BusinessMagazin

Tag: irlanda

  • Huawei şi Google au prezentat smartphone-ul Nexus 6P

    Huawei şi Google au prezentat în San Francisco Nexus 6P, un smartphone premium, care rulează varianta Android 6.0 Marshmallow, cel mai nou sistem de operare dezvoltat de Google.

    Nexus 6P are un corp din metal, iar partea din spate a telefonului este construită din aluminiu anodizat, cu particule de diamante dispuse pe margini, care contribuie la reflexia luminii, permiţând astfel camerei foto să captureze imaginile în mişcare.

    Nexus 6P este 100% Android, integrând cel mai nou sistem de operare, Android 6.0 Marshmallow.

    Nexus 6P încorporează un ecran AMOLED WQHD, de 5,7 inci, cu rezoluţie de 518 ppi, ecran conceput pentru rularea jocurilor, vizionarea filmelor şi rezolvarea sarcinilor de serviciu. De asemenea, Nexus 6P include difuzoare stereo frontale, pentru sunete redate fidel.

    Smartphone-ul are un procesor octa-core Qualcomm® Snapdragon™ 810 v2.1, iar bateria este de. Cu un port USB reversibil de tip C, o încărcare de doar 10 minute asigură o durată de viaţă a bateriei de până la şapte ore.

    Nexus 6P va fi disponibil în peste 30 de ţări, inclusiv Statele Unite, Canada, Germania, Anglia, Japonia, Austalia şi India. Modelul este disponibil pentru pre-comandă în Statele Unite, Canada, Anglia, Irlanda şi Japonia, prin intermediul magazinelor Google, începând cu 29 septembrie. Cu un spaţiu de stocare de 32GB, 64GB sau 128GB, smartphone-ul va fi disponibil în trei variante de culoare: negru, alb şi argintiu.

    În 2014, produsele şi serviciile Huawei au acoperit peste 170 de ţări, deservind mai mult de o treime din populaţia lumii. În 2014, Huawei s-a clasat pe locul al treilea în livrarea de smartphone-uri în întreaga lume.

  • Insula care adăposteşte o rasă de oi cu patru coarne, pisici fără coadă şi vrea să devină un hub Bitcoin

    The Lady Chauffeurs este numai una dintre afacerile de pe insulă care acceptă plăţile în moneda virtuală. Start-up-urile legate de bitcoin au tendinţa să apară acolo unde sunt bani disponibili pentru investiţii, în Londra, New York sau San Francisco. O astfel de concurenţă poate părea prea mare pentru un protectorat britanic minuscul care seamănă mai mult cu o capsulă a timpului decât cu tărâmul viitorului. Totuşi, guvernul Insulei Man are ambiţia să o transforme într-unul dintre cele mai importante hub-uri ale tehnologiei la nivel mondial. Circa 25 de start-up-uri lucrează cu monede virtuale, iar numărul lor este în continuă creştere.

    Proprietara The Lady Chauffeurs, Nula Perren, explică faptul că serviciul de transport pe care îl oferă este adresat chiar antreprenorilor din domeniul monedelor virtuale şi entuziaştilor bitcoin. Mulţi dintre aceşti nou-veniţi pe insulă sunt programatori şi profesionişti din sectorul IT din Canada, Statele Unite şi Brazilia, care iniţial au lucrat în industria jocurilor de noroc online.

    În ultimul deceniu, unele dintre cele mai mari companii din această industrie şi-au transferat activităţile pe insulă, inclusiv Rational Group, care deţine site-urile PokerStars şi Full Tilt Poker, insula devenind la fel de importantă precum cazinourile tradiţionale din Las Vegas şi Macao. Poate fără intenţie, aceste companii de jocuri de noroc au jucat rolul de moaşe pentru comunitatea monedelor virtuale de pe insulă.

    Cu toate că majoritatea companiilor de jocuri de noroc online nu acceptă bitcoin, moneda digitală este populară în comunitatea IT a insulei, iar unii devotaţi şi-au schimbat locurile de muncă pentru start-up-uri dedicate banilor virtuali.

