BusinessMagazin

Tag: inventie

  • Povestea olandezului care a introdus codurile de bare în magazinele sale, invenţie preluată apoi la nivel internaţional

    Născut în 1927, la Zaandam, în Olanda, Albert Heijn a fost nepotul antreprenorului cu acelaşi nume (1865-1945) care a pus bazele afacerii de familie, pornind de la un magazin alimentar. Afacerea de familie a crescut pe parcursul mai multor generaţii, iar sub conducerea nepotului fondatorului s-a transformat într-o multinaţională. De exemplu, antreprenorul olandez este cel care a introdus formatul de supermarket în Olanda şi a jucat un rol important în domeniul retailului, prin dezvoltarea codului de bare, în 1974, preluat apoi la nivel internaţional ca standard. La jumătatea anilor ’70, compania, listată la bursa de la Amsterdam din 1948, a început să se extindă în mai multe ţări, prin achiziţii în Spania şi SUA (reţele ca Giant Carlisle, Stop & Shop, Giant Landrover şi Peadpod).

    Cu o echipă de management care pentru prima oară nu includea membri ai familiei fondatoare, Ahold şi-a accelerat creşterea în a doua parte a anilor 1990 în America Latină, Europa Centrală şi Asia. Mai mult, în acea perioadă grupul şi-a diversificat activităţile, incluzând sub umbrela sa şi restaurante, dar acest segment de business nu mai există acum în portofoliul grupului.

    Pe parcursul anilor, Albert Heijn şi familia sa s-au confruntat cu dificultăţi, una dintre acestea fiind faptul că fratele şi asociatul său, Gerrit Jan Heijn a fost răpit şi ucis, în 1987. Doi ani mai târziu, Albert Heijn, s-a retras din funcţia de CEO şi preşedinte al grupului Ahold, fiind succedat de Pierre Everaert, care nu era membru al familiei Heijn, ceea ce a constituit o premieră pentru afacerea fondată în 1887.

    După retragerea de la Ahold, antreprenorul olandez a înfiinţat, la Herefordshire, în Marea Britanie, unde se stabilise, o nouă companie, Eign Enterprises, numită după pronunţia în engleză a numelui său. Pentru dezvoltarea Eign Enterprises, antreprenorul olandez a investit milioane de lire sterline şi a transformat o zonă rurală într-un complex de agrement. Antreprenorul olandez a murit la Hereford, în 2011, la 83 de ani.

    În 2014, grupul Ahold a realizat o cifră de afaceri anuală de aproape 33 de miliarde de euro, cu peste 3.200 de magazine şi având 227.000 de angajaţi. În portofoliul grupului, cu activităţi în SUA, Olanda, Begia şi Cehia, se găsesc mai multe formate şi mărci de magazine, între care se numără Albert Heijn, Etos, Albert sau Giant.

    În urmă cu jumătate de an, grupul belgian Delhaize, care operează în România reţeaua Mega Image, a agreat cu Ahold un acord de fuziune, care ar urma să fie încheiat în prima parte a acestui an.

  • Un nou browser ameninţă supremaţia Chrome şi Firefox. Noul browser le oferă bani utilizatorilor, promite să-i scape de reclamele enervante şi este de două ori mai rapid

    Noul browser vine din mâinile lui Brendan Eich, un pioner al internetului şi unul dintre oamenii importanţi din spatele Firefox, şi promite să fie mai rapid decât adversarii săi şi protejeze utilizatorii de reclamele enervante, scrie cnet.com

    Start-up-ul lui Eich, Brave Software, a lansat o versiune de test a browser-ului Brave săptămâna trecută, iar aceasta funcţionează pe sistemele de operare Windows şi OS X (Apple), dar şi pe sistemele destinate dispozitivelor mobile. Brendan Eich a inventat limbajul JavaScript şi a fost co-fondator al proiectului Mozilla care are browser-ul Firefox, dar a părăsit compania în urma unei situaţii controversate din 2014.

