BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Încă o ţară din UE intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar de blocaj

    COVID-19: Bulgaria impune o carantină naţională. Ţara vecină va închide şcolile, mall-urile şi restaurantele

    Bulgaria va închide şcolile, restaurante şi centre comerciale până la sfârşitul lunii martie, întrucât se confruntă cu o creştere semnificativă a infecţiilor cu COVID-19 care au împins spitalele la limită, a declarat joi Ministrul bulgar al Sănătăţii.

    Ţara balcanică, care urmează să organizeze alegeri naţionale pe 4 aprilie, a înregistrat o creştere cu 40% a noilor infecţii în ultima săptămână. Astăzi au fost a raportate 4.201 de cazuri noi, cu 7.804 de persoane în spitale, inclusiv 609 în terapie intensivă, relatează The Guardian.

    Guvernul de centru-dreapta a închis, de asemenea, grădiniţele, teatrele, cinematografele şi sălile de sport şi a interzis evenimentele private.
    “Numărul infecţiilor este în creştere, la fel şi numărul persoanelor spitalizate cu COVID-19, ceea ce ne-a determinat să impunem restricţii la nivel naţional de luni timp de 10 zile”, a declarat ministrului Sănătăţii Kostadin Angelov reporterilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Ţara din Europa care a intrat din nou în CARANTINĂ TOTALĂ. Este îngenuncheată de al treilea val al pandemiei

    Şefa Comisiei Europene promite că începând din aprilie, ţările membre ale Uniunii vor primi o cantitate mai mare de vaccin anti-COVID.

    Astfel, în al doilea trimestru sunt aşteptate pe continent 300 de milioane de doze. Până acum, Uniunea Europeană a aprobat serurile „Pfizer”, „Moderna” şi „Astra Zeneca”.

    Agenţia Europeană a Medicamentului ar urma să avizeze joi şi vaccinul producătorului american: „Johnson&Johnson”.

    Accelerarea campaniei de imunizare este critică, în condiţiile în care multe ţări europene sunt îngenuncheate de al al treilea val al pandemiei, în frunte cu Ungaria, Cehia şi Slovacia.

    Ungaria a intrat din nou în carantină totală

    De luni, Ungaria este din nou în carantină totală. Toate şcolile, grădiniţele, serviciile şi magazinele neesenţiale vor rămâne închise cel puţin o luna, într-o încercare de a frană ceea ce autorităţile de la Budapesta consideră a fi al treilea val al pandemiei de COVID-19,  scrie stirileprotv.ro

  • Ce se întâmplă pe piaţa auto: Dacia Duster a ieşit din top 3 cele mai bine vândute SUV-uri, Ford Puma a intrat pe locul 6, iar EcoSport a coborât pe locul 18

    Dacia şi Ford au produs anul trecut 438.107 de autoturisme, cu 10,6% mai puţine decât în 2019.

    Intrarea în vigoare a noilor norme cu privire la limita de dioxid de carbon, alături de oprirea producţiei din lockdownul din primăvara anului trecut dar şi scăderea volumelor în lunile care au urmat au schimbat topul celor mai bine vândute SUV-uri mici de pe piaţa europeană.

    Dacia Duster, modelul cu cea mai mare pro­ducţie în România, a înregistrat anul tre­cut la nivel european o scădere de 37% a vân­zărilor, de la 220.000 de unităţi în 2019 la aproape 140.000 anul trecut, a pier­dut locul secund în clasamentul SUV-urilor mici şi a ajuns pe locul al patrulea.

    Ford Puma însă, modelul a cărui pro­duc­ţie a demarat la începutul anului trecut, a in­trat direct pe locul al şaselea în clasament. Mai mult, la nivelul celui de-al patrulea tr­i­mes­tru, Puma a depăşit Dacia Duster la nivel european. Atât Puma cât şi Duster au avut producţia afectată de lockdown. În cazul lui Duster, la început de 2020 a întârziat demararea producţiei versiunii pe GPL – care reducea emisiile de dioxid de carbon, iar 2020 a fost primul an în care trebuia respectată limita de 95 g CO2/km ca medie la nivel de grup auto la nivel european.

    În cazul lui Puma, oprirea producţiei între martie şi mai a afectat vânzările acestuia din prima jumătate a acestui an, în condiţiile în care de la Craiova nu s-au putut aproviziona dealerii la nivel european, iar aceştia nu aveau ce livra. Ulterior, producţia a crescut treptat de la unul la trei schimburi, însă a revenit la capacitate maximă abia în luna septembrie.

    Astfel, şase luni uzina fie nu a produs, fie a produs la o capacitate redusă.

    În cazul lui EcoSport, cel de-al doilea SUV produs la Craiova a pierdut teren în faţa lui Puma, iar vânzările acestuia au scăzut cu 61% în 2020, la mai puţin de 48.000 de unităţi. Pe de altă parte, acesta reprezintă circa 20% din producţia uzinei de 1.000 de maşini pe zi, cota sa fiind redusă după lansarea lui Puma.

    Cel mai bine vândut SUV mic din Europa rămâne Renault Captur cu aproape 180.000 de maşini, urmat de VW T-Roc cu 160.000 şi Peugeot 2008 cu 156.000, acesta din urmă fiind şi cel mai puţin afectat dintre primele trei, cu un declin de numai 5%.

    În ceea ce priveşte începutul de 2021, producţia uzinelor Dacia şi Ford a înregistrat o scădere de 10% în ianuarie faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care piaţa europeană încă este afectată de pandemie, iar ţări importante precum Germania se află în lockdown şi implicit comerţul auto se desfăşoară greoi.

    Potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), în ianuarie s-au asamblat 38.431 de autoturisme noi, dintre care 19.800 de către Dacia, care a şi înregistrat cel mai mare declin, de 15%, în ciuda lansării noilor generaţii de Logan şi Sandero Stepway, în timp Ford a scăzut cu numai 6% la 18.600 de unităţi – în condiţiile în care în ianuarie anul trecut uzina pregătea creşterea producţiei SUV-ului Puma, proaspăt lansat la acea vreme.

    În plus, dincolo de pieţe-cheie încă afectate de lockdown, industria auto este afectată acum şi de criza microcircuitelor şi de lipsa procesoarelor pentru componente. Din acest motiv Dacia a oprit producţia pentru trei zile în februarie, iar Luca de Meo, CEO-ul Grupului Renault, se aşteaptă ca întreg grupul să limiteze pierderea la cel mult 100.000 de maşini în 2021. La Craiova însă, Ford a menţinut producţia, în timp ce în Germania spre exemplu, americanii au oprit producţia modelului Focus timp de o lună din cauza lipsei chipurilor.

    În acest an producţia va reveni pe un trend ascendent, având în vedere campania de vaccinare derulată la nivel mondial.

    Adrian Sandu, secretarul general al ACAROM se aşteaptă că în acest an producţia să revină pe un trend ascedent, iar aceasta să se apropie de 500.000 de unităţi, dar doar dacă nu apar alte crize în acest an.

    Dacia şi Ford au produs anul trecut 438.107 de autoturisme, cu 10,6% mai puţine decât în 2019, cea mai mare parte din acestea fiind Dacia Duster, urmate de Ford EcoSport şi Puma.

    Astfel, la Mioveni au fost produse în 2020 260.000 de autoturisme, în scădere cu 26% faţă de anul anterior, pauza de producţie din cauza lockdownului din primăvară punându-şi amprenta puternic asupra rezultatelor Dacia. Cel mai lovit model a fost Logan MCV, cu un declin de 50%, în condiţiile în care acesta a şi fost scos din producţie în octombrie, odată cu trecerea la cea de-a treia generaţie a modelelor Logan şi Sandero.

    Ponderea Duster a scăzut de la 75 la 70% în 2020, cu 183.300 de unităţi, volum cu 30% mai mic decât cel din 2019.

    În acelaşi timp, fabrica Ford de la Craiova a produs 179.008 de autoturisme Ford EcoSport şi Puma, volum din care Puma reprezintă circa 80%. La Ford uzina a punctat o creştere de 27% datorită noului Puma. Însă, la Craiova în 2020 planul era ca americanii să asambleze 250.000 de maşini, însă planurile au fost date peste cap de lockdownul din primăvară, uzina fiind închisă timp de şapte săptămâni alături de piaţa europeană, care a scăzut cu 25% anul trecut.

