BusinessMagazin

Tag: jucatori

  • …Şi-au rămas doar 36

    Până anul trecut, sistemul bancar cuprindea 40 de bănci, din care jumătate cu o cotă de piaţă de sub 1%, ceea ce a generat dezbateri privind nevoia de consolidare a sistemului. Acum sistemul bancar a ajuns la 36 de bănci. Iar procesul de consolidare cel mai probabil va continua. Unii bancheri văd posibilă ajustarea numărului de bănci spre 15-20. Însă procesul nu va fi rapid.

    Patru bănci au dispărut din statisticile BNR: Volksbank, preluată de Banca Transilvania, RBS, unde portofoliile de retail şi corporate au fost preluate de UniCredit Bank, Millennium, cumpărată de OTP Bank şi Montepio (exit).

    Şi grupul cipriot Bank of Cyprus se află în proces de lichidare a operaţiunilor locale. O altă bancă, Marfin Bank România, este „la vânzare“. De asemenea, există negocieri privind achiziţia Băncii Româneşti de către Bancpost.

    Banca Transilvania (BT), cea mai mare instituţie de credit cu capital românesc şi cu o capitalizare bursieră de peste 7 mld. lei, a finalizat anul trecut tranzacţia de preluare a Volksbank România, aceasta fiind cea mai importantă operaţiune din sectorul financiar – „fuziunea anului 2015“. În primăvara anului trecut a fost anunţată finalizarea tranzacţiei, după ce la sfârşitul anului 2014 banca din Cluj a semnat un angajament ferm de preluare printr-o tranzacţie fulger, după negocieri de doar câteva luni.

    Banca Transilvania a plătit pentru achiziţia Volksbank România în total 711 mil. euro, din care 81 mil. euro (358 mil. lei) pentru capitalul băncii şi 630 mil. euro în rambursarea unor linii de finanţare acordate de către acţionarii Volksbank băncii din România.

    Volksbank, o bancă cu active de 13 mld. lei, a fost scoasă la vânzare după ce a fost curăţată de credite neperformante, care ajunseseră la o treime din portofoliul total de credite. De la începutul anilor 2000, Volksbank crescuse rapid în perioada de boom a creditării, ajungând la finalul lui 2008 numărul 3 în România, după BCR şi BRD. Atunci Banca Transilvania era pe locul 7. Creşterea Volksbank s-a produs preponderent pe seama vânzării de credite ipotecare în valută, iar banca a înregistrat şi o deteriorare la fel de rapidă a portofoliului de credite în anii de criză, în special în cazul împrumuturilor în franci elveţieni.

    Unul dintre artizanii tranzacţiei cu Banca Transilvania a fost bancherul austriac de investiţii Heinrich Pecina, foarte influent în cercurile financiare şi politice de la Viena. El a venit cu această propunere la Cluj şi tot el a fost cel care a mediat tranzacţia, prin intermediul firmei Vienna Capital.

    Programul de integrare a Volksbank România în Banca Transilvania, început în luna aprilie 2015 şi deruat până la sfârşitul anului, a fost organizat pe 25 de proiecte. Fuziunea dintre cele două bănci a avut loc pe 31 decembrie, dată de la care Volksbank România a dispărut. Banca Transilvania este pe locul trei în sistemul bancar, poziţie pe care s-a plasat şi Volksbank în anii de boom economic, iar după finalizarea procesului de preluare a Volksbank, banca din Cluj se îndreaptă spre locul doi în piaţă, ocupat în prezent de BRD-SocGen.

    Activele Băncii Transilvania au făcut anul trecut un salt de 33%, după preluarea Volksbank, cota de piaţă urcând la 12,5%. În topul celor mai mari profituri pe piaţa financiară locală, Banca Transilvania s-a detaşat anul trecut, raportând un câştig net contabil de 2,4 mld. lei, în creştere cu 456% faţă de anul precedent, ca urmare a înregistrării câştigului de 1,6 mld. lei din tranzacţia de preluare a Volksbank România.

    Şi britanicii de la RBS au plecat de pe piaţa românească, după numai şase ani de prezenţă, perioadă în care nu au făcut decât să-şi reducă în mod constant expunerea locală şi să caute activ un cumpărător pentru banca în posesia căreia ajunseseră după preluarea în cadrul unei tranzacţii globale a grupului olandez ABN Amro din 2008. Odată cu închiderea RBS România s-a pus capăt unei istorii de aproape două decenii. Olandezii de la ABN Amro construiseră în România la jumătatea anilor ‘90 unul dintre cei mai buni jucători locali pe segmentul corporate.

  • Ce glume spun europenii despre vecinii lor.„Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Când spui Europa te gândeşti la bătrânul continent, la crize (imigranţilor, din Grecia, Uniunea Europeană), la fotbal, la cultură, dar şi la contraste.

    În acelaşi timp este şi locul unde trăiesc zeci de culturi care dezvoltă afinităţi una pentru cealălaltă, rivalităţi sau se iau peste picior. De exemplu, este cunoscută frăţia noastră cu moldoveni, dar şi rivalitatea cu maghiarii.

    Romain Seignovert s-a gândit să speculeze aceste lucruri şi a publicat o carte cu glumele şi bancurile spuse de anumite ţări europene despre vecinii lor.

    Câteva glume din carte:

    „Care este diferenţa dintre suedezi şi finlandezi? Suedezii au vecini drăguţi” sau modul în care portughezii care râd de aroganţa spaniolilor „Potrivit unui sondaj recent, 11 din 10 spanioli au declarat că se simt superiori celorlalte culturi”.

    Polonezii râd de jucătorii de fotbal ai Germaniei. „Jucătorii de fotbal germani sunt ca mâncarea germană: dacă nu este importată din Polonia atunci nu sunt este bună”

    Italia

    Afiş pe un autobuz: Nu vorbi cu şoferii. Au nevoie de mâini pentru condus.

    Trei motive pentru care Isus a fost italian: numai un fiu italian trăieşte cu mama lui până la 30 de ani. Numai un fiu italian ar putea crede despre mama lui că este încă virgină. Numai o mamă italiancă ar putea crede despre fiul ei că este Dumnezeu.

    Belgia despre Olanda

    „Cum începe fiecare reţetă de gătit olandeză? Împrumută şase ouă, 200g de făină, jumătate de litru de lapte…”

    „Ce fac mamele belgiene când apa din cadă este prea caldă pentru bebeluşi? Îşi pun o pereche de mânuşi”

    Marea Britanie

    Englezul: „Aduc şase sticle de bitter”
    Irlandezul: Aduc şase sticle de Guiness
    Scoţianul: Aduc şase prieteni

    Danemarca despre Suedia

    „Care este cel mai bun lucru care a venit vreodată din Suedia? Un ferrybot gol”

    Germania despre Polonia

    Când este Crăciunul în Polonia? La două zile după cel din Germania

    Austria despre Germania

    Marea diferenţă dintre austrieci şi germani este că germanii ar vrea să-i înţeleagă pe austrieci, dar nu pot, iar austriecii îi înţeleg pe germani, dar ar prefera să nu-i înţeleagă.

    România despre Ungaria

    Mi-am făcut toate testele, iar doctorul îmi spune că nu este nicio îndoială, sunt xenofob. Încă o boală pe care am luat-o de la unguri.

    Belgia despre Franţa

    De ce au ales francezii cocoşul drept simbol naţional? Pentru că este singurul animal care cântă atunci când este în rahat până la genunchi.

  • CIT Grup pariază pe distribuţia online şi offline prin parteneriate cu platforme de e-commerce şi magazine tradiţionale

    CIT Grup, distribuitor românesc pe nişa echipamentelor IT refurbished, şi-a retrasat strategia de creştere în jurul diversificării distribuţiei prin parteneriate cu mai mulţi jucători din e-commerce şi retailul tradiţional, lansarea unei noi platforme de distribuţie online, dar şi extinderea în alte ţări din regiune.

    Primele parteneriate încheiate au ca efect prezenţa produselor CIT Grup pe platforma cel.ro, dar şi alte platforme de e-commerce. De asemenea, compania timişoreană negociază prezenţa produselor refurbished şi în cadrul reţelei de magazine Penny.

    În 2015, CIT Grup a înregistrat o creştere de 24% a cifrei de afaceri. Aproximativ 70% din venituri au fost asigurate de reţeaua proprie de distribuţie, care depăşeşte 3.500 de distribuitori înregistraţi, din care aproape 20% sunt activi în
    fiecare lună. În acelaşi timp, 25% din cifra de afaceri a fost asigurată de vânzarea către segmentul B2B, iar diferenţa% de achiziţiile făcute de persoane fizice.

    CIT Grup, companie din Timişoara cu o activitate de 14 ani, a introdus conceptul refurbished în România. CIT Grup deţine un magazin cu o suprafaţă de 450 mp în Timişoara şi are în medie 100.000 de produse în stoc. Principalele zone de vânzare ale CIT Grup sunt Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, dar şi oraşele mari din Moldova. 95% din produse sunt distribuite pe piaţa locală.

  • Care este şi unde a apărut primul joc al omenirii

    Go este considerat primul joc al omenirii a fost jucat prima oară în China, în urmă cu aproximativ 3000 de ani şi constă în folosirea de pietre albe şi negre, aşezate de către jucători pe un grătar.

    Jocul constă în aşezarea pieselor şi în conjurarea pieselor adversarului cu piesele lor. Regulile sunt mai simple decât cele folosite în şah, dar, spre deosebire de acesta, unde jucătorul trebuie să aleagă din 20 de mişcări, în cazul Go numărul acesta poate ajunge şi la 200. Câştigătorul este greu de stabilit şi mulţi dintre jucătorii de top se bazează pe instinct.

    Jocurile ce domină prezentul sunt însă cele video, ce se îndreaptă spre o valoare de 100 de miliarde de dolari în 2017, potrivit celui mai recent studiu în domeniu.  

    Vezi aici ce rol au jocurile în business

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.

  • Clubul celor care au depăşit miliardul de euro. Topul companiilor din România pe 2015

    Ziarul Financiar face primul clasa­ment al companiilor miliar­da­re în euro în 2015 pornind de la informaţiile disponibile privind afacerile.

    Topul poate suferi modificări pe măsură ce jucătorii îşi depun situaţiile la Finanţe.

    Companiile din energie domină numeric acest top, tot din acest sec­tor venind şi un nou-intrat, respectiv MOL Româ­nia. Retailul alimentar are a doua cea mai puternică prezenţă, în timp ce sec­to­rul auto îşi revendică un singur loc, dar cel mai important, Dacia fiind din nou cea mai mare companie din România.

    Clasamentul celor mai mari zece companii miliardare în euro a fost realizat de ZF pornind de la datele anunţate de companii, de la ritmurile de creştere bifate în primele şase luni sau de la felul în care au evoluat pieţele pe care aceşti jucători sunt activi. Totodată, în cazul grupurilor formate din mai multe entităţi, a fost inclusă în clasament cea mai mare entitate din structura respectivă.

    Din „careul de aşi“ al businessului din Româ­nia fac parte o companie auto, Dacia, două din energie, OMV Petrom şi Rompetrol Rafinare, şi un retailer, Kaufland România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Zlatan Ibrahimovici a venit la vânătoare de urşi în judeţul Mureş

    Suedezul Zlatan Ibrahimovici, unul dintre cei mai apreciaţi fobalişti din lume, se află în această perioadă în judeţul Mureş. După două zile pe Valea Mureşului, unde a închiriat o cabană împreună cu Adrian Mutu şi Eduard Stăncioiu, jucătorii de la ASA Târgu Mureş, Ibrahimovici merge la vânat de urşi, scrie Vocea Transilvaniei.

    În pădurile din preajma Mureşului, joi şi vineri, Zlatan a avut programată o şedinţă foto pentru marca de energizante pe care o deţine. De altfel, a postat o poză pe twitter cu şedinţa foto.

    Mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • A murit Johan Cruyff. Fosta legendă a Ajax-ului şi a naţionalei Olandei avea 68 de ani

    Celebrul Johan Cruyff a murit în această după-amiază, la vârsta de 68 ani. Olandezul vicecampion mondial în 1974 suferea de cancer pumonar

    Fost antrenor al Barcelonei, unde i-a avut elevi pe Hagi şi Gică Popescu, Johan Cruyff a fost diagnosticat cu cancer pulmonar în urmă cu un an şi a fost supus imediat, la o clinică privată din Barcelona, la o serie de teste amănunţite pentru a afla exact stadiul în care se afla boala.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi români au transformat un joc financiar într-o platformă online de training a traderilor profesionişti

    Florin Grosu şi Florin Cioacă au transformat un joc financiar într-o platformă online de training şi testare a traderilor profesionişti, ce a câştigat atenţia incubatoarelor de afaceri din centre financiare renumite. Antreprenorii şi-au propus ca produsul lor să ajungă să fie folosit de cei mai mari jucători din industria finanţelor la nivel mondial şi să atragă fonduri de un milion de euro până la finalul anului.

    L-am întâlnit pe Florin Grosu şi pe Florin Cioacă, fondatorii Traderion, în perioada în care pregăteau unul dintre cele mai importante demersuri din activitatea lor – proiectul pilot pentru JP Morgan, prin care urma să prezinte reprezentanţilor băncii cu active de peste 2.000 de miliarde de dolari modul în care ar putea să îi ajute în activitate platforma creată de ei. Dacă traderii JP Morgan sunt inhouse, pentru partea de jocuri de trading şi pentru simulări ei apelează la firme de software. Traderion le-a câştigat atenţia prin simulatorul avansat, cu scenarii economice reale şi algoritmi de învăţare care permit personalizarea în timp real a planului de învăţare pentru fiecare trader în parte.

    „Totul este îmbrăcat într-un joc cu niveluri, cu trucuri şi recompense; în loc să fie o simulare opacă, îi ducem în direcţia unui joc serios, e ca şi cum ai pune un costum pe tine cu 90 de senzori şi, la fiecare stimul, reacţia îţi este monitorizată“, explică Florin Cioacă modul în care funcţionează platforma lor. Concret, aceasta este o platformă de management al talentului pentru traderii din departamentele de trezorerie ale băncilor. Platforma conţine şi un simulator al pieţei de capital, creat cu algoritmi de machine learning, ce permit celor care o folosesc, la fel ca într-un simulator de zbor, să se antreneze chiar şi după finalizarea programului de training la care au participat.

    Algoritmii respectivi generează, în baza unor scenarii reale create în funcţie de date istorice, volume, preţuri din piaţă sau comportamente ale jucătorilor, generând chiar şi noi bănci în platformă, care se comportă la fel ca în lumea reală. Traderului care se antrenează astfel i se construieşte un profil detaliat, în baza a 90 de indicatori diferiţi – pentru fiecare oră petrecută de el în platformă, aceasta colectează 150.000 de informaţii diferite, ce permit realizarea profilului. Sunt identificate astfel abilităţile de a face profit şi chiar şi comportamentul etic. Pe piaţă există şi alte platforme de training pentru traderi, însă ceea ce diferenţiează Traderion de restul sunt algoritmii de machine learning ce permit funcţionarea pe baza scenariilor ce imită viaţa reală, spun cei doi. 

    Investiţia iniţială în platformă a fost de 125.000 de dolari, dintre care 25.000 de dolari au fost fonduri primite în cadrul unui incubator din SUA, iar restul fonduri proprii. Investiţiei iniţiale i s-au adăugat 75.000 de euro primiţi de la incubatorul londonez Seedcamp. Traderion se adresează exclusiv clienţilor corporate sau instituţionali, şi nu traderilor din piaţa de retail, deşi antreprenorii spun că au primit solicitări de la persoane care credeau că sunt o platformă care angajează traderi. „A trebuit să le explicăm de fapt că noi suntem platforma de training a traderilor“, spune Florin Grosu. Modelul de business al Traderion presupune monetizarea prin plata de către instituţia ce i-a contractat a 500 de dolari pe lună pentru fiecare persoană antrenată pe platformă. Până acum, au atras în portofoliu clienţi precum Institutul Bancar Român, CEC, Raiffeisen, Intesa Sanpaolo Bank şi Citibank, dar şi universităţile de profil precum Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea Timişoara, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

    În ce priveşte responsabilităţile antreprenorilor, Florin Grosu se axează pe zona de business development, iar Florin Cioacă pe program management. Cei doi spun că se completează, un motiv fiind şi formaţia profesională diferită. Florin Cioacă a absolvit Finanţe-Bănci în cadrul ASE. În liceu a fost olimpic la matermatică şi a studiat 11 ani de algoritmică, iar în timpul facultăţii a participat la un internship în trezoreria Citibank, unde, spune el, a avut şansa să fie într-o echipă „de fier“. Era un internship neplătit, însă petrecea acolo între 8 şi 10 ore. „La vremea aceea, trezoreria Citibank era extrem de activă, existau clienţi în permanenţă, iar internshipul acela m-a făcut să iubesc tradingul.“ Ulterior, a fost acceptat în postul de junior trader în cadrul Citibank, însă apoi toată echipa s-a mutat la Bancpost, în urma unui leveraged buyout.

  • Câţi români se joacă în online şi pe mobil şi cât cheltuiesc pentru asta?

    In-game advertising şi advergaming sunt noţiuni din ce în ce mai des vehiculate şi în industria de advertising din România. Prima noţiune se referă la expunerea mesajului publicitar în jocuri existente, în timp ce cea de-a doua presupune crearea unui joc în scopul promovării unui produs, dar ambele adresează acelaşi segment de consumatori: utilizatorii de jocuri electronice.

    În cazul in-game advertising, pentru a putea obţine mult doritul click, brandurile trebuie să convingă acesti utilizatori să îşi întrerupă experienţă de joc, adică să determine o schimbare imediată de comportament, transferându-i dintr-o stare de relaxare sau deconectare, într-o zonă decizională. În acest scop este important să stim cum pot brandurile sa isi integreze mesajul lor in experienta de joc online sau pe mobil.

    Acesta a fost obiectivul principal al unui studiu cantitativ desfasurat in Februarie 2016 de Starcom MediaVest Group pe un esantion de 2563 respondenti, reprezentativ pentru populatia online din mediul urban, cu varste peste 18 ani.

    „Principala motivaţie pentru a juca jocuri electronice este de a face timpul de aşteptare să treacă mai repede, deconectând de la grijile cotidiene. Activarea spiritulului competitiv este de asemenea un puternic factor determinant, mai ales pentru online gamers“, declară Rodica Mihalache – head of Consumer & Business Insights, Starcom MediaVest Group.. Indiferent daca sunt jucate online sau prin aplicatii, jocurile ofera satisfactie, intensificata prin premii si recompense. Jucatorii din Romania sunt mai degraba solitari, jocurile electronice in echipa fiind preferate de ¼ din ei si mai putin de 1/3 considerand jocul o ocazie de socializare. Segmentul de jucatori “profesionisti”, care vad din online gaming o metoda de a castiga bani, este foarte mic in Romania.

    Chiar daca interactiunile din jocuri sunt limitate, discutiile despre jocuri au loc pe numeroase canale, dintre care cele mai utilizate sunt grupuri de interese de pe Facebook, videoclipuri pe YouTube, discutii pe forumuri si pe bloguri.

    Facebook ramane principala destinatie pentru online & mobile gaming, ceea ce face ca jocurile de tip Puzzle (e.g. Candy Crush Saga) sa fie in topul preferintelor, iar cei care joaca sa fie in proportii egale barbati si femei.

    Cum majoritatea joaca in paralel mai mult de 2 jocuri online, urmatoarele destinatii in topul preferintelor sunt website-urile din .com si platformele online de genul Xbox, Steam sau PlayStation Network. Astfel, 20% din cei care joaca online afirma ca platesc pana la 500 de lei pe luna pentru aceasta activitate.