    Eich promite că Brave va încărca pagini cu de două până la patru ori mai rapid decât alte browsere de pe smartphone, dar şi cu 1.4 ori mai rapid pe computere. Cum? Datorită faptului că Brave scapă de reclame, dar şi pentru că elimină elementele care urmăresc comportamentul online al utilizatorului.

    În momentul de faţă nu există reclame pe Brave, iar în viitor acestea vor fi personalizate pentru utilizator, pe baza informaţiilor limitate date de browser. Astfel dacă cineva este interesat de maşini acestuia îi vor apărea reclame din domeniul auto.

    În plus, utilizatorii Brave vor primi venituri din publicitate, acestea venituri fiind împărţite între agenţiile de publicitate, Brave şi utilizatori. Acei bani vor veni sub formă de credit pe care utilizatorul îl poate utiliza pentru a elimina complet reclamele de pe anumite site-uri, ca un fel de abonament cu o publicaţie anume. Însă asta se va întâmpla doar dacă browserul are destui utilizatori, de la 10 milioane în sus.

    Browserul se află încă în versiunea de testare 0.7, iar Eich speră să atingă o balanţă între păstrarea intimităţii utilizatorului şi livrarea de reclame folositoare acestuia.

  • Coreea de Nord susţine că a inventat alcoolul care nu provoacă mahmureală

    Coreea de Nord susţine că a inventat alcoolul care nu te lasă mahmur, scrie Business Insider. Se pare că lichiorul Koryo, produs de o fabrică din Coreea de Nord, nu numai că nu-ţi dă dureri de cap, ci chiar este benefic pentru organism.

    Publicaţia nord-coreeană Pyongyang Times spune că băutura “este apreciată de experţi şi nu provoacă mahumureală”.
    Coreea de Nord este recunoscută pentru produsele minune pe care le descoperă. Anul trecut liderului nord-coreean Kim Jong-un susţinea că medicii săi au găsit modalitatea de a vindeca SIDA, cancerul şi boala provocată de virusul Ebola cu un singur vaccin.

    Până când băutura ajunge şi pe meleagurile noastre, zic să ne rezumăm la vin sau la bere.

  • 7 inventatori care au fost omorâţi de propriile invenţii

    În 1896 Francis Edgar Stanley a inventat automobilul “Stanley Steamer”, iar în 1918, în timp ce conducea, a făcut o manevră bruscă pentru a evita un obstacol, şi automobilul s-a răsturnat.

    William Bullock a inventat presa rotativă care a revoluţionat industria tipografică. Presa i-a strivit piciorul şi a făcut cangrenă şi nu a supravieţuit operaţiei de amputare a piciorului.

    Thomas Andrews a proiectat celebrul Titanic. Acesta se afla la bordul navei în cursa către Statele Unite.

    Henry Smolinski şi Hal Blake au inventat Ave Mizar, un fel de maşină zburătoare cu aripi detaşabile. În timpul unui test, aripile s-au desprins şi cei doi au murit pe loc.

    Otto Lilienthal a fost un pionier al aviatei, fiind prima persoană care a planat cu succes în mod repetat, de peste 2000, ca să fim mai exacţi. Lilienthal a murit însă după ce a pierdut controlul în timpul unui zbor şi a căzut în gol 17 metri şi şi-a frânt coloana. Se spune că ultimele sale cuvinte au fost: “Sacrificii trebuie făcute”

    Marie Curie este cunoscută pentru descoperirea de noi elemente chimice, printre care Radium şi Polonium, dar si datorită teoriei radioactivităţii şi izolării izotopilor radioactivi. A primit un Nobel în 1903, alături de soţul său Pierre, şi a murit de leucemie, cauzată cel mai probabil din cauza expunerii la radiaţii.

    Franz Reichelt, croitor francez, a creat un hibrid trenci-paraşută, despre care spunea că îl poate ajuta pe purtător să aterizeze uşor pe pământ. A murit în urmă impactului după o săritură de la primul nivel al turnului Eiffel.

  • 7 inventatori care au fost omorâţi de propriile invenţii

    În 1896 Francis Edgar Stanley a inventat automobilul “Stanley Steamer”, iar în 1918, în timp ce conducea, a făcut o manevră bruscă pentru a evita un obstacol, şi automobilul s-a răsturnat.

    William Bullock a inventat presa rotativă care a revoluţionat industria tipografică. Presa i-a strivit piciorul şi a făcut cangrenă şi nu a supravieţuit operaţiei de amputare a piciorului.

    Thomas Andrews a proiectat celebrul Titanic. Acesta se afla la bordul navei în cursa către Statele Unite.

    Henry Smolinski şi Hal Blake au inventat Ave Mizar, un fel de maşină zburătoare cu aripi detaşabile. În timpul unui test, aripile s-au desprins şi cei doi au murit pe loc.

    Otto Lilienthal a fost un pionier al aviatei, fiind prima persoană care a planat cu succes în mod repetat, de peste 2000, ca să fim mai exacţi. Lilienthal a murit însă după ce a pierdut controlul în timpul unui zbor şi a căzut în gol 17 metri şi şi-a frânt coloana. Se spune că ultimele sale cuvinte au fost: “Sacrificii trebuie făcute”

    Marie Curie este cunoscută pentru descoperirea de noi elemente chimice, printre care Radium şi Polonium, dar si datorită teoriei radioactivităţii şi izolării izotopilor radioactivi. A primit un Nobel în 1903, alături de soţul său Pierre, şi a murit de leucemie, cauzată cel mai probabil din cauza expunerii la radiaţii.

    Franz Reichelt, croitor francez, a creat un hibrid trenci-paraşută, despre care spunea că îl poate ajuta pe purtător să aterizeze uşor pe pământ. A murit în urmă impactului după o săritură de la primul nivel al turnului Eiffel.

  • Cum arată taxiurile viitorului. Invenţia care ar putea schimba pentru totdeauna modul în care circulăm

    Printre sutele de aeroplane, avioane şi mecanisme de zbor care au fost prezentate la CES 2016, târgul de tehnologie din Las Vegas, o invenţie s-a detaşat ca vedeta convenţiei: drona-taxi. Producătorul chinez de drone Ehang a creat un vehicul capabil de a transporta în mod autonom un om şi bagajele lui, care pot cântări combinat până la 100 kg, cu o viteză de 100 km pe oră pentru 23 de minute. Şi partea cea mai bună? Nu este nevoie de licenţă de zbor.

    Cu alte cuvinte, noua dronă este un taxi personal care face de ruşine maşinile care se conduc singure – cel puţin pe distanţe scurte.

    Numele dronei este 184 şi vine de la capacitatea de a transporta un pasager, cu opt elice şi 4 ”picioruşe”.

    Navigaţia automatizată este propulsată de un centru de comandă de zbor în timp real. Asta înseamnă că din momentul în care intri în cockpit-ul dronei, unde este aer condiţionat şi Wi-Fi, poţi apăsa oriunde pe hartă unde vrei să mergi.

    ”Credem că un traseu programat va elimina 80-90% dintre problemele pe care le-am putea avea”, a declarat compania producătoare.

    Una dintre cele mai mari probleme întâmpinate de constructor pentru a creşte numărul de pasageri transportaţi de drone este durata de viaţă a bateriei. Tehnologia bateriilor de lithiu permite un maxim de 30 de minute de zbor. Compania chineză se aşteaptă totuşi să găsească o soluţie în următoarele şase luni, în condiţiile în care lucrează în paralel, alături de MIT şi Stanford, la o celulă de combustibil.

     

  • O companie din Spania a lansat un speaker vaginal care să ajute la dezvoltarea fetusului

    Compania spaniolă Babypod a inventat un speaker care se inserează în vagin pentru a stimula dezvoltarea fetusului.

    “Bebeluşii învaţă să vorbească ca răspuns la stimulii auditivi, în special cei melodici. Babypod este un dispozitiv care stimulează prin muzică, înainte de naştere; astfel, bebeluşii învaţă sunete chiar din burta mamei”, explică site-ul companiei.

    Există numeroase studii referitoare la efectul pe care sunetele îl au asupra unui fetus, iar părerea generală este că bebeluşii răspund, într-adevăr, la aceşti stimuli. Există mai multe dispozitive pe piaţă în acest scop, dar ele se ataşează pe burta mamei, scriu cei de la The Guardian.

    Babypod citează însă studiul unei clinici de ginecologie, Institutul Marques, care notează că bebeluşii pot auzi sunete clar doar dacă acestea sunt emise în interiorul vaginului.

    Dispozitivul, care costă 150 de euro, este controlat de o aplicaţie de smartphone fără a folosi însă tehnologia Bluetooth. Babypod este recomandat începând cu a 16-a săptămână de sarcină şi în serii de câte 10-20 de minute.

    Compania a lansat recent “primul concert pentru fetus”, în cadrul căreia Soraya Arnelas, fostă concurentă la Eurovision, a cântat pentru 10 femei “echipate” cu Babypod.

  • Cine este tânărul care a inventat hashtag-ul

    Hashtag-ul (#) – folosit pentru identificarea mesajelor pe un anumit subiect – a devenit o componentă a comunicării digitale. Chiar dacă semnul a fost folosit în tehnologia informaţiei încă din anii ’70 pentru a sublinia un anumit înţeles în momentul programării, abia la data de 23 august 2007 utilitatea hasthag-ului aşa cum o cunoaştem noi astăzi a aparut, datorită lui Chris Messina. După ce a scris primul mesaj pe Twitter folosind semnul, Chris Messina s-a autonumit Naşul Hashtag-ului. El a lucrat anterior la Google în funcţia de developer relations şi ca designer UX pentru Google+.

    Oricine poate folosi hashtag-urile şi nimeni, nici măcar o companie, nu poate deţine un hashtag. Spre exemplu, chiar dacă PepsiCo deţine marca Pepsi, oricine poate folosi hashtag-ul #pepsi. De la Twitter, tehnologia s-a răspândit pe numeroase platforme – Twitter, Facebook, Instagram, Google+, Tumblr, Pinterest.

    Recent, Chris Messina a anunţat că se alătură Uber, în calitate de Developer Experience Lead, fiind prima persoană numită în această funcţie în cadrul companiei.

  • Orădeanul care a intrat în afaceri cu o discotecă improvizată, a inventat DVD-ul şi a devenit unul dintre cei mai bogaţi români din Silicon Valley

    În vârstă de 61 de ani, George Haber este renumit pentru că a pus bazele mai multor companii de succes în Silicon Valley, printre care şi CompCore Multimedia, ce a dezvoltat tehnologia rularii de filme pe computer şi care a evoluat in asa-numitul standard DVD. Potrivit profilului său de LinkedIn, motto-ul său este  ”Dacă ceva poate fi făcut în software, va fi făcut”, iar traseul său antreprenorial indică faptul că i-a fost fidel acestuia. Antreprenorul a strâns o avere în Statele Unite ale Americii, estimata la o suta de milioane de dolari, care i-a adus reputatia de cel mai bogat roman din Silicon Valley si, probabil, din intreaga America.

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al Crestatech. Una dintre investiţiile fondului este evenVoice, o aplicaţie ce le permite utilizatorilor să îşi exprime părerea despre produsele pe care le folosesc, opiniile fiind trimise direct companiilor vizate, iar Crestatech este compania din spatele tehnologiei TV Smart Tuner.

    George Haber a povestit despre debutul său antreprenorial pentru Business Magazin în 2006, în cadrul unuia dintre primele sale interviuri acordate presei româneşti. Haber a povestit cum prima afacere a făcut-o în Oradea, în anii ‘70  şi consta într-o afacere mică, de ocazie. Era, pe vremea aceea, elev în clasa a XI-a şi cânta, alături de câţiva prieteni, printre care Adrian Pintea – devenit între timp actor – într-o trupă de rock. Într-o seară de vineri, s-a trezit fără trupa. Adrian Pintea plecase din oraş, iar toboşarul fusese luat în armată. Şi-a adus de-acasa magnetofonul şi câteva benzi şi a încropit o discotecă, prima din Oradea. Pe lângă câştiguri de aproximativ 100 de lei pe seară – ”bani serioşi pe vremea aia”, discoteca orădeana a însemnat pentru George Haber şi altceva: o primă lecţie improvizată de afaceri. Privind retrospectiv, a realizat că atunci a înţeles prima dată că nu banii aduc fericirea, ci fericirea aduce bani. ”Daca le dai oamenilor ce vor şi îi faci fericiţi, se pot face şi bani”, declara Haber în interviul acordat Business Magazin. Discotecile pe care le-a organizat în liceu şi facultate l-au învăţat că ”banii adevăraţi îi faci când clienţii se întorc la tine” – iar clienţii se întorc numai daca ”le oferi ceva plăcut şi interesant”. Ca om de afaceri adevărat avea să se desăvârşească mult mai târziu, în Silicon Valley, în anii ’90.

    Haber s-a născut în 1954 într-o familie de evrei marcată de experienţa devastatoare a Holocaustului: mama lui supravieţuise Auschwitz-ului, iar tatăl, electrician, fu-sese deportat într-un lagăr din Ucraina. În adolescenţa a învăţat, de la ei, ”cea mai valoroasă lectie”, una pe care spunea că n-o va uita niciodata: aceea ca ”poţi să iei cu tine doar ceea ce inveti si stii” – că obiectele nu sunt ”pentru totdeauna”. Şi tot în adolescenţă a ieşit la iveală şi înclinaţia lui spre inginerie, dacă se poate numi aşa dezmembrarea unui televizor – primul din cartier, mândria familiei Haber. Toţi vecinii le treceau pragul ”să se uite la televizor”, pâna într-o bună zi când George l-a desfăcut.  Domnul Haber i-a spus fiului atât: ”Tu l-ai desfăcut, tu îl pui la loc!”. Aventura s-a încheiat cu happy-end, după câteva zile, dar experienţa s-a dovedit folositoare: Haber a reuşit sa-şi construiască propriile amplificatoare şi difuzoare, indispensabile pentru cariera de rocker. 

    După ce anii de liceu s-a sfârşit,  George a plecat în Israel, descris de Haber drept primul şoc căruia Haber a trebuit să îi facă faţă. ”Dintr-un copil cu zeci de prieteni şi bani, am ajuns un analfabet care nu stia sa vorbeasca, sa citeasca si nu intelegea mentalitatea locala.” A trecut insa peste asta si s-a inscris, in cele din urma, la o facultate tehnica israeliana, Technion, locul in care a inteles ca, la urma urmei, Israelul e plin de oameni asemenea lui. S-a mutat apoi intr-un camin studentesc si viata lui a redevenit frumoasa. Doar ca in week-end, cand colegii plecau acasa, la familiile lor, ramanea din nou singur. ”Si asa am ajuns sa deschid si in Haifa, in Israel, cea mai de succes discoteca. Veneau la dans cate o mie de oameni, iar Haber era omul-discoteca: el facuse amplificatoarele, el crease orgile de lumini si tot el era, fireste, si DJ-ul.”

    Si-a cunoscut sotia tot la discoteca, in Haifa – pe atunci ea era studenta la arhitectura. Dupa un stagiu militar de doi ani in armata israeliana, ca ofiter de aviatie, a acceptat, fara sa se gandeasca prea mult, o oferta de munca in California, unde i s-a nascut, un an mai tarziu, cel de-al doilea copil, o fetita. A trebuit sa mai treaca insa cinci ani pana cand George Haber sa inceapa constructia primei sale companii importante. CompCore Multimedia a inceput cu investitie zero si a ajuns sa dezvolte o tehnologie, familiara tuturor in prezent: rularea de filme pe computer, care, in timp, a evoluat in asa-numitul standard DVD. ”Pot sa spun cu mana pe inima ca DVD-ul a fost, in parte, dezvoltat de noi”, spunea Haber, care califica drept ”extraordinara” experienta de a crea o companie din nimic, de a o extinde si de a o aduce in pozitia de ”lider mondial, care a participat la crearea celui mai popular mod de rulare a filmelor”.

    CompCore ajusese, la sfarsitul anilor ‘90, suficient de interesanta pentru a fi scoasa la vanzare. A cumparat-o Zoran, care continua sa fie un important furnizor de tehnologie pentru divertismentul digital, cu 80 de milioane de dolari. Haber detinea, in momentul tranzactiei, 40% din actiunile CompCore, primul sau start-up de succes. 

    Dupa CompCore a urmat GigaPixel, al doilea start-up. De data aceasta a început cu o investiţie de sase milioane de dolari investiti de partenerii de la Silicon Graphics. Compania, infiintata in 1997, producea procesoare grafice vandute in placi grafice si in console de jocuri, precum PlayStation. GigaPixel a negociat cu Microsoft sa furnizeze tehnologia necesara pentru placa grafica a X-Box. Cu aceasta ocazie, Microsoft a investit in companie 15 milioane de dolari. In 2000, 3DFx a cumparat compania pentru 180 de milioane de dolari. Haber avea in momentul tranzactiei 30% din companie.

    Mobilygen a fost preşedinte al companiei care produce tehnologie multimedia pentru telefoanele mobile si pentru player-ele muzicale de tipul iPod pentru care a atras investitii de 15 milioane de dolari (2000-martie 2006).

    În prezent, George Haber este managing partner al Cresta Fund şi fondator & preşedinte al companiei Crestatech. Pe piata locala, Haber a contribuit  la una dintre cele mai importante tranzacţii realizate de antreprenorii IT din România, respectiv achiziţia companiei locale Interakt Online de către gigantul american Adobe Systems în anul 2006, fiind membru în boardul Interakt din aprilie 2004 până în octombrie 2006. Potrivit profilului său de LinkedIn, antreprenorul de origine română a mai fost şi membru în boardul companiei Avangate şi adviser pentru Bitdefender timp de trei ani (până în 2008).

     

  • Frigiderul care funcţioneză fără curent electric – FOTO, VIDEO

     
    Un astfel de frigider, botezat Windchill, care să funcţioneze fără electricitate, a fost creat de studenţii de la Universitatea din Calgary, iar invenţia lor a fost desemnată câştigătoare la Biomimicry Global design Challenge, potrivit Business Insider. 
     
    Frigiderul fără curent a fost inspirat de modul în care anumite animale îşi reglează temperatura corporală în funcţie de necesităţi. Studenţii canadieni au pornit de la ideea de a crea o soluţie simplă şi ieftină pentru păstrarea alimentelor, iar natura a reprezentat sursa lor de inspiraţie.
     
    Asemenea urechii elefantului, aparatul utilizează o pâlnie pentru a capta aerul pe care îl trimite apoi, printr-o ţeavă, într-o baie de lichid. Astfel, fluidul din jurul bobinei se evaporă, răcirea aerului făcându-se din interior. Ulterior aerul ajunge într-o cameră de refrigerare. De asemenea, felul în care animalele îşi depozitează alimentele în vizuină, pentru a evita caldura, a reprezentat un alt model pentru Windchill, relatează The Huffington Post.
     
     
    Windchill “este un instrument nu numai pentru păstrarea alimentelor la temperaturi scăzute, dar şi pentru schimbarea vieţile oamenilor pe care-l folosesc”, se arată în descrierea proiectului. 
     
    Răcitoare care folosesc pocesul de evaporare, formate din două vase de lut alăturate, sunt deja comune în Africa şi Orientul Mijlociu, dar proiectul Windchill îmbunătăţeşte, prin designul său, atât modul de admisie a aerului, cât şi menţinerea temperaturii.
     
    Tinerii canadieni şi-au propus ca, pe viitor, să realizeze şi un prototip care să menţină temperatura la 4,5 grade Celsius, astfel asigurându-se o mai bună păstrare a alimentelor timp îndelungat.