    Cifra de afaceri a industriei auto locale a scăzut cu 15% în 2020, de la peste 30 de miliarde de euro în 2019 la circa 25 mld. euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

     

  • Acţiunile Bittnet, prima companie din IT listată la Bucureşti, vor intra din 22 martie în structura indicilor FTSE

    Acţiunile Bittnet (BNET), prima companie din IT listată la Bucureşti, vor intra din 22 martie în indicii FTSE Global Micro Cap şi FTSE Total-Cap, în urma celei mai recente revizuiri semestriale a indicilor FTSE Russell. 

    În urma acestei decizii, România va avea patru acţiuni în indicii FTSE Russell: Bittnet Systems şi TeraPlast (TRP) în indicii FTSE Global Micro Cap şi FTSE Total-Cap, iar acţiunile Banca Transilvania (TLV) şi Nuclearelectrica (SNN) în indicii pentru Pieţe Emergente.

    „Anunţul FTSE Russell de a include acţiunile Bittnet în indicii săi globali ne aduce multe satisfacţii, deoarece reprezintă încă o confirmare a faptului că şi companiile antreprenoriale, uneori etichetate prea uşor ca fiind «mici», pot aduce lichiditate semnificativă în piaţă. Cred că această decizie a FTSE Russell, la cinci luni de la includerea acţiunilor BNET în indicele BET-XT, ar trebui să dubleze semnalul pentru investitorii profesionişti locali, de a-şi diversifica portofoliile, oferind expunere atât de necesară într-o companie de IT cu creştere accelerată. Dar, cel mai important, mulţumim tuturor acţionarilor noştri care, în ultimii şase ani, au tranzacţionat atât de activ acţiuni BNET – includerea noastră în indicii FTSE Russell reprezentând adevărata mărturie a puterii şi influenţei pe care aceştia o au asupra pieţei de capital locale”, a spus Cristian Logofătu, cofondator al Bittnet Systems.

    Mihai şi Cristian Logofătu, fondatorii companiei, deţin împreună 34% din capitalul social al emitentului, iar Căpăţînă-Groşanu Răzvan are o participaţie de 12,3%, restul de acţiuni fiind tranzacţionate la liber.

    Lista finală a companiilor care urmează să fie incluse în aceşti indici va fi anunţată pe 5 martie.

    Titlurile Teraplast au fost incluse în cei doi indici în septembrie 2020, când România a fost promovată efectiv la statutul de Piaţă Emergentă, prin includerea în indicele pentru Pieţe Emergente a acţiunilor Băncii Transilvania şi Nuclearelectrica.

    „Anunţul FTSE Russell este o veste foarte importantă pentru întreaga piaţă de capital şi cu atât mai mult pentru toţi cei care au ales să investească în acţiunile Bittnet. Promovarea României la statutul de Piaţă Emergentă are beneficii nu doar pentru companiile care intră în indicii pentru Pieţe Emergente, ci şi pentru alte companii care odată cu includerea în indicii pentru microcaps, intră pe radarele unor noi investitori internaţionali care urmăresc aceşti indici. Includerea acţiunilor Bittnet în cei doi indici FTSE Russell, la nouă luni de la promovarea companiei de pe AeRO pe Piaţa Reglementată, demonstrează că piaţa de capital validează poveştile de succes ale companiilor”, a declarat Radu Hanga, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti.

     

  • Situaţie îngrijorătoare. Una dintre cele mai importante ţări europene intră în AL TREILAE VAL al Pandemiei

    Polonia a anunţat că a intrat în al treilea val de infectări.Anunţul a fost făcut de Ministerul Sănătăţii. Vineri, Polonia a raportat 8.777 de noi cazuri şi 241 de decese

    În total, ţara a raportat 1.623.218 cazuri şi 41.823 de decese asociate COVID-19.Slovacia şi Cehia înregistrează şi ele un trend ascendent al numărului de infectări
    Polonia intră în al treilea val de infectări cu Covid-19. Anunţul a fost făcut, vineri, de un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.
    Autorităţile poloneze au declarat un al treilea val al pandemiei pe fondul creşterii numărului de cazuri de infectări, chiar şi cu 20% la fiecare săptămână.

    În plus, aproximativ 10% din cazurile de COVID-19 din Polonia sunt cazuri de infectare cu varianta britanică a virusului.

    Polonia a relaxat restricţiile, a deschis pârtiile de schi, localurile şi teatrele funcţionează la jumătate din capacitate, însă e foarte posibil ca guvernul polonez să revină la măsuri mai aspre, în condiţiile în care polonezii au fost în carantină până la jumătatea lunii ianuarie.

    Sunt şi alte ţări în Europa care au o creştere dinamică a numărului de cazuri, aşa cum sunt Slovacia şi Cehia care prezintă un trend ascendent. Revenirea la restricţii suplimentare sau chiar la starea de urgenţă nu este exclusă, în aceste ţări.

    Guvernul ceh chiar a anunţat că amână redeschiderea magazinelor neesenţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafaxr.o
     

  • Situaţie îngrijorătoare. Una dintre cele mai importante ţări europene intră în AL TREILAE VAL al Pandemiei

    Polonia a anunţat că a intrat în al treilea val de infectări.Anunţul a fost făcut de Ministerul Sănătăţii. Vineri, Polonia a raportat 8.777 de noi cazuri şi 241 de decese

    În total, ţara a raportat 1.623.218 cazuri şi 41.823 de decese asociate COVID-19.Slovacia şi Cehia înregistrează şi ele un trend ascendent al numărului de infectări
    Polonia intră în al treilea val de infectări cu Covid-19. Anunţul a fost făcut, vineri, de un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.
    Autorităţile poloneze au declarat un al treilea val al pandemiei pe fondul creşterii numărului de cazuri de infectări, chiar şi cu 20% la fiecare săptămână.

    În plus, aproximativ 10% din cazurile de COVID-19 din Polonia sunt cazuri de infectare cu varianta britanică a virusului.

    Polonia a relaxat restricţiile, a deschis pârtiile de schi, localurile şi teatrele funcţionează la jumătate din capacitate, însă e foarte posibil ca guvernul polonez să revină la măsuri mai aspre, în condiţiile în care polonezii au fost în carantină până la jumătatea lunii ianuarie.

    Sunt şi alte ţări în Europa care au o creştere dinamică a numărului de cazuri, aşa cum sunt Slovacia şi Cehia care prezintă un trend ascendent. Revenirea la restricţii suplimentare sau chiar la starea de urgenţă nu este exclusă, în aceste ţări.

    Guvernul ceh chiar a anunţat că amână redeschiderea magazinelor neesenţiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafaxr.o
     

  • Un nou producător de smartphone-uri, intră pe piaţa din România. “Nu ţintim 20-30% din piaţă acum, pornim de la 0, întâi vrem să ieşim din categoria alţi producători în topul vânzărilor”

    Compania chineză vivo, unul dintre cei mai mari producători de smartphone-uri la nivel mondial, va lansa la finele acestei luni – iniţial prin eMAG – primele sale produse de pe piaţa locală, cu ţinta de a ajunge în câţiva ani unul dintre jucătorii de top din industrie, au declarat reprezentanţi ai companiei în cadrul unei conferinţe de presă online, organizate via Microsoft Teams.

    Compania chineză vivo, unul dintre cei mai mari producători de smartphone-uri la nivel mondial, va lansa la finele acestei luni – iniţial prin eMAG – primele sale produse de pe piaţa locală, cu ţinta de a ajunge în câţiva ani unul dintre jucătorii de top din industrie, au declarat reprezentanţi ai companiei în cadrul unei conferinţe de presă online, organizate via Microsoft Teams.

    “Acţionăm ca un hub pentru Bulgaria, Ungaria şi Republica Moldova, unde vivo va intra de asemenea în curând. Operaţiunile din aceste pieţe vor fi conduse de aici, de la Bucureşti.
    Suntem în discuţii pentru a construi parteneriate pe piaţa locală cu jucători din retail şi cu operatori de telefonie mobilă. În prezent ce putem anunţa este că produsele noastre vor fi disponibile la eMAG dar suntem în discuţii şi cu alte companii”, a declarat Bianca Anda Caloian, marketing specialist în cadrul vivo România.