    Americanul Nick Williamson, care a renunţat la Institute of Technology din Illinois pentru a deveni jucător de poker profesionist, este unul dintre aceştia. În 2011, PokerStars l-a atras pe Williamson cu un post de administrare a jocurilor. „Dacă poţi pleca din când în când de pe insulă pentru a nu te simţi claustrat, este grozav“, explică Williamson, în vârstă de 29 de ani, pentru Bloomberg. Williamson a devenit interesat de bitcoin pentru potenţialul de a elimina la un moment dat necesitatea unui administrator neutru al jocurilor, care să verifice mizele jucătorilor. După ce s-a mutat pe insulă şi a studiat codul sursă al bitcoin în timpul liber, Williamson a început să scrie propriul său protocol pentru un registru virtual de evidenţă a tranzacţiilor cu moneda virtuală (blockchain protocol). În noiembrie 2014, Williamson a părăsit PokerStars pentru a se concentra pe Pythia, un start-up pe care l-a fondat pentru a oferi clienţilor softul necesar creării propriilor registre ale tranzacţiilor.

    Pentru a dovedi fezabilitatea protocolului Pythia, Williamson a găsit un partener neobişnuit, guvernul Insulei Man, care înfiinţează, ca proiect pilot, un registru al companiilor din domeniul monedelor virtuale, care va fi stocat folosind protocolul Pythia. Astfel, guvernul Insulei Man va deveni primul guvern care va folosi un blockchain pentru a stoca date oficiale.

    “Acest fapt demonstrează buna noastră credinţă. Demonstrează că păstrăm un echilibru între importanţa reglementărilor şi deschiderea către afaceri“, a arătat Brian Donegan, care răspunde de dezvoltarea afacerilor cu monede virtuale în Departamentul pentru Dezvoltare Economică.

    În mai puţin de un an, cadrul de reglementare a operaţiunilor cu bitcoin a fost aprobat de Parlamentul Insulei Man, cunoscut sub numele de Tynwald, care are o istorie de peste 1.000 de ani şi susţine că ar fi legislativul cu cea mai îndelungată activitate din lume.

    Platformele de tranzacţionare a monedelor virtuale trebuie să respecte legislaţia în domeniul spălării banilor, pentru prevenirea activităţilor infracţionale şi protejarea clienţilor, a explicat Donegan.

    Eric Hollreiser, director de comunicare la Rational Group, spune că vede o paralelă între crearea de către guvern a reglementărilor pentru jocurile de noroc online, care au contribuit la legitimizarea întregului sector, şi ceea ce se întâmplă în prezent cu bitcoin, care are reputaţia vestului sălbatic.

    Antreprenorii din sectorul financiar online sunt atraşi de Insula Man nu doar pentru regimul de reglementări. Inelele de fibră optică care conectează insula de Irlanda şi Marea Britanie oferă servicii de Internet în bandă largă neobişnuit de puternice. Electricitatea este suficientă şi sigură, ca şi centrele de date ale insulei. În afara acestor servicii, este vorba despre sistemul fiscal, în care nu există impozite pe profit, pe câştigurile de capital sau pe dividende. Nivelul impozitelor personale este scăzut, de maximum 20%, respectiv mai puţin de jumătate din cel mai ridicat nivel din Marea Britanie.

  • Insula care adăposteşte o rasă de oi cu patru coarne, pisici fără coadă şi vrea să devină un hub Bitcoin

    The Lady Chauffeurs este numai una dintre afacerile de pe insulă care acceptă plăţile în moneda virtuală. Start-up-urile legate de bitcoin au tendinţa să apară acolo unde sunt bani disponibili pentru investiţii, în Londra, New York sau San Francisco. O astfel de concurenţă poate părea prea mare pentru un protectorat britanic minuscul care seamănă mai mult cu o capsulă a timpului decât cu tărâmul viitorului. Totuşi, guvernul Insulei Man are ambiţia să o transforme într-unul dintre cele mai importante hub-uri ale tehnologiei la nivel mondial. Circa 25 de start-up-uri lucrează cu monede virtuale, iar numărul lor este în continuă creştere.

    Proprietara The Lady Chauffeurs, Nula Perren, explică faptul că serviciul de transport pe care îl oferă este adresat chiar antreprenorilor din domeniul monedelor virtuale şi entuziaştilor bitcoin. Mulţi dintre aceşti nou-veniţi pe insulă sunt programatori şi profesionişti din sectorul IT din Canada, Statele Unite şi Brazilia, care iniţial au lucrat în industria jocurilor de noroc online.

    În ultimul deceniu, unele dintre cele mai mari companii din această industrie şi-au transferat activităţile pe insulă, inclusiv Rational Group, care deţine site-urile PokerStars şi Full Tilt Poker, insula devenind la fel de importantă precum cazinourile tradiţionale din Las Vegas şi Macao. Poate fără intenţie, aceste companii de jocuri de noroc au jucat rolul de moaşe pentru comunitatea monedelor virtuale de pe insulă.

    Cu toate că majoritatea companiilor de jocuri de noroc online nu acceptă bitcoin, moneda digitală este populară în comunitatea IT a insulei, iar unii devotaţi şi-au schimbat locurile de muncă pentru start-up-uri dedicate banilor virtuali.

    Americanul Nick Williamson, care a renunţat la Institute of Technology din Illinois pentru a deveni jucător de poker profesionist, este unul dintre aceştia. În 2011, PokerStars l-a atras pe Williamson cu un post de administrare a jocurilor. „Dacă poţi pleca din când în când de pe insulă pentru a nu te simţi claustrat, este grozav“, explică Williamson, în vârstă de 29 de ani, pentru Bloomberg. Williamson a devenit interesat de bitcoin pentru potenţialul de a elimina la un moment dat necesitatea unui administrator neutru al jocurilor, care să verifice mizele jucătorilor. După ce s-a mutat pe insulă şi a studiat codul sursă al bitcoin în timpul liber, Williamson a început să scrie propriul său protocol pentru un registru virtual de evidenţă a tranzacţiilor cu moneda virtuală (blockchain protocol). În noiembrie 2014, Williamson a părăsit PokerStars pentru a se concentra pe Pythia, un start-up pe care l-a fondat pentru a oferi clienţilor softul necesar creării propriilor registre ale tranzacţiilor.

    Pentru a dovedi fezabilitatea protocolului Pythia, Williamson a găsit un partener neobişnuit, guvernul Insulei Man, care înfiinţează, ca proiect pilot, un registru al companiilor din domeniul monedelor virtuale, care va fi stocat folosind protocolul Pythia. Astfel, guvernul Insulei Man va deveni primul guvern care va folosi un blockchain pentru a stoca date oficiale.

    “Acest fapt demonstrează buna noastră credinţă. Demonstrează că păstrăm un echilibru între importanţa reglementărilor şi deschiderea către afaceri“, a arătat Brian Donegan, care răspunde de dezvoltarea afacerilor cu monede virtuale în Departamentul pentru Dezvoltare Economică.

    În mai puţin de un an, cadrul de reglementare a operaţiunilor cu bitcoin a fost aprobat de Parlamentul Insulei Man, cunoscut sub numele de Tynwald, care are o istorie de peste 1.000 de ani şi susţine că ar fi legislativul cu cea mai îndelungată activitate din lume.

    Platformele de tranzacţionare a monedelor virtuale trebuie să respecte legislaţia în domeniul spălării banilor, pentru prevenirea activităţilor infracţionale şi protejarea clienţilor, a explicat Donegan.

    Eric Hollreiser, director de comunicare la Rational Group, spune că vede o paralelă între crearea de către guvern a reglementărilor pentru jocurile de noroc online, care au contribuit la legitimizarea întregului sector, şi ceea ce se întâmplă în prezent cu bitcoin, care are reputaţia vestului sălbatic.

    Antreprenorii din sectorul financiar online sunt atraşi de Insula Man nu doar pentru regimul de reglementări. Inelele de fibră optică care conectează insula de Irlanda şi Marea Britanie oferă servicii de Internet în bandă largă neobişnuit de puternice. Electricitatea este suficientă şi sigură, ca şi centrele de date ale insulei. În afara acestor servicii, este vorba despre sistemul fiscal, în care nu există impozite pe profit, pe câştigurile de capital sau pe dividende. Nivelul impozitelor personale este scăzut, de maximum 20%, respectiv mai puţin de jumătate din cel mai ridicat nivel din Marea Britanie.

  • Cel mai bun hotel din lume, unde clienţii sunt tratati regeşte – GALERIE FOTO

    Hotelul Oberoi Udaivilas a fost declarat cel mai bun hotel din lume de către publicaţia Travel+Leisure, scrie Business Insider.

    Hotelul aflat în oraşul Udaipur din statul indian Rajasthan a fost creat să semene cu un palat tradiţional indian, dar care întruchipează, cu siguranţă, luxul unui palat veritabil.

    Oberoi Udaivilas prezintă un decor romantic, tradiţional, cu dotări de lux, precum piscine private, spa şi servicii de majordor. Hotelul este o desţinatie de neratat pentru cei care-şi pot permite. Preţurile pentru o camera începând de la 350 de dolari pe noapte.

    Podiumul celor mai bune hoteluri din lume este completat de Castello di Casole din Toscana, Italia urmat de Ashford Castle din Irlanda.

  • Vaticanul, nemulţumit de referendumul din Irlanda care a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex: o “înfrângere pentru umanitate”

    Este vorba de prima reacţie a unui oficial de rang înalt de la Vatican de la desfăşurarea, vinerea trecută, în Irlanda, a unui referendum privind legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.

    “Am rămas foarte întristat de rezultatul” referendumului din Irlanda, a recunoscut secretarul de stat al Sfântului Scaun, cardinalul Pietro Parolin, potrivit site-lui postului de radio al Vaticanului.

    “Nu cred că putem vorbi doar despre o înfrângere a principiilor creştine, ci şi despre o înfrângere pentru umanitate”, a apreciat el.

    La capătul unui referendum istoric desfăşurat vineri, irlandezii au votat în favoarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. Potrivit rezultatelor finale, 62,1% dintre irlandezi au votat pentru legalizarea mariajului gay, în timp ce 37,9% s-au pronunţat împotrivă. Votul din Irlanda reprezintă un pas important pentru demersul privind legalizarea acestui tip de mariaj, ţinând cont că aceasă ţară este predominant catolică şi homosexualitatea a fost pedepsită până în 1993.

    Irlanda este prima ţară care aprobă prin referendum căsătoriile între persoanele de acelaşi sex.

    Nouăsprezece ţări din lume au legalizat căsătoriile între persoanele de acelaşi sex.

  • Irlanda organizează vineri un referendum pe tema căsătoriilor între persoane de acelaşi sex

    Peste 3,2 milioane de persoane vor fi întrebate dacă vor modificarea Constituţiei ţării astfel încât aceasta să le permită cuplurilor de acelaşi sex să se căsătorească.

    Secţiile de vot vor fi deschise de la ora locală 07.00 (09.00 ora României) până la ora locală 22.00 (24.00 ora României), iar numărătoarea va începe sâmbătă dimineaţă. Căsătoriile între persoanele de acelaşi sex este legală în 19 ţări din lume.

    Doar cetăţenii irlandezi înregistraţi şi care locuiesc în ţară pot participa la vot. Ei vor fi întrebaţi dacă sunt sau nu de acord cu următoarea afirmaţie: “Căsătoriile pot fi încheiate în concordanţă cu legea de două persoane indiferent de sexul lor”.

    Referendumul are loc la 22 de ani după ce Irlanda a dezincriminat homosexualitatea. În 2010, Guvernul a adoptat legislaţia privind parteneriatul civil, care oferă recunoaştere legală cuplurilor gay.

    Dar există unele diferenţe importante între parteneriatul civil şi căsătorie, cel mai important fiind acela că o căsătorie este protejată prin Constituţie, în timp ce parteneriatul civil nu este.

  • Cronică de film: Jimmy’s Hall

    Ken Loach, câştigător în 2006 al Palme d’or pentru ”The Wind That Shakes the Barley„, revine la tema irlandeză şi reuşeşte să captiveze mai ales prin atenţia la detalii. De la costume şi până la anumite expresii dispărute între timp din limba engleză de astăzi, ”Jimmy’s Hall„ aduce pe marele ecran, cu exactitate, o atmosferă de acum mai bine de 80 de ani. Întrebat dacă există vreo legătură între Irlanda anilor ’20 şi Irlanda de astăzi, Loach a răspuns simplu: ”Cred că lupta este, până la urmă, aceeaşi„.

    Scenariul este bine scris, dar atinge destul de puţin problemele existente în acea perioadă în Irlanda, respectiv sărăcia şi tradiţionalismul dus către extrem. Firul acţiunii nu reuşeşte să lege spectatorul de personaje sau să trezească simpatie faţă de personajele implicate. Cinematografia semnată de Robbie Ryan este într-adevăr impresionantă: scenele cu irlandezii în costume tradiţionale, mergând pe biciclete vechi sau în căruţe trase de măgari, precum şi imaginile cu dealuri înverzite rămân întipărite în mintea celui care urmăreşte filmul.

    Barry Ward, cunoscut mai ales în Marea Britanie pentru rolurile din ”The Claim„ şi ”Songs for Amy„, reuşeşte să dezvolte bine personajul central al filmului. Problemele filmului nu vin de la interpretarea lui Ward, ci de la scenariu, mai ales din lipsa interacţiunilor complexe cu alte personaje.

    ”Jimmy’s Hall„ este, înainte de toate, un film despre activismul politic şi brutalitatea cu care oamenii resping orice idee opusă celor pe care ei le consideră corecte. Nu este un film alert, dar povestea personajului central este suficient de intere-santă pentru a vă ţine în faţa ecranului pentru aproape două ore.

    
Nota: 8/10

  • Un zbor al companiei Ryanair pe ruta Bucureşti-Dublin a fost deviat către un aeroport german

    Avionul, care efectua zborul FR7347, a anunţat că are o urgenţă medicală la bord la scurt timp după ora 22.00 GMT (00.00 ora României) şi a aterizat în siguranţă după câteva minute pe aeroportul Koln Bonn, potrivit www.bbc.com/news.

    “Zborul de la Bucureşti la Dublin a fost deviat către Koln după ce unui client i s-a făcut rău la bord”, a precizat compania într-un comunicat citat de Irish Independent. “Aeronava a aterizat normal, iar clientul a fost întâmpinat de personalul medical, care l-a debarcat pentru a-i administra tratament. Aeronava urmează să plece în scurt timp către Dublin“, a continuat compania.

    Un purtător de cuvânt al aeroportului din Dublin a declarat că avionul urma să ajungă la Dublin la ora locală 00.45 (02.45 ora României). “Ryanair îşi cere scuze sincer de la clienţii afectaţi pentru această scurtă întârziere”, a conchis compania.

  • Zeci de mii de persoane au manifestat la Dublin împotriva deciziei Guvernului de a factura apa – VIDEO

    Este vorba de cea mai importantă manifestaţie desfăşurată în Irlanda de la începutul crizei financiare. Aproximativ 100.000 de manifestanţi, potrivit organizatorilor, 30.000, potrivit poliţiei, au cerut anularea facturării apei.

    Ciocniri au izbucnit în apropierea Parlamentului între manifestanţi şi poliţie. Un poliţist a fost spitalizat după ce a fost atins de un proiectil. Circulaţia în capitala Irlandei a fost întreruptă.

    Adresându-se mulţimii, liderul opoziţiei, Gerry Adams, din cadrul Sinn Fein, a apreciat că măsura Guvernului de a factura apa este insuficientă. “Am pus Guvernul în derută. Vom rămâne uniţi pentru a pune capăt austerităţii”, a spus el.

    Dublinul s-a angajat să pună capăt gratuităţii apei menajare, în cadrul planului de ajutor aplicat de Fondul Monetar Internaţional şi de Uniunea Europeană în 2010.

    Perspectiva ca primele facturi să ajungă la consumatori la începutul lui 2015 a stârnit un val de indignare ce a generat mai multe proteste în această toamnă.

    In pofida promisiunii Guvernului de coaliţie condus de Enda Kenny de a micşora factura, furia populaţiei nu s-a redus şi zeci de mii de persoane au ieşit pe străzile Dublinului miercuri. “No way, we won’t pay”, a scandat mulţimea, în faţa Parlamentului.

    “Am venit să protestez faţă de Guvern, austeritate, facturarea apei şi tot ce reprezintă Enda Kenny”, a spus un manifestant, Dave Clarke.

    “Proiectul de a factura apa cristalizează furia şi frustrarea acumulate într-o perioadă de şase ani de austeritate”, a declarat pentru AFP Paul Murphy, un deputat al Alianţei Antiausteritate.

    Irlanda a ieşit oficial din planul de ajutor internaţional în decembrie şi a pus capăt politicii de austeritate bugetară de şase ani în octombrie.

    Cu toate acestea, mulţi oameni continuă să nu resimtă efectele relansării în timp ce rata şomajului este în continuare de 10,7%.

    Decizia de a factura apa “este cea mai bună souţie pe care o avem şi majoritatea oamenilor rezonabili sunt de acord cu noi în acest sens”, a declarat, înainte de manifestaţie, ministrul irlandez al Mediului, Alan Kelly.

    Popularitatea coaliţiei aflate la putere este la cel mai jos nivel, dar Alan Kelly este încrezător că Guvernul din care face parte va reuşi să se menţină până la încheierea legislaturii în 2016.

  • Parlamentul irlandez a votat în favoarea recunoaşterii statului palestinian

    Parlamentul irlandez este ultimul din Europa care a votat o moţiune în acest sens după cele ale Franţei, Marii Britanii şi Spaniei, în contextul intensificării sentimentului de frustrare faţă de Israel şi stagnării procesului de pace.

    Moţiunea, care nu este obligatorie, solicită Guvernului irlandez să “recunoască oficial statul Palestina, cu capitala în Ierusalimul de Est, în frontierele din 1967, aşa cum stipulează rezoluţiile Naţiunilor Unite.

    Aceasta ar aduce “o contribuţie pozitivă pentru garantarea unei soluţii negociate între cele două state la conflictul israeliano-palestinian”, precizează moţiunea.

    Guvernul Irlandei nu este obligat să se supună moţiunii, însă ministrul irlandez de Externe, Charlie Flanagan, a declarat că Dublinul susţine, în principiu, o soluţie care are la bază existenţa a două state.

    “Am afirmat în mod clar că nu am nicio rezervă, în principiu, faţă de ideea unei recunoaşteri rapide dacă, aşa cum consider, aceasta poate contribui la găsirea unei soluţii pentru conflict”, a declarat el.

    În octombrie, Suedia a fost prima ţară din Europa Occidentală care a recunoscut statul palestinian. Potrivit Autorităţii Palestiniene, aproximativ 135 de ţări din lume recunosc statul Palestina.

    Deşi moţiunea a fost propusă de partidul de opoziţie Sinn Fein, ea a obţinut sprijinul tuturor formaţiunilor din Parlament, inclusiv al alianţei guvernamentale.

    Liderul Sinn Fein, Gerry Adams, care a fost împiedicat să intre în Gaza de către Israel în cursul unei vizite în regiune săptămâna trecută, a declarat că această moţiune oferă speranţe.

    “Trebuie să fim de partea cetăţenilor palestinieni şi israelieni care vor pace şi îşi asumă riscuri pentru pace. Această moţiune este o contribuţie importantă în acest sens”, a afirmat el.