    Românii joacă în medie tre jocuri pe telefonul mobil, arată studiul realizat de Starcom Mediavest Group. Nu toate jocurile instalate sunt şi jucate: 8% dintre cei care îşi instalează mai mult de trei jocuri pe telefonul mobil vor juca maximum trei dintre ele. „Comparativ cu online gamers, jucătorii în aplicaţii pe telefonul mobil petrec mai puţin timp într-o sesiune de joc, mai exact jumătate din timpul unei sesiuni de gaming online. Cu toate că beneficiază de mobilitate, principalul loc în care jocurile pe telefonul mobil sunt jucate este propria casă, iar intervalul de timp preferat de majoritatea este între orele 19.00 – 00.00“, declară Rodica Mihalache – head of Consumer & Business Insights, Starcom MediaVest Group. Tot ea arată că mai puţini români sunt dispuşi să aloce bani pentru jocuri pe telefonul mobil (14%), iar suma de bani alocată este considerabil mai mică (maxim 50 lei) decât în cazul jocurilor online (maxim 500 de lei), în special pentru cumpărături în cadrul aplicaţiei. „In-app puchases sunt principala modalitate prin care mobile gamers aleg să plătească bani pe jocuri sub formă de aplicaţii de mobil, aşadar implicarea jucătorilor în povestea jocului ridică şansele ca aceaştia să se implice şi financiar“, adaugă Rodica Mihalache.

    66% din online gamers sunt interesaţi de reclamele afişate în jocuri şi nu le consideră deranjante mai ales dacă le permit să joace sau să avanseze în joc gratuit sau dacă susţin cauze sociale. Acelaşi comportament se regăseşte şi în cazul jocurilor instalate pe telefonul mobil, mai arată studiul relizat de Starcom Mediavest Group.

    20% isi aduc aminte brandurile comunicate in timpul jocului si 11% chiar ar vrea sa cumpere produsele carora li s-a facut reclama pe aceasta cale. Categoriile considerate a se integra natural in online & mobile games sunt IT&C, fashion, carti, turism, electronice si electrocasnice:

    Fie ca este sau nu asociat in mod natural cu jocurile online sau pe mobil, orice brand sau produs poate determina reactia dorita din partea jucatorilor, daca urmareste dorintele acestora, iar Rodica Mihalache enumeră:

    –           Cei mai multi joaca din lipsa de activitate, pentru a nu se plictisi si pentru o buna parte dintre jucatori experienta de joc marcheaza o deconectare in scop de relaxare. O experienta de brand care intretine aceasta dispozitie determinata de joc creste rata de transfer din utilizatori de joc in vizitatori de brand landing page.

    –           Brandurile trebuie sa respecte comportamentul de joc: daca aceasta experienta este una solitara, nu trebuie fortata o experienta de brand in scop de socializare in cadrul jocului. Comportamentul de socializare poate fi sustinut de catre branduri pe canalele in care au loc discutii despre jocuri (grupuri de interese de pe Facebook, videouri pe YouTube, discutii pe forumuri si pe bloguri etc).

    –           Spre deosebire de jucatorii in aplicatii pe telefonul mobil, online gamers sunt mai implicati in experienta jocului, petrecand mai mult timp pe sesiune, fiind motivati intr-o masura mai mare de spiritul competitiv, cheltuind mai multi bani pentru aceasta pasiune. Pentru ei cele mai importante sunt beneficiile pe care brandurile pot sa le ofere in cadrul jocului: acces gratuit la un nou nivel sau la noi abilitati/ noi instrumente/ noi echipamente utile pentru a progresa; castigarea de premii sau statusuri pe care sa le afiseze in joc; trucuri pentru a trece de anumite etape dificile etc.

    –           Din ce in ce mai mult castigul capata valente emotionale, acest trend fiind vizibil si in randul jucatorilor care manifesta o receptivitate crescuta fata de reclamele afisate in joc pentru a sustine cauze sociale. Implicarea in experienta de brand poate fi aprofundata daca experienta de joc contribuie la sustinerea respectivei cauze: de exemplu, pentru toti jucatorii care ajung la nivelul x, brandul doneaza suma de bani Y.