    Compania are răbdare şi pentru primul an îşi propune să sară din categoria <<alţii>> din rapoartele de piaţă, a declarat Seon Hwang, vicepreşedinte şi director de marketing al vivo. Pentru a face acest lucru pe piaţa din România, compania ar trebui să aibă o cotă de piaţă de peste 3-4%, conform datelor ZF.

    “Vrem să devenim un jucător de top pe piaţă. În Europa situaţia de pe piaţă este diferită, operatorii de telefonie mobilă au aproximativ o jumătate din piaţă iar companiile de retail precum eMAG sunt jucători cheie pe acest segment. E o piaţă total diferită deci trebuie să o înţelegem, obiectivul nostru de creştere este pe termen lung. Propunerea noastră este formată din telefoane cu baterii cu capacitate ridicată, cu încărcare rapidă, cu procesoare Snapdragon la un preţ accesibil.  Volumele de vânzăeri vor veni pe măsură ce vom câştiga încrederea consumatorilor, în următorii ani. Nu ţintim cote de piaţă de 20-30%, e mult prea mult pentru noi acum. În acest an poate că vom reuşi să sărim din categoria alţii din rapoartele de piaţă ale GfK. Noi începem de la zero, deci nu putem ajunge instantaneu la cote de piaţă de 40 – 50%”.

    Avem răbdare să creştem şi credem că avem produse la un nivel de preţ potrivit pentru România, a completat Thomas Kahmann, director de PR al companiei. “Avem răbdare, nu ne grăbim, nu suntem prima companie din China care intră pe piaţa din Europa. România este o piaţă unde trebuie să aduci produse de top, aspiraţionale – este foarte clar acest lucru. Dar pe de altă parte o bucată foarte, foarte mare din piaţa de smartphone-uri Android din România este formată din modele cu preţuri sub 300 de euro.”

    Marca de smartphone-uri vivo a fost întemeiată în Dongguan, China, în 2011. Compania va aduce iniţial pe piaţa locală smartphone-uri din seria Y. În vârful gamei Y se află modelul vivo Y70, un smartphone mid-range, bazat pe un procesor Qualcomm Snapdragon 665, cu unitate grafică Adreno 610, care suportă încărcarea rapidă a acumulatorului prin tehnologia vivo FlashCharge de 33 de waţi. Telefonul are ecran AMOLED, senzor de amprente în ecran, memorie de 8GB de RAM şi stocare de 128GB. Memoria poate fi extinsă prin cardul microSD de până la 1TB, iar suportul pentru memorie poate fi folosit şi pentru două carduri SIM simultan.

    Piaţa din România este dominată autoritar de compania Samsung, cu o cotă de piaţă de circa 50%. Locul doi după numărul de telefoane vândute este ocupat de Huawei, cu aproximativ 20% din piaţă. După valoarea vânzărilor pe locul doi în România este Apple, care vinde unele dintre cele mai scumpe modele de smartphone-uri.
     

  • Povestea românului care în anii 2000 era unul dintre cei mai bogaţi şi puternici oameni de afaceri din ţară şi cum a ajuns el să piardă totul în anii de criză

    A venit criza şi a căzut de sus. Unele afaceri i-au intrat direct în faliment. Pe altele le-a închis chiar el, iar cele care au rezistat a trebuit restructurate uneori din temelii. După aproape un deceniu, antreprenorul renaşte din propria-i cenuşă şi revine în prim-planul businessului românesc cu câteva pariuri noi: agricultura, hotelăria şi securitatea în mediul virtual. Mai mult, tot pe „to do list” se numără şi integrarea treptată a fiului său Tiberiu în business, pentru un transfer ulterior de responsabilităţi către cea de-a doua generaţie, şi publicarea unei cărţi autobiografice în 2020, sub numele „Milionar. Falit. Milionar”. Ce titlu ar fi putut sumariza mai bine călătoria lui Radu în mediul de business?

    „Cea mai bună decizie a mea de business a fost aceea de a-mi da demisia în 1990”, spune Octavian Radu râzând. Plecase în 1987 în Germania, unde lucra pentru o firmă de distribuţie. După căderea comunismului a mers în Polonia şi în alte ţări, iar în 1994 s-a întors definitiv în România. „De fapt eu m-am întors treptat ajutând-o pe mama cu aprovizionarