BusinessMagazin

Tag: it

  • Criza de după criză. România pierde creierele din IT în faţa Vestului

    Imaginaţi-vă că faceţi parte din echipa care dezvoltă software pentru companiile care vor fi în viitor echivalentele de astăzi ale Apple, Netflix sau Facebook. Sună promiţător, nu-i aşa? Ei bine, pentru unii IT-şti români visul de a lucra pentru o companie din Silicon Valley – foarte greu de atins înainte de pandemie – a devenit realitate. România asistă la primul „exod virtual” de creiere din IT, în care firmele din Vest care nu au prezenţă în România recrutează specialişti IT români, fără să le mai ceară – ca altădată – să se relocheze.

     

    Au şansa să lucreze la viitorii unicorni născuţi în statele din Vest (SUA sau vestul Europei), fără să se mute cu familiile acolo şi fără să treacă prin procedurile birocratice ale obţinerii unui permis de muncă în străinătate. În plus, dacă lucrează în echipele de la început, au şansa să devină milionari în câţiva ani, dacă firma are succes şi se listează la Bursă, pentru că au acţiuni incluse în pachetele de beneficii. Pentru câteva sute sau poate chiar mii de specialişti IT din România, visul de a „face diferenţa” lucrând pentru headquarterul unei companii internaţionale de tehnologie a devenit realitate în pandemie, odată cu normalizarea muncii de acasă şi a orientării firmelor străine spre recrutarea specialiştilor remote din alte state. O singură condiţie trebuie să îndeplinească: să ştie foarte bine tehnologiile pentru care au fost angajaţi.

    Marius are 32 de ani şi lucrează în start-up-uri din IT de aproape 13 ani, iar în luna august a anului trecut s-a angajat pentru prima oară ca specialist cercetare-dezvoltare într-un start-up cu sediul în Statele Unite.

    „Am primit o ofertă de la un start-up din Silicon Valley, specializat pe zona de augmented reality pentru ca businessurile să îşi optimizeze procesele de asigurare a calităţii, într-un moment în care rămăsesem fără job pentru că firma la care lucram, tot un start-up, a rămas fără fonduri. La acel moment chiar voiam să fac o pauză de două luni, dar am primit această ofertă pe LinkedIn şi mi s-a părut interesantă”, a spus Marius, care a lucrat doar opt luni pentru start-up-ul din SUA, pentru că, spune el, nu i-a plăcut direcţia în care mergeau lucrurile. Sugestiile sale de îmbunătăţire a unor procese nu erau implementate, iar programul includea participarea la câte 3-4 şedinţe pe săptămână, în jurul orei 19 – 20, ceea ce îi dădea viaţa socială peste cap.

    „Legat de bani, eu am o filosofie destul de simplă: vreau să primesc o sumă suficient de mare încât să mă simt confortabil. Apreciez proiectul la care lucrez mai mult decât banii, pentru că au fost situaţii când am plecat de la un job mai bine plătit la unul mai prost plătit, dar cu un proiect mai interesant şi cu o echipă în care mă simţeam mai bine”, a mai spus Marius, care acum lucrează pentru un alt start-up, tot din SUA. El a adăugat că 3.500 de euro net pe lună este nivelul veniturilor de la care se simte confortabil, însă subliniază că este chiar „ieftin” prin comparaţie cu tarifele percepute de alţi specialişti cu profil similar cu al lui.

    „Ofertele venite de la companiile din străinătate pentru specialiştii IT români sunt sesizabil mai mari pentru că formele de colaborare sunt sub formă de SRL sau PFA şi auzim sume între 8.000 şi chiar 10.000 euro lunar”.

    Ana Giurcă, managing partner, Loginro, platformă pentru specialişti IT

    Deficitul mare de specialişti IT şi, mai nou, competiţia venită din partea angajatorilor străini pentru candidaţii români au condus, într-adevăr, la situaţii care îi surprind chiar şi pe recruiteri. Răzvan Zglobiu, head of talent aquisition la firma de recrutare APT a spus, recent, la o emisiune ZF Live, că a avut un caz în care un candidat pentru o poziţie de specialist în zona de cloud a refuzat o ofertă salarială de 24.000 de lei net (cca. 4.800 de euro) pe lună, oferită de o companie de top de pe piaţa locală.

    A fost nevoie de mai puţin de doi ani – de când a început pandemia – pentru ca un fenomen de pe piaţa IT românească – „exodul fizic de creiere” – să ia o traiectorie diferită, complet neaşteptată, a „exodului virtual de creiere” în IT.

    În ultimii 20 de ani peste 37.000 de IT-şti au plecat să lucreze pentru companii din străinătate, potrivit unui studiu realizat de platforma Loginro, o comunitate a specialiştilor de tech care are şi un marketplace de joburi pentru românii IT-işti plecaţi în diaspora.

    Pandemia a arătat însă că nu e nevoie de relocare pentru a accesa joburi de la companii din străinătate, iar angajatorii străini au început să valorifice mai mult know-how-ul specialiştilor români din IT.

    „Vedem mai multe tendinţe de la începutul anului în piaţa de recrutare tech. Profesioniştii sunt targetaţi de către companii din afara României pentru a lucra remote. În general, ofertele sunt sesizabil mai mari pentru că formele de colaborare sunt sub formă de SRL sau PFA şi auzim sume între 8.000 şi chiar 10.000 euro lunar”, spune Ana Giurcă, managing partner la platforma Loginro. În acelaşi timp, adaugă ea, profesioniştii au început să fie mai deschişi la aceste forme de colaborare (SRL/PFA). Astfel, dacă până în 2020 doar undeva la 10% din piaţa tech ar fi luat în considerare colaborarea în această formă, în 2021, pe anumite roluri, unu din trei profesionişti este deschis să fie contractor.

    În domeniul IT munca remote a fost întotdeauna prezentă, însă a fost văzută dintotdeauna ca o alternativă mai puţin bună a muncii de la birou. În America, firmele de IT au lucrat mereu cu echipe de la distanţă, însă pandemia a adus „la acelaşi nivel” echipele care lucrau de la birou cu cele care lucrau de la distanţă.

    „Vedem acest fenomen şi în România. Ştim că sunt programatori care sunt angajaţi direct de firmele IT din Vest (SUA sau vestul Europei) pe salarii foarte mari, care, în mod nesurprinzător, pentru americani sunt încă foarte mici. Nu aş spune că este un fenomen de masă, ci că este un fenomen rezervat mai degrabă programatorilor seniori care ştiu şi pot să lucreze independent. Cei aflaţi în primii ani de carieră vor mentori de la care să înveţe şi de multe ori preferă să se angajeze la firme din România”, a explicat Andrei Pitiş, CEO al Simple Capital, firmă de investiţii pentru start-up-urile din IT.

    „Ştim că sunt programatori care sunt angajaţi direct de firmele IT din Vest (SUA sau vestul Europei) pe salarii foarte mari. Nu aş spune că este un fenomen de masă, ci că este un fenomen rezervat mai degrabă programatorilor seniori care ştiu şi pot să lucreze independent”.

    Andrei Pitiş, CEO al Simple Capital, firmă de investiţii pentru start-up-urile din IT

    În prezent, spune el, bazinul de angajări din IT a crescut foarte mult, iar singura problemă este diferenţa mare de fus orar dintre America şi România, dar care poate fi rezolvată cu ajutorul platformelor online care permit angajaţilor să-şi lase mesaje pentru colegii care au un program de lucru diferit de al lor.

    „A existat, există şi va exista un deficit mare de forţă de muncă în IT, iar proiectele informatice devin din ce în ce mai complexe, iar pandemia a arătat că firmele pot angaja specialişti de oriunde”, a mai spus Pitiş, care este şi preşedinte al producătorului român de software Sofbinator, companie care se pregăteşte pentru listarea la Bursa de la Bucureşti.

    Chiar dacă specialiştii IT sunt mai deschişi spre forme de colaborare de tip freelancing (PFA sau SRL) – întrucât legislaţia nu permite firmelor din străinătate să încheie contracte de muncă cu angajaţi români fără să aibă sediu aici – unii vor să revină la contracte de muncă după 2-3 luni de activitate „independentă”.

    „În cazul candidaţilor cu care noi am discutat, motivele pentru această decizie au ţinut mai degrabă de nemulţumirea pentru proiectele pe care le-au avut ca şi contractori – care nu erau suficient de complexe sau provocatoare. Este clar că în ultimul an s-a accelerat şi acest trend al contractării sau lucrului de tip freelance şi cu toate că probabil vor fi şi situaţii în care profesioniştii vor reveni la formă clasică de contract, deja, la nivel de piaţă, rămâne deschidere mult mai mare pentru oameni de a lucra sub formă de contractare, remote, fie pentru companii din afară, fie din România. Probabil că următorul pas (şi am început să vedem şi această tendinţă) va fi ca angajatorii din România să abordeze sub formă de contractare persoane din alte pieţe – şi avem exemple pentru Europa de Est, Ucraina, India, Turcia”, a explicat Ana Giurcă de la Loginro.

    Profesioniştii au început să fie mai deschişi la forme de colaborare precum SRL sau PFA. Astfel, dacă până în 2020 doar undeva la 10% din piaţa tech ar fi luat în considerare colaborarea în această formă, în 2021, pe anumite roluri, unu din trei profesionişti este deschis să fie contractor.

    Peste 200.000 de angajaţi lucrează în sectorul IT&C din România, sector care generează aproape 7% din Produsul Intern Brut şi care oferă cele mai mari salarii din economie. Salariul mediu net în rândul programatorilor, care prestează „activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice”, a ajuns la 8.400 de lei net în luna iunie a acestui an şi este de 2,4 ori mai mare decât salariul mediu la nivel naţional, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Viaţa de programator în România este confortabilă, angajaţii sunt trataţi cu respect şi înţelegere, iar nimeni nu îndrăzneşte să le spună ceva, chiar dacă sunt zile în care productivitatea nu este tocmai cea dorită de angajatori.

    „Mi-a zis un programator vinerea trecută că e urât afară, că are o zi proastă şi nu poate să scrie cod, că nu are inspiraţie. Că dacă se apucă de scris, va scrie prost. Ce puteam să îi zic? Să se uite la un film, chiar dacă l-am plătit pentru ziua aia în care nu a făcut nimic. Sunt astfel de situaţii în care, ca antreprenor, nu ai ce să faci, dar mă aştept ca atunci când îmi arde buza să mă ajute şi să stea peste program, dacă e nevoie”, a spus Adrian Dinu, fondatorul Creasoft, companie care produce sisteme de monitorizare şi control de la distanţă. Antreprenorul adaugă că programatorii români trebuie să se simtă apreciaţi şi recompensaţi pe măsură şi, chiar dacă nu primesc tocmai salariile pe care
    le-ar primi dacă s-ar angaja pentru o firmă din străinătate, totuşi partea de socializare, ieşirile în oraş cu echipa de exemplu, pot face diferenţa.

    „Un programator român primeşte 1-2 oferte de job pe LinkedIn în fiecare zi. Dacă îi supără angajatorul într-o zi, în maximum două săptămâni se pot angaja în altă parte. De aceea e important ca ei să se simtă apreciaţi”, a mai spus Adrian Dinu. Un mare dezavantaj al muncii remote pentru o companie din străinătate este, spune Adrian Dinu, faptul că, uneori, angajaţii români pierd foarte mult timp încercând să se înţeleagă cu colegii lor din Australia sau din Scoţia, din cauza accentului acestora în limba engleză.

    „La mine în companie salariile sunt destul de mari, stau liniştit din acest punct de vedere. Însă din păcate multinaţionalele IT din România plafonează majoritatea salariilor undeva în jurul valorii de 2.000 de euro net pe lună, doar cei foarte buni reuşesc să obţină salarii mai mari, din păcate, pentru că e multă competiţie pentru ei”, a mai spus Adrian Dinu. Totuşi, el crede că viaţa confortabilă pe care o au IT-ştii care lucrează pentru companiile din România nu va conduce la un fenomen în masă în ceea ce priveşte „exodul virtual de creiere”, pentru că cei care lucrează în România pot să le zică şefului: „Sunt la restaurant, ne auzim peste o oră”, lucru care nu s-ar putea întâmpla dacă jobul ar fi la o companie din străinătate, unde regulile sunt mai stricte.

    Momentan, nu există o instituţie care să culeagă date privind existenţa acestui fenomen prin care firmele din Vest fără prezenţă locală angajează specialişti IT. Un lucru este măsurat însă: anul acesta, unu din cinci angajaţi din multinaţionale îşi va părăsi locul de muncă, potrivit studiului salarial realizat de Mercer Marsh Benefits. Iar o parte dintre aceştia vor accepta, poate, ofertele de angajare ale unui angajator străin.

    „Mi-a zis un programator vinerea trecută că e urât afară, că are o zi proastă şi nu poate să scrie cod, că nu are inspiraţie. Că dacă se apucă de scris, va scrie prost. Ce puteam să îi zic? Să se uite la un film, chiar dacă l-am plătit pentru ziua aia în care nu a făcut nimic”.

    Adrian Dinu, fondator  Creasoft, companie care produce sisteme de monitorizare şi control de la distanţă

     

  • În plină expansiune europeană. Cum a reuşit o echipă de români să atragă finanţări de 25 de milioane de euro pentru zeci de proiecte din ţară şi străinătate

    Pentru echipa de români care şi-a propus să democratizeze accesul la investiţiile în cele mai promiţătoare start-up-uri de tehnologie, rezultatele sunt spectaculoase după nici doi ani de funcţionare: finanţări de 25 milioane euro atrase pentru câteva zeci de proiecte, nu doar din România, ci şi din alte ţări europene. Ambiţiile platformei de equity crowdfunding SeedBlink sunt însă mai mari decât atât.

    Astfel, start-up-ul îşi doreşte să se extindă accelerat la nivel european încât „oferta” de proiecte care îşi doresc să schimbe lumea să vină de pe întregul continent şi la fel şi în cazul investitorilor. Carmen Sebe, unul dintre cei mai titraţi manageri români din IT, cu o experienţă relevantă în dezvoltarea internaţională a unor companii de tehnologie, a detaliat planurile planurile SeedBlink pentru perioada următoare, la scurt timp după preluarea funcţiei de CEO.

    „Scopul mandatului meu de acum încolo este de a construi o echipă şi o companie stabilă, obiectivul final fiind acela de scalare europeană a SeedBlink. Adică să putem aduce pe platforma noastră companii, start-up-uri din Europa, iar numărul de investitori sau plaja de investitori pe care îi avem în acest moment să o lărgim şi spre Europa”, a declarat Carmen Sebe, noul CEO al SeedBlink, în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch. Compania a fost fondată de foştii bancheri Andrei Dudoiu şi Ionuţ Pătrăhău alături de antreprenorul Iulian Pădurariu, în proiect intrând ulterior, la începutul anului 2020, şi Carmen Sebe şi Radu Georgescu.

    „Vom fi ajutaţi evident şi de regulamentul european care va intra în vigoare din noiembrie anul acesta. Acesta este obiectivul şi am început cu toate deodată, ca de obicei: crearea echipei, «pipeline» de start-up-uri din străinătate, investitori.”

    În vara acestui an, SeedBlink a atras finanţarea de serie A în valoare de 3 mil. euro de la fondul Catalyst România II şi alţi investitori ca parte a unui plan de creştere şi expansiune a businessului la nivel internaţional. După această rundă, Carmen Sebe a fost promovată CEO al SeedBlink, în timp ce Andrei Dudoiu, cofondatorul şi fostul CEO al companiei, a devenit managing partner şi preşedinte al Consiliului de Admnistraţie, în timp ce Ionuţ Pătrăhău este, de asemenea, managing partner şi responsabil pentru corporate development. Radu Georgescu îşi continuă activitatea în calitate de chairman of the board of advisors.

    „Avem de construit pentru a arăta efectiv cine suntem pe plan internaţional. În România ne ştie lumea, şi ne ştie ca oameni pe fiecare dintre noi, dar pe piaţa internaţională te duci şi cu alte tooluri”, a punctat ea.

    Carmen Sebe este cea mai puternică femeie din IT-ul românesc, ea având rolul de manager-cheie în mai multe tranzacţii importante de pe piaţa locală de tehnologie – vânzarea RAV, ePayment şi Avangate.

    Actualul business pe care îl conduce, platforma de investiţii SeedBlink, le permite utilizatorilor înregistraţi să investească sume pornind de la 2.500 de euro în start-up-urile tech care organizează campanii de finanţare prin intermediul său. În prezent, SeedBlink a ajuns la un portofoliu de 7.000 de investitori, faţă de aproximativ 1.000 în primăvara anului anterior.

    „Acum avem 54 de campanii finalizate şi 25 milioane de euro – bani strânşi pentru aceste campanii, şi aproape am atins un număr de 7.000 de investitori. La nivel de investitori majoritatea sunt din România: distribuţia este astfel – 80% din România, 20% din afară“, a precizat ea, adăugând că expansiunea puternică a platformei a fost posibilă şi pentru că piaţa avea nevoie de o asemenea soluţie.

    „Lucrurile într-adevăr au evoluat foarte frumos din motive care au ţinut şi de mediul exterior, dar şi de SeedBlink ca platformă. Spun de mediul exterior pentru că în România până acum investitorul căruia ne adresăm noi nu avea posibilitatea de a investi într-un start-up de tehnologie decât din postura de angel investor – unde însă sumele de pornire sunt mari, de peste 50.000 de euro, fie prin intermediul unui fond de investiţii, ceea ce este şi mai complicat.”

    Atunci, explică Sebe, această oportunitate oferită de SeedBlink de a investi într-un start-up de tehnologie, care poate să aibă succes sau nu – riscurile trebuie subliniate încă o dată – cu o sumă minimă pornind de la 2.500 de euro a prins foarte bine în această zonă.

    ”Pe de altă parte, am avut şi probabil încă ne confruntăm cu o lipsă de finanţare, de access la finanţare în ţară pentru start-up-urile de tehnologie. În acest context, s-a întâlnit cererea cu oferta şi am reuşit să aducem în platformă, pentru investitori, companii care nouă ni s-au părut interesante, iar fiecare dintre investitori îşi alege ce e interesant, fiecare are propria lui teză de investiţie“.

    De câteva luni, membrii SeedBlink au început să facă demersuri pentru a capta interesul investitorilor din străinătate, care pe de-o parte reprezintă şi un proces de educare în sine pentru echipă, cât şi pentru investitori.

    „Recunoaştem cinstit că o parte din investitorii din afară vin cu întrebări foarte pertinente despre aceste investiţii. Probabil că am atins exact acel segment care este mai educat în zona asta. Iar în ceea ce priveşte proiectele, în acest moment o jumătate sunt locale. Este clară tendinţa de a pune la dispoziţia investitorului european, pentru că nu vom mai face această distincţie între investitorul din România şi cel din alte ţări, companii din diferite ţări, din diferite verticale”, a menţionat Carmen Sebe.

    „Poate că ţara nici nu este relevantă până la urmă, vorbim de tehnologie, iar tehnologia este internaţională. Majoritatea proiectelor pe care le avem noi sunt relativ legate de software, deci nu e neapărat legat de una dintre ţări”, a completat ea.

    În continuare, echipa SeedBlink are în plan să dezvolte platforma cu noi funcţionalităţi utile pentru investitori. Printre cele mai importante se numără crearea unei pieţe secundare prin intermediul căreia investitorii care vor să îşi vândă acţiunile din start-up-urile care au strâns bani pe platformă să poată găsi cumpărători.

    „Avem planuri ambiţioase. Sunt planuri din punct de vedere tehnologic să spunem şi cu impact destul de mare – din această categorie ar fi pe de o parte crearea unei pieţe secundare, operaţiune pe care ne-o permite regulamentul european. Sperăm ca anul viitor această piaţă secundară să fie disponibilă în platformă. Această piaţă secundară oferă posibilitatea de a-ţi arăta intenţia de a vinde unele acţiuni şi altcineva să spună da, vreau să le cumpăr. SeedBlink nu va intermedia tranzacţia pentru că noi nu suntem bursă, dar putem să dăm posibilitatea oamenilor să vândă sau să fie în contact cu cei care vor să cumpere. Este un lucru care cred că va fi foarte de folos pentru că atunci lichiditatea acestor active va fi mult mai mare”, a punctat CEO-ul SeedBlink.

    Totodată, echipa SeedBlink lucrează şi la automatizarea a cât mai multor procese interne, precum şi la funcţionalităţi care să ajute investitorii să îşi gestioneze mai bine portofoliile.

    „Intenţionăm să automatizăm cât mai multe dintre procesele pe care acum le facem un pic mai greoi. Învăţăm şi noi cum să facem aceste lucruri: de la plata cu cardul, automatizarea de generare de contracte şi tot felul de lucruri care uşurează investiţia. Ne propunem să fim cât mai transparenţi, cum am fost şi până acum, către investitori”, a menţionat ea, adăugând că în acelaşi timp, SeedBlink îşi doreşte să fie activă în zona de educare a investitorilor.

    „Şi mai multe decât atât, ne dorim să fim activi în zona de educare pentru că scopul nostru este oarecum să fim o platformă care se adresează într-adevăr omului cu venituri medii spre înalte, dar ne dorim să educăm acest investitor să îşi facă nişte portofolii de companii.” Crearea unui portofoliu înseamnă că ai o teză de investiţii – eu investesc în healthtech, de exemplu, sau în fintech-uri, sau în energia verde. Dar investitorii trebuie să ştie să se uite la aceste start-up-uri, explică Sebe.

    „Deci încercăm să aducem unelte pentru investitori pentru că suntem, totuşi, o platformă care se adresează investitorilor în primul rând, deci să aducem aceste unelte de tip venture capital la îndemâna investitorului, care poate să vadă raportările de la companiile în care a investit, evoluţia acestor companii, care sunt drepturile lui pe care SeedBlink le-a negociat, pentru că noi facem o mulţime de acţiuni în favoarea investitorilor, acţiuni de care investitorul va beneficia la următoarele runde de investiţii sau la exit. Şi toate aceste lucruri le va putea vedea în acest segment, MyPortofolio, pe care noi îl vom dezvolta foarte mult. Deci ca să sumarizez: planul nostru este să facem unelte cât mai uşoare pentru investitori, prin care să poată să şi ia nişte decizii bune şi în cunoştinţă de cauză şi să poată să-şi urmărească investiţiile de la noi din platformă.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Boost

    1. Invitat: Cristina Ţoncu, cofondator al Techcelerator – cel mare program de accelerare din România pentru start-up-uri de tehnologie.

    Bilanţ la 3 ani: Techcelerator a lucrat până acum cu şapte serii de start-up-uri, mai exact cu 110 companii care au reuşit să ia în total finanţări de peste 8 milioane euro.

    „Noi până acum am derulat şapte batch-uri, iar între timp am început să facem şi programe dedicate pe diferite teme – pe produse de advancing AI, produse din industria fintech ş.a.m.d. Dar, în general am derulat şapte batch-uri pe termen mediu – trei luni. Am lucrat cu aproape 110 companii pentru care ne-am străduit să facilităm investiţii de peste 8 milioane de euro – este o sumă relevantă pentru ecosistemul nostru având în vedere că o rundă medie de investiţii se situează între 150.000-200.000 euro.“

    2. Invitat:  Matei Dumitrescu, fondator, Commons Accel – program de accelerare pentru start-up-uri fondat în 2019.

    Doi ani în cifre: La cele patru ediţii organizate până acum de Commons Accel au partipat în total peste 150 de antreprenori, dintre care o parte au reuşit să atragă şi investiţii pentru proiectele lor.

    „În ultimii doi ani, am ajuns la circa 15 investiţii pentru start-up-urile accelerate de noi. Nevoie este însă şi mai mare. Pentru ediţia de anul acesta am încercat să folosim vara ca să ne regrupăm şi să învăţăm din toate greşelile şi din tot feedbackul din trecut ca să ne îmbunătăţim şi să facem un program şi mai bun.“

    Start-up Update

    Invitat: Alina Mitrică, director comercial în cadrul Retargeting Biz – soluţie de marketing automatizat all-in-one dedicată magazinelor online.

    Ce e nou? Compania locală mizează anul acesta pe o creştere de circa 30% a businessului, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cât şi al numărului de clienţi, în condiţiile în care platforma are o nouă versiune în care s-au investit peste 3 mil. euro. În prezent, Retargeting are aproape 1.000 de clienţi activi, iar în primele zile de la lansarea noii versiuni a reuşit să atragă câţiva zeci de clienţi noi.

    „Odată cu lansarea platformei noi, a crescut foarte mult şi valoarea medie a unui client în platformă, tocmai pentru că avem servicii mai multe, sunt clienţi mai mari care au intrat în platformă şi atunci nu doar numărul clienţilor din portofoliu a crescut, cât şi valoarea medie a clientului. Pentru noi este foarte important care va fi valoarea clienţilor la finalul anului. Este un mix între cele două – între cantitativ şi valoric.”

    Investor Watch

    Invitat:  Carmen Sebe, noul CEO al SeedBlink – platformă de equity crowdfunding.

    Boom de investitori: Platforma de investiţii SeedBlink a ajuns la un portofoliu de 7.000 de investitori, faţă de aproximativ 1.000 în primăvara anului anterior.

    „Acum avem 54 de campanii finalizate, douăzeci şi cinci de milioane de euro strânşi pentru aceste campanii, şi aproape am atins un număr de 7.000 de investitori. La nivel de investitori majoritatea sunt din România: distribuţia este astfel – 80% din România, 20% din afară.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

     

     

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.


     

  • Tranzacţia care schimbă piaţa de telecom din România: Orange pregăteşte anunţul preluării oficiale a fostului Romtelecom

    Orange, liderul pieţei de telecom din România, ar putea anunţa săptămâna aceasta preluarea oficială a pachetului majoritar de acţiuni al diviziei fixe a grupului Telekom România – fostul Romtelecom, o mutare cu un cost de 268 mil. euro prin care subsidiara grupului francez Orange devine un gigant cu afaceri anuale de aproape două miliarde de euro, aproape dublu faţă de competitorii săi. Orange a anunţat în noiembrie 2020 că a ajuns la un acord cu nemţii de la Deutsche Telekom pentru preluarea diviziei fixe a Telekom, însă abia acum au fost depăşite toate barierele legale şi operaţionale pentru ca fostul Romtelecom să treacă efectiv sub conducere franceză.

    Anunţul va sosi după ce în perioada 23-28 septembrie 2021 echipele tehnice ale grupului Telekom au lucrat contra cronometru pentru a finaliza una dintre cele mai importante sarcini generate de tranzacţia de vânzare: ruperea în două a sistemelor de IT dintre companiile de comunicaţii fixe şi mobile, şi întreruperea oricărei comunicări între sistemele de IT. Practic, în mai puţin de un an de zile, Telekom a fost nevoită să anuleze eforturile făcute începând cu anii 2013 / 2014 de a unifica sistemele celor două companii.

    După ruperea celor două infrastructuri de IT în două, mai multe module şi funcţionalităţi sunt asigurate din Grecia, de echipa grupului elen OTE, acţionarul majoritar, au precizat pentru ZF surse din industrie. “În aceste zile s-a produs segregarea finală a sistemelor de IT, iar pentru compania de telefonie mobilă unele servicii sunt asigurate acum din Grecia. Următoarele săptămâni vor arăta rezultatele acestei operaţiuni extrem de complexe, dacă sistemele vor funcţiona fără probleme”, a declarat pentru ZF o sursă din industrie.

    Francezii au luat o decizie şi în ceea ce priveşte echipa care va conduce fostul Romtelecom: poziţia de CEO a companiei va fi preluată de românul Andrei Popovici – un executiv cu experienţă în banking (BRCI Bank) şi consultanţă (McKinsey) care a fost recrutat în 2015 de Telekom, au declarat pentru ZF mai multe surse din industrie. El ocupă în prezent poziţia de director executiv vânzări locale şi operaţiuni clienţi în cadrul Telekom România.

    Urmăriţi aici un interviu acordat de Andrei Popovici pentru ZF: Am învăţat că sub presiune putem face mult mai multe decât credeam şi că automatizarea şi digitalizarea sunt cheie

    Parte din echipa de conducere a companiei va rămâne şi Ladislav Petényi, director executiv strategie, transformare şi servicii wholesale România. Structura de conducere va fi una mai complexă, care va include şi un board, dar opţiunea Orange de a îi nominaliza pe cei doi foşti executivi Telekom în echipa de conducere din noua eră în care intră compania arată că francezii îşi doresc în primul rând stabilitate şi o continuitate a operaţiunilor dar şi doi oameni care cunosc bine “măruntaiele” Telekom pentru a fi implicaţi în procesul complex de integrare dintre cele două entităţi, a comentat pentru ZF o sursă din industrie.

    Orange România, companie care avea deja 11 milioane de clienţi pentru servicii fixe şi mobile şi afaceri de 1,2 mld. euro pe an, câştigă din tranzacţie afaceri de circa 500 mil. euro pe an, 5 milioane de clienţi pentru net, telefonie fixă şi TV plus 900.000 de abonaţi la telefonie mobilă, şi o reţea de fibră optică de 90.000 de kilometri ce ajunge la 3 milioane de gospodării, la un preţ de 268 mil. euro.
    Odată cu anunţul oficial al preluării Orange devine proprietarul a 54% din acţiunile fostului Romtelecom, diferenţa fiind deţinută de statul român, prin intermediul ministerului digitalizării. În viitor, Orange România va fuziona cu fosta companie Romtelecom, statul român urmând să deţină un procent minoritar din companie. Guvernele Orban şi Cîţu, care au gestionat discuţiile cu Orange, au fost şi continuă să fie complet netransparente în legătură cu tranzacţia, refuzând să ofere informaţii despre acord sau despre cum şi cine a evaluat valoarea acţiunilor deţinute de stat la fostul Romtelecom.

    Joi 30 septembrie, premierul Florin Cîţu are programate o întâlnire la Palatul Victoria cu reprezentanţi ai grupului Orange, conform datelor comunicate de Guvern.

  • Dacă văd că fondatorii îşi pun salarii de 2.000-3.000 de euro, nu ştiu dacă aş investi în ideea lor

    Piaţa românească de start-up-uri în tehnologie a început să crească vizibil şi tot mai mulţi antreprenori în IT, mai mici sau mai mari, scot capul la suprafaţă şi se uită în jur după finanţare, pentru a încerca să iasă cu produsul sau serviciul creat din apartamentul în care stau.

    Pe acest trend au apărut incubatoare – TechAngels, InnovX al BCR, fonduri de investiţii de început, Gapminder, Early Game Ventures, Catalyst, de exemplu, platforme de crowdfunding, SeedBlink şi în final piaţa AeRO de la Bursa de Valori, care s-a deschis acum 6 ani prin listarea Bittnet, iar acum se listează săptămânal câte o companie de tehnologie, prin vânzarea de obligaţiuni sau acţiuni.

    De asemenea, pe piaţă au apărut investitori individuali, mai mari sau mai mici, dispuşi să rişte mii, zeci de mii, sute de mii şi mai rar, milioane de euro.

    Fiecare dintre părţi încearcă să dea lovitura şi să găsească start-up-ul care să le multiplice banii de mii de ori.

    Deja piaţa românească de start-up-uri în IT a trecut de 100 de milioane de euro prin tot ecosistemul de acum şi se îndreaptă spre 200 de milioane de euro.

    Problema acestei pieţe de start-up-uri în IT nu este legată de bani, există destui, ci cum să găsească fiecare, chiar de la început, fondatorul, antreprenorul, ideea, start-up-ul care va da lovitura, astfel încât o investiţie cât mai mică să se transforme într-un câştig foarte mare din perspectiva randamentului, dar şi a banilor câştigaţi.

    Există mulţi investitori care sunt dispuşi să rişte mii şi zeci de mii de euro, mai puţini cei care riscă sute de mii de euro şi destul de puţini cei care, individual, sunt dispuşi să rişte milioane de euro.

    În lumea întreagă, în fiecare zi, apar milioane de start-up-uri în IT, cu milioane de idei, din care, într-un final, pot fi numărate pe degete companiile care reuşesc să treacă de evaluări de zeci de milioane de euro.

    UiPath, FintechOS, TypingDNA, ca să dau doar trei exemple, sunt excepţiile şi nu regula.

    Cu excepţia fondurilor specializate, nu avem investitori români care sunt dispuşi să rişte mai mult de câteva sute de mii de euro în companiile din tehnologie care sunt la început de drum şi care nu au decât o idee.

    Toată lumea se uită, analizează, citeşte şi încearcă să găsească start-up-ul, ideea, produsul sau serviciul care ar putea să treacă de la stadiul de PowerPoint şi Pitch la stadiul de execuţie, la obţinerea produsului şi, într-un final, în varianta cea mai fericită, scalarea lui, dincolo de pereţii unui apartament unde a fost creat.

    Companiile din tehnologie care au ceva cifre, care reuşesc să vândă un produs sau un serviciu, testează piaţa bursieră, iar până acum interesul, evaluarea şi creşterea acţiunilor au fost destul de ridicate.

    Acum să ne uităm spre piaţa de început, acolo unde investiţiile sunt mult mai mici şi unde rata de succes este destul de mică.

    Mihai Guran a lucrat la IBM, Dell, HP, BitDefender, acum este vicepreşedinte TechAngels şi încearcă să fie şi investitor în mai multe start-up-uri din tehnologie care sunt la început de drum. Are câteva investiţii de mii şi zeci de mii de euro, una dintre ele fiind RepsMate.

    La ZF Live, l-am întrebat la ce se uită atunci când primeşte dosarul unui start-up. Dincolo de idee, scalabilitate, potenţial de creştere etc., se uită la echipă, dacă poate să treacă proiectul din faza de idee la execuţie şi apoi vânzare. Un criteriu extrem de interesant la care se uită este legat de salariile care sunt în acel start-up care încearcă să atragă bani de la diverşi investitori. Fiind la început de drum, fondatorii unui start-up trebuie să muncească pe gratis sau pe salarii foarte foarte mici, ca şi echipa lor.

    Dacă văd că îşi pun salarii de 2.000-3.000 de euro, acesta este un lucru care mă face să nu investesc, spune Mihai Goran.

    Foarte mulţi dintre cei care încearcă să-şi facă o companie vin din multinaţionale, acolo unde au avut venituri de mii de euro pe lună. Nu pot avea acelaşi pachet salarial în propria companie, atâta timp cât nu reuşesc să înceapă să aibă încasări.

    La început, pentru a se realiza produsul sau serviciul imaginat, se investesc zeci, sute sau milioane de euro fără a produce nimic, niciun venit, ca să nu mai vorbim de profit. Aşa că, la început, cei care cred în acea idee trebuie să moară cu ea de gât şi fără să încaseze vreun ban ca salariu. Acest lucru este valabil şi pentru echipă.

    Tu nu poţi să ceri de la investitori zeci, sute şi chiar 1 milion de euro şi să ai o organigramă şi pachete salariale ca într-o multinaţională.

    Daniel Dines, de la UiPath, a spus într-un interviu pentru un produs la Financial Times că, timp de 10 ani, de când s-a reîntors în România de la Microsoft şi până când a dat lovitura cu UiPath, a trăit cu 2.000 de euro pe lună, mai puţin decât încasa de la Microsoft, în Seattle.

    Repet, UiPath este o excepţie atât pentru România, cât şi pentru Europa.

    UiPath a ajuns unde a ajuns după ce a strâns 2 miliarde de dolari de la investitori, din 2017 încoace, fără să simtă până acum gustul vreunui profit.

    Acum, piaţa start-up-urilor româneşti din tehnlogie este la început, iar investitorii, cei care pun banii încearcă să-şi formeze un sistem de criterii de evaluare, astfel încât să dea lovitura.

    Eu spun că dacă din 10 investiţii una trece la nivelul următor, este foarte bine.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Harta cheltuielilor din IT în România în 2021. Ce estimează compania de analiză IDC

    Piaţa IT din România va ajunge în 2021 la  aproape 4 miliarde de dolari, toate segmentele urmând să fie pe creştere, conform estimărilor companiei americane de consultanţă şi analiză International Data Corporation (IDC). Dintre toate segmentele, partea hardware va avea cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor cu produse, soluţii şi servicii IT, aceasta fiind estimată să depăşească 1,1 miliarde de dolari la sfârşitul lui 2021.

    Pe partea de software şi servicii IT, cheltuielile companiilor private care activează pe plan local şi ale sectorului public vor însuma aproape 1,6 miliarde de dolari la finalul acestui an, în timp ce – segmentul „3rd platform” care înglobează tehnologii noi precum cloud computing, mobility, big data, analytics şi innovation accelerators – IoT, robotics, blockchain, 3D printing, AR/VR (augmented reality/virtual reality), artificial intelligence şi security – va ajunge la 8,4 mil. dolari.

    Cu tot cu zona de telecomunicaţii, valoarea totală a cheltuielilor de pe plan local pe produse, soluţii şi servicii de tehnologie se va ridica la aproximativ 5,3 mld. dolari la finalul lui 2021, potrivit previziunilor IDC, în creştere cu 5,9% comparativ cu anul trecut.

    Datele confirmă accelerarea proceselor de transformare digitală din România care a fost dictată de declanşarea pandemiei de coronavirus în primăvara anului trecut. Companiile locale au investit într-o serie de soluţii IT, fiind forţate să îşi digitalizeze diferite procese şi activităţi în condiţiile în care pandemia a schimbat modul de lucru şi interacţiunea între angajaţi, precum şi cu clienţii. Tehnologia în sine a fost practic responsabilă pentru ca o bună parte din economie să funcţioneze în continuare, soluţiile IT devenind astfel indispensabile aproape în orice industrie.

    Fie că vorbim de cele mai afectate domenii în pandemie – comerţul, HoReCa şi turismul, sau de domenii esenţiale precum sănătatea, educaţia sau agricultura. Aproape toate industriile s-au reinventat cu ajutorul tehnologiei, în unele cazuri aceasta fiind singura soluţie de a ţine businessurile funcţionale, iar în alte cazuri fiind o modalitate de eficientizare şi automatizare a diferitelor procese pentru reducerea de costuri.

    Operatorii telecom şi companiile şi furnizorii de software au reprezentat „infrastructura critică” în 2020 pentru majoritatea businessurilor şi continuă să fie în continuare soluţii de maximă necesitate împreună cu utilităţile.

  • Un fost corporatist a lansat un incubator pentru antreprenori. Câţi bani pot obţine cei care au o idee de business profitabilă

    Cum ar fi dacă o idee de business care se dovedeşte a fi fezabilă ar fi susţinută din prima cu bani, fără să fie nevoie ca mai întâi să se susţină din fonduri proprii şi să se lupte pentru a lua o finanţare care să îi permită să continue? Bogdan Georgescu, fost şef al companiei de consultanţă imobiliară Colliers, s-a gândit să le ofere această posibilitate celor care vor să fie antreprenori, punându-le la dispoziţie din start o sumă de 300.000 euro care să le asigure necesarul financiar pentru primii 1-2 ani de viaţă ai start-up-ului, prin Novel Ventures, primul astfel de incubator de pe piaţa locală.

    Orice om care vine să lucreze la unul dintre proiectele Novel Ventures primeşte un salariu fie la fel ca cel pe care îl câştiga până atunci, fie chiar puţin mai mare. Vreau să punctez acest lucru pentru că sunt foarte mulţi oameni care atunci când se gândesc la un start-up sau la ideea de a lucra într-un start-up se gândesc că nu vor avea bani o perioadă. Am dat acest buget de 300.000 euro în care ar trebui să ne încadrăm în primul an sau până în al doilea an când vom ajunge la break-even tocmai în ideea că mi se pare important ca oamenii să se simtă în siguranţă atunci când dezvoltă o afacere nouă şi să îşi folosească energia şi să îşi asume riscurile în partea de business, nu neapărat în partea personală“, a precizat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Boost, Bogdan Georgescu, fondator al Novel Ventures. El a adăugat faptul că Novel Ventures are un model diferit faţă de cel în care funcţionează piaţa actuală de incubatoare pentru că a plecat de la premisa că este mai important să se dezvolte produse bune, decât ca fondatorii să îşi bată capul şi să fie stresaţi că nu au destui bani ca să poată dezvolta afacerea.

    „Modelul clasic de incubator presupune că te duci cu o idee sau te duci să lucrezi la un proiect şi în câteva luni trăieşti din ce ai economisit tu şi speri ca la final, la demo day să obţii o finanţare de 100.000-200.000 euro care să te ajute să creşti mai departe. Eu încerc un model diferit. Oferind această finanţare de la început, mi-am propus ca timpul şi energia fondatorilor şi a echipei să se ducă spre a descoperi o nevoie reală, a înţelege clientul în mod real şi a construi un prototip, un MVP pe care să îl putem lansa.”

    Din cadrul Novel Ventures s-a născut în 2011 businessul Bookster (biblioteca digitală pentru corporatişti), iar acum incubatorul se află în pregătiri pentru lansarea a două noi proiecte – SOLO, o aplicaţie pentru administrarea digitală a activităţii unei PFA – şi Zitamine -, o platformă prin  intermediul căreia utilizatorii pot afla în mod personalizat ce vitamine li se potrivesc şi pe care le pot primi şi periodic acasă. Cele două proiecte sunt susţinute financiar de incubator cu câte 300.000 euro fiecare pentru primul an de funcţionare.

    Proiectul Novel Ventures a luat naştere în 2011, după ce Bogdan Georgescu a renunţat la conducerea companiei de consultanţă imobiliară Colliers şi împreună cu un prieten, a decis să facă ceva diferit. „Am vrut să pornim proiecte noi cu impact social. Atunci, în vara lui 2011, am angajat 12 studenţi, absolvenţi de facultate, cu care am testat 7 idei de proiecte de business care aveau şi o tentă socială. De acolo au pornit proiectele Teach for Romania şi Bookster. Bookster, deşi la început m-am gândit că este o idee romantică la care voi lucra 1-2 ani, iar apoi cineva va prelua ştafeta să conducă mai departe proiectul, m-a prins mai mult şi nu am mai putut să dezvolt alte proiecte în paralel. Planul a rămas însă întotdeauna să mă întorc să dezvolt un incubator ca o şcoală de antreprenoriat”, a relatat el. După ce a ieşit din businessul Bookster, Bogdan Georgescu a relansat anul trecut Novel Ventures cu o strategie diferită faţă de prima dată.

    „Avem un model un pic diferit în sensul că acum angajăm oameni cu experienţă, fiecare proiect are doi cofondatori la început, iar scopul este să reuşim să lansăm proiecte după ce le testăm fezabilitatea în câteva luni”, a explicat el. În noua versiune, incubatorul Novel Ventures a debutat cu cinci idei în toamna anului trecut, din care trei au fost puse pe hold şi două sunt în curs de lansare. „Am început cu cinci idei în toamnă, scopul fiind în prima fază să găsim o metodă prin care să ajutăm tinerii care vor să fie antreprenori să aibă succes mai repede. Practic, ne-am dorit să testăm mai repede idei de afaceri, dar şi să creştem rata de succes a start-up-urilor din România. Din cele cinci idei cu care am început au rămas două astăzi – pe trei le-am oprit pentru că piaţa nu era din cauza pandemiei şi nu ştiam exact când vom ieşi.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Irina Constantin, CEO Vaunt – start-up prop-tech

    Ce face? Dezvoltă o soluţie de soluţie SaaS pentru managementul complet al dezvoltatorilor şi agenţiilor imobiliare, disponibilă sub forma unui abonament lunar.

    „Urmează să deschidem porţile pentru o investiţie şi sperăm ca la sfârşitul anului anului sau începutul anului viitor să definitivăm această primă rundă de investiţie. Urmărim o investiţie minimă de 150.000 – 200.000 de euro. Ne dorim să fie un investitor care vede oportunităţile din zona de real estate şi pe cineva care este dispus să ne şi ajute pe partea de conexiuni pentru că dorinţa noastră este să ne extindem şi în Europa şi în SUA, unde piaţa de prop-tech este mai avansată.“

    Rubrica „Start-up Boost”

    Bugete de câte 300.000 euro pentru susţinerea start-up-urilor în primii ani de viaţă

    Invitat: Bogdan Georgescu, fondator al Novel Ventures.

    „Orice om vine să lucreze la unul dintre proiectele Novel Ventures primeşte un salariu fie la fel ca cel pe care îl câştiga până atunci, fie chiar puţin mai mare. Vreau să punctez acest lucru pentru că sunt foarte mulţi oameni care atunci când se gândesc la un start-up sau la ideea de a lucra într-un start-up se gândesc ce vor face şi că nu vor avea bani o perioadă. Am dat acest buget de 300.000 euro în care ar trebui să ne încadrăm în primul an sau până în al doilea an când vom ajunge la break-even tocmai în ideea că mi se pare important ca oamenii să se simtă în siguranţă atunci când dezvoltă o afacere nouă şi să îşi folosească energia şi să îşi asume riscurile în partea de business, nu neapărat în partea personală.“

    Sfatul expertului

     

    Beneficiile agile working

    Invitat: Roxana Ceialâcu, lead agile coach la Telekom România

    „Toţi câştigă de pe urma unei astfel de abordări. Clientul câştigă, din punctul nostru de vedere, pentru că suntem concentraţi şi centraţi pe satisfacţia şi nevoile lui şi încercăm să îl înţelegem. Organizaţia câştigă într-un fel pentru că devenim un model şi o dovadă pentru colegi din alte departamente. Vin colegi de la alte departamente, lucrează cu noi şi astfel preiau practici pe care le duc în echipele lor.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Un fost corporatist a lansat un incubator pentru antreprenori. Câţi bani pot obţine cei care au o idee de business profitabilă

    Cum ar fi dacă o idee de business care se dovedeşte a fi fezabilă ar fi susţinută din prima cu bani, fără să fie nevoie ca mai întâi să se susţină din fonduri proprii şi să se lupte pentru a lua o finanţare care să îi permită să continue? Bogdan Georgescu, fost şef al companiei de consultanţă imobiliară Colliers, s-a gândit să le ofere această posibilitate celor care vor să fie antreprenori, punându-le la dispoziţie din start o sumă de 300.000 euro care să le asigure necesarul financiar pentru primii 1-2 ani de viaţă ai start-up-ului, prin Novel Ventures, primul astfel de incubator de pe piaţa locală.

    Orice om care vine să lucreze la unul dintre proiectele Novel Ventures primeşte un salariu fie la fel ca cel pe care îl câştiga până atunci, fie chiar puţin mai mare. Vreau să punctez acest lucru pentru că sunt foarte mulţi oameni care atunci când se gândesc la un start-up sau la ideea de a lucra într-un start-up se gândesc că nu vor avea bani o perioadă. Am dat acest buget de 300.000 euro în care ar trebui să ne încadrăm în primul an sau până în al doilea an când vom ajunge la break-even tocmai în ideea că mi se pare important ca oamenii să se simtă în siguranţă atunci când dezvoltă o afacere nouă şi să îşi folosească energia şi să îşi asume riscurile în partea de business, nu neapărat în partea personală“, a precizat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Boost, Bogdan Georgescu, fondator al Novel Ventures. El a adăugat faptul că Novel Ventures are un model diferit faţă de cel în care funcţionează piaţa actuală de incubatoare pentru că a plecat de la premisa că este mai important să se dezvolte produse bune, decât ca fondatorii să îşi bată capul şi să fie stresaţi că nu au destui bani ca să poată dezvolta afacerea.

    „Modelul clasic de incubator presupune că te duci cu o idee sau te duci să lucrezi la un proiect şi în câteva luni trăieşti din ce ai economisit tu şi speri ca la final, la demo day să obţii o finanţare de 100.000-200.000 euro care să te ajute să creşti mai departe. Eu încerc un model diferit. Oferind această finanţare de la început, mi-am propus ca timpul şi energia fondatorilor şi a echipei să se ducă spre a descoperi o nevoie reală, a înţelege clientul în mod real şi a construi un prototip, un MVP pe care să îl putem lansa.”

    Din cadrul Novel Ventures s-a născut în 2011 businessul Bookster (biblioteca digitală pentru corporatişti), iar acum incubatorul se află în pregătiri pentru lansarea a două noi proiecte – SOLO, o aplicaţie pentru administrarea digitală a activităţii unei PFA – şi Zitamine -, o platformă prin  intermediul căreia utilizatorii pot afla în mod personalizat ce vitamine li se potrivesc şi pe care le pot primi şi periodic acasă. Cele două proiecte sunt susţinute financiar de incubator cu câte 300.000 euro fiecare pentru primul an de funcţionare.

    Proiectul Novel Ventures a luat naştere în 2011, după ce Bogdan Georgescu a renunţat la conducerea companiei de consultanţă imobiliară Colliers şi împreună cu un prieten, a decis să facă ceva diferit. „Am vrut să pornim proiecte noi cu impact social. Atunci, în vara lui 2011, am angajat 12 studenţi, absolvenţi de facultate, cu care am testat 7 idei de proiecte de business care aveau şi o tentă socială. De acolo au pornit proiectele Teach for Romania şi Bookster. Bookster, deşi la început m-am gândit că este o idee romantică la care voi lucra 1-2 ani, iar apoi cineva va prelua ştafeta să conducă mai departe proiectul, m-a prins mai mult şi nu am mai putut să dezvolt alte proiecte în paralel. Planul a rămas însă întotdeauna să mă întorc să dezvolt un incubator ca o şcoală de antreprenoriat”, a relatat el. După ce a ieşit din businessul Bookster, Bogdan Georgescu a relansat anul trecut Novel Ventures cu o strategie diferită faţă de prima dată.

    „Avem un model un pic diferit în sensul că acum angajăm oameni cu experienţă, fiecare proiect are doi cofondatori la început, iar scopul este să reuşim să lansăm proiecte după ce le testăm fezabilitatea în câteva luni”, a explicat el. În noua versiune, incubatorul Novel Ventures a debutat cu cinci idei în toamna anului trecut, din care trei au fost puse pe hold şi două sunt în curs de lansare. „Am început cu cinci idei în toamnă, scopul fiind în prima fază să găsim o metodă prin care să ajutăm tinerii care vor să fie antreprenori să aibă succes mai repede. Practic, ne-am dorit să testăm mai repede idei de afaceri, dar şi să creştem rata de succes a start-up-urilor din România. Din cele cinci idei cu care am început au rămas două astăzi – pe trei le-am oprit pentru că piaţa nu era din cauza pandemiei şi nu ştiam exact când vom ieşi.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Irina Constantin, CEO Vaunt – start-up prop-tech

    Ce face? Dezvoltă o soluţie de soluţie SaaS pentru managementul complet al dezvoltatorilor şi agenţiilor imobiliare, disponibilă sub forma unui abonament lunar.

    „Urmează să deschidem porţile pentru o investiţie şi sperăm ca la sfârşitul anului anului sau începutul anului viitor să definitivăm această primă rundă de investiţie. Urmărim o investiţie minimă de 150.000 – 200.000 de euro. Ne dorim să fie un investitor care vede oportunităţile din zona de real estate şi pe cineva care este dispus să ne şi ajute pe partea de conexiuni pentru că dorinţa noastră este să ne extindem şi în Europa şi în SUA, unde piaţa de prop-tech este mai avansată.“

    Rubrica „Start-up Boost”

    Bugete de câte 300.000 euro pentru susţinerea start-up-urilor în primii ani de viaţă

    Invitat: Bogdan Georgescu, fondator al Novel Ventures.

    „Orice om vine să lucreze la unul dintre proiectele Novel Ventures primeşte un salariu fie la fel ca cel pe care îl câştiga până atunci, fie chiar puţin mai mare. Vreau să punctez acest lucru pentru că sunt foarte mulţi oameni care atunci când se gândesc la un start-up sau la ideea de a lucra într-un start-up se gândesc ce vor face şi că nu vor avea bani o perioadă. Am dat acest buget de 300.000 euro în care ar trebui să ne încadrăm în primul an sau până în al doilea an când vom ajunge la break-even tocmai în ideea că mi se pare important ca oamenii să se simtă în siguranţă atunci când dezvoltă o afacere nouă şi să îşi folosească energia şi să îşi asume riscurile în partea de business, nu neapărat în partea personală.“

    Sfatul expertului

     

    Beneficiile agile working

    Invitat: Roxana Ceialâcu, lead agile coach la Telekom România

    „Toţi câştigă de pe urma unei astfel de abordări. Clientul câştigă, din punctul nostru de vedere, pentru că suntem concentraţi şi centraţi pe satisfacţia şi nevoile lui şi încercăm să îl înţelegem. Organizaţia câştigă într-un fel pentru că devenim un model şi o dovadă pentru colegi din alte departamente. Vin colegi de la alte departamente, lucrează cu noi şi astfel preiau practici pe care le duc în echipele lor.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Oamenii din spatele interfeţelor. Cum au reuşit doi antreprenori să îşi construiască o afacere pornind la drum doar cu un calculator

    Alexandra şi Andrei Saioc au pornit în business cu un calculator. Pe o piaţă încă puţin dezvoltată, un computer simplu era suficient pentru ceea ce îşi propuseseră ei să facă: să creeze site-uri. Anii au trecut, piaţa a crescut, aşa că şi recuzita lor s-a extins. Iar Sitemile, afacerea lor, a prins rădăcini şi a ajuns la venituri de peste jumătate de milion de lei.

    Gama noastră de proiecte este destul de largă, oferim de la scripturi de teme care se pot instala astfel încât site-ul să fie gata de folosit în cinci minute, până la creare de site-uri sau aplicaţii web care au în spate o mulţime de funcţionalităţi complexe. De curând, oferim clienţilor şi posibilitatea de a dezvolta aplicaţii mobile native şi mulţi sunt interesaţi de acest serviciu”, povestesc cei doi antreprenori.

    Ideea a pornit de la Andrei Saioc, care, de 18 ani, lucrează cu clienţi din domeniul IT. A început ca freelancer, apoi s-a angajat într-o companie din Anglia, pentru ca ulterior să pornească pe cont propriu. Aşa i-a venit ideea de a crea teme de WordPress pentru cei care au nevoie de un site pentru proiectul lor. Astăzi, în Sitemile sunt asociaţi atât Andrei, de profesie inginer, cât şi soţia lui, economist la bază.

    „La început, piaţa nu era atât de competitivă şi un simplu calculator cât de cât performant era suficient pentru ce aveam noi nevoie să facem. Cu timpul, calitatea produselor şi a serviciilor noastre a crescut, a apărut şi competiţia, iar investiţiile au fost necesare. Nu avem o sumă exactă, dar în timp s-au adunat câteva sute de mii de euro”, spune familia Saioc.

    Ca rezultate financiare, Sitemile a atins anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 590.000 de lei, cu un profit de 308.000 de lei şi trei angajaţi. Planul celor doi antreprenori este ca, la sfârşitul acestui an, echipa să ajungă să numere şapte oameni, portofoliul de produse să crească, la fel ca cel de proiecte personale.

    „Chiar şi pe o piaţă suprasaturată cum e cea de IT, sunt mici goluri pe care noi avem posibilitatea să le umplem.”

    Pentru gama de produse Sitemile pe care au dezvoltat-o până acum, preţurile pornesc de la 100 de dolari şi urcă până la zeci de mii de dolari, în funcţie de ce îşi doresc clienţii. Cine sunt ei? Paleta este şi ea variată, cuprinzând de la antreprenori din domeniul agriculturii până la alţi dezvoltatori de site-uri.

    Alexandra şi Andrei Saioc se numără printre acei „norocoşi” al căror domeniu de activitate nu a fost foarte afectat de pandemie, ba chiar dimpotrivă. Aşa că businessul lor a mers foarte bine chiar şi în 2020. Nu totul este roz însă.

    „Forţa de muncă este o reală problemă, pentru că oamenii s-au obişnuit să lucreze de acasă şi cu greu acceptă să vină la birou, chiar şi în sistem hibrid, iar noi ne dorim să avem o echipă cât mai închegată, care să se cunoască fizic, respectând măsurile de siguranţă, evident. De asemenea, din cauza pandemiei, a crescut numărul celor care lucrează în IT, dar, în acelaşi timp, a scăzut şi calitatea”, adaugă fondatorii Sitemile.

    Alexandra şi Andrei Saioc se numără printre acei „norocoşi“ al căror domeniu de activitate nu a fost foarte afectat de pandemie, ba chiar dimpotrivă.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Delish Cosmetics – brand de cosmetice (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Roxana Mariţa

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 62.000 de lei (13.000 de euro)

    Prezenţă: online, câteva magazine din Cluj

    Weevle Books – cărţi personalizate pentru copii (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Mădălina Mirăştian

    Investiţie iniţială: peste 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 60.000 de lei (12.500 de euro)

    Prezenţă: online

    Constantin & The Bees – producţie de miere (Oneşti)

    Fondatori: familia Anicăi

    Investiţii: 3.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 5.000 de euro

    Prezenţă: băcănii din Bucureşti, Oneşti, Mangalia, online

    Pasiune şi tradiţie – atelier de lenjerii brodate (comuna Bertea, jud. Prahova)

    Fondatoare: Florentina Negoescu

    Cifră de afaceri în 2019: 31.000 de lei (circa 6.500 de euro)

    Prezenţă: târguri, online

    Pur.Clothing – brand de haine (Timişoara)

    Fondatoare: Roxana Puriş

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 60.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Oamenii din spatele interfeţelor. Cum au reuşit doi antreprenori să îşi construiască o afacere pornind la drum doar cu un calculator

    Alexandra şi Andrei Saioc au pornit în business cu un calculator. Pe o piaţă încă puţin dezvoltată, un computer simplu era suficient pentru ceea ce îşi propuseseră ei să facă: să creeze site-uri. Anii au trecut, piaţa a crescut, aşa că şi recuzita lor s-a extins. Iar Sitemile, afacerea lor, a prins rădăcini şi a ajuns la venituri de peste jumătate de milion de lei.

    Gama noastră de proiecte este destul de largă, oferim de la scripturi de teme care se pot instala astfel încât site-ul să fie gata de folosit în cinci minute, până la creare de site-uri sau aplicaţii web care au în spate o mulţime de funcţionalităţi complexe. De curând, oferim clienţilor şi posibilitatea de a dezvolta aplicaţii mobile native şi mulţi sunt interesaţi de acest serviciu”, povestesc cei doi antreprenori.

    Ideea a pornit de la Andrei Saioc, care, de 18 ani, lucrează cu clienţi din domeniul IT. A început ca freelancer, apoi s-a angajat într-o companie din Anglia, pentru ca ulterior să pornească pe cont propriu. Aşa i-a venit ideea de a crea teme de WordPress pentru cei care au nevoie de un site pentru proiectul lor. Astăzi, în Sitemile sunt asociaţi atât Andrei, de profesie inginer, cât şi soţia lui, economist la bază.

    „La început, piaţa nu era atât de competitivă şi un simplu calculator cât de cât performant era suficient pentru ce aveam noi nevoie să facem. Cu timpul, calitatea produselor şi a serviciilor noastre a crescut, a apărut şi competiţia, iar investiţiile au fost necesare. Nu avem o sumă exactă, dar în timp s-au adunat câteva sute de mii de euro”, spune familia Saioc.

    Ca rezultate financiare, Sitemile a atins anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ 590.000 de lei, cu un profit de 308.000 de lei şi trei angajaţi. Planul celor doi antreprenori este ca, la sfârşitul acestui an, echipa să ajungă să numere şapte oameni, portofoliul de produse să crească, la fel ca cel de proiecte personale.

    „Chiar şi pe o piaţă suprasaturată cum e cea de IT, sunt mici goluri pe care noi avem posibilitatea să le umplem.”

    Pentru gama de produse Sitemile pe care au dezvoltat-o până acum, preţurile pornesc de la 100 de dolari şi urcă până la zeci de mii de dolari, în funcţie de ce îşi doresc clienţii. Cine sunt ei? Paleta este şi ea variată, cuprinzând de la antreprenori din domeniul agriculturii până la alţi dezvoltatori de site-uri.

    Alexandra şi Andrei Saioc se numără printre acei „norocoşi” al căror domeniu de activitate nu a fost foarte afectat de pandemie, ba chiar dimpotrivă. Aşa că businessul lor a mers foarte bine chiar şi în 2020. Nu totul este roz însă.

    „Forţa de muncă este o reală problemă, pentru că oamenii s-au obişnuit să lucreze de acasă şi cu greu acceptă să vină la birou, chiar şi în sistem hibrid, iar noi ne dorim să avem o echipă cât mai închegată, care să se cunoască fizic, respectând măsurile de siguranţă, evident. De asemenea, din cauza pandemiei, a crescut numărul celor care lucrează în IT, dar, în acelaşi timp, a scăzut şi calitatea”, adaugă fondatorii Sitemile.

    Alexandra şi Andrei Saioc se numără printre acei „norocoşi“ al căror domeniu de activitate nu a fost foarte afectat de pandemie, ba chiar dimpotrivă.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Delish Cosmetics – brand de cosmetice (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Roxana Mariţa

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 62.000 de lei (13.000 de euro)

    Prezenţă: online, câteva magazine din Cluj

    Weevle Books – cărţi personalizate pentru copii (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Mădălina Mirăştian

    Investiţie iniţială: peste 40.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 60.000 de lei (12.500 de euro)

    Prezenţă: online

    Constantin & The Bees – producţie de miere (Oneşti)

    Fondatori: familia Anicăi

    Investiţii: 3.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 5.000 de euro

    Prezenţă: băcănii din Bucureşti, Oneşti, Mangalia, online

    Pasiune şi tradiţie – atelier de lenjerii brodate (comuna Bertea, jud. Prahova)

    Fondatoare: Florentina Negoescu

    Cifră de afaceri în 2019: 31.000 de lei (circa 6.500 de euro)

    Prezenţă: târguri, online

    Pur.Clothing – brand de haine (Timişoara)

    Fondatoare: Roxana Puriş

    Investiţie iniţială: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 60.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Industria IT, mai profitabilă în pandemie: veniturile totale ale companiilor din IT au trecut de 33 mld. lei în 2020, plus 2,5%. Profitul total s-a majorat cu 20%, până la 4,8 mld. lei

    Veniturile generate de companiile care activează în industria IT au depăşit valoarea de 33,1 miliarde lei în 2020, echivalentul unei creşteri de peste 2,5% faţă de anul 2019, notează o analiză realizată de Termene.ro, care a luat în calcul situaţiile financiare din perioada 2018-2020, depuse de peste 23.000 de companii din IT.

    În acelaşi timp, companiile din domeniu au înregistrat creşteri substanţiale ale profitului, astfel că rezultatul total a crescut cu aproape 20% faţă de 2019, până la 4,8 miliarde de lei.

    Totuşi, deşi veniturile generale ale întregului domeniu au crescut, firmele din industria IT s-au confruntat cu o reducere a personalului angajat, astfel că în 2020 industria a raportat 117.000 de persoane care activau în domeniu, cu 3.000 mai puţine faţă de 2019.

    “Dacă în alte domenii precum producţia, reducerea personalului înseamnă în general reducerea activităţii, în cazul companiilor din domeniul IT poate fi vorba şi de o migrare a personalului dinspre statutul de angajat înspre cel de freelancer”, explică Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro şi Business Innovation Consultant.

    Potrivit datelor Termene.ro,  Bucureşti-Ilfov şi Cluj rămân principalele hub-uri ale industriei IT din România, peste două treimi din numărul total de angajaţi ai industriei activând în cadrul companiilor care îşi au sediile în cele două zone. Alte hub-uri relevante se regăsesc în judeţele Iaşi, Timiş şi Braşov, dar la un nivel net inferior comparativ cu primele două.

    Din punctul de vedere al evoluţiei numărului de angajaţi, companiile cu sediul în Bucureşti-Ilfov au pierdut circa 1.600 de persoane, pe când cele din judeţul Cluj au mai câştigat aproximativ 1.000 de persoane. O creştere uşoară a numărului de angajaţi din domeniu s-a înregistrat şi la nivelul judeţului Iaşi (aproximativ 300 de persoane), pe când judeţele Timiş şi Braşov urmează trendul Bucureştiului, pierzând împreună aproximativ 1.300 de angajaţi.