimoniul CECCAR în urma adoptării acestei legi, patrimoniu constituit de cotizaţiile membrilor CECCAR – contabili – în ultimii 30 de ani, a transmis conducerea CECCAR. Prin această mişcare, organizaţia privată ar intra sub conducerea efectivă a Finanţelor,

    „Conducerea CECCAR a transmis o adresă oficială membrilor Comisiei de Buget Finanţe şi Biroului permanent al Camerei Deputaţilor în care aduce un argument important în demersul de modificare a legii contabilităţii. Conţinutul acesteia este important pentru că ne arată că semnalele trase de cei 30.000 de experţi contabili şi contabili autorizaţi sunt validate de un punct de vedere oficial al Parchetului General”, a mai transmis CECCAR.

    Iniţial, amendamentul care prevedea efectuarea expertizelor financiar-contabile numai de membri şi ai altor organisme profesionale, a fost retras.

    „În realitate domnul Huţulcă  Bogdan Iulian, preşedintele Comisiei de Buget Finanţe a Camerei Deputaţilor a motivat această retragere în şedinţa din dată de 05.04.2022, prin faptul că această problema se va transfera şi se va rezolva la nivelul Ministerului Justiţiei. În acest sens, considerăm că această problema rămâne în continuare, fapt pentru care am menţinut-o în problematica înaintată către Parchet, legătura dintre expertiză şi independenţă fiind una vitală în desfăşurarea activităţii expertului contabil.”

     

  • Veşti bune pentru milioane de salariaţi din România. Toţi angajaţii care primesc aceste tipuri de beneficii pot deschide şampania

    În această săptămână au fost publicate în Monitorul Oficial Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 366/209/2022 şi Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 349/208/2022  care prevăd majorarea tichetelor de masă şi de creşă începând cu semestrul I al anului curent.

    Mai exact este vorba despre Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 366/209/2022 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2022 şi Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 349/208/2022 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2022, publicat în  Monitorul Oficial nr. 328, respectiv 326 din 4 aprilie 2022

    Până în prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă era de 20,09 lei şi a fost majorată la 20,17 lei.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,01 lei la 20,09 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,17 lei”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022 respectiv, august 2022 şi septembrie 2022”, conform documentului oficial.

    Până în prezent, valoarea a unui tichet de creşă era de 490 lei şi a fost majorată la 520 lei.

    “ Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, (…), este de 520 le”, conform documentului oficial.

    “ Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022, respectiv august 2022 şi septembrie 2022”.

    Tichetele de creşă sunt bilete de valoare reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018.

     

  • Veşti bune pentru milioane de salariaţi din România. Toţi angajaţii care primesc aceste tipuri de beneficii pot deschide şampania

    În această săptămână au fost publicate în Monitorul Oficial Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 366/209/2022 şi Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 349/208/2022  care prevăd majorarea tichetelor de masă şi de creşă începând cu semestrul I al anului curent.

    Mai exact este vorba despre Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 366/209/2022 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2022 şi Ordinul comun al MF şi MMSS nr. 349/208/2022 privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2022, publicat în  Monitorul Oficial nr. 328, respectiv 326 din 4 aprilie 2022

    Până în prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă era de 20,09 lei şi a fost majorată la 20,17 lei.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,01 lei la 20,09 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,17 lei”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022 respectiv, august 2022 şi septembrie 2022”, conform documentului oficial.

    Până în prezent, valoarea a unui tichet de creşă era de 490 lei şi a fost majorată la 520 lei.

    “ Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, (…), este de 520 le”, conform documentului oficial.

    “ Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022, respectiv august 2022 şi septembrie 2022”.

    Tichetele de creşă sunt bilete de valoare reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018.

     

  • Legea Pensiilor va fi modificată pentru mai multe categorii de persoane. Ce se va întâmpla cu vârsta de pensionare

    Legea Pensiilor va fi modificată pentru mai multe categorii de persoane. Ce se va întâmpla cu vârsta de pensionare

    În această săptămână a fost publicată în Monitorul Oficial legea care le dă dreptul salariaţilor încadraţi pe anumite locuri de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă să iasă mai devreme la pensie.

    Mai exact este vorba despre Legea nr. 74/2022 pentru completarea art. 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 315 din 31 martie 2022.

    Aceste modificări sunt destinate personalului care a lucrat în  termocentralele pe bază de cărbune şi în extracţia de cărbune să iasă mai repede la pensie.

    Prezenta lege prevede ca la articolul 30 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (43) se introduce un nou alineat, alineatul (44), cu următorul cuprins:

    (44) Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. i), în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă.”

    Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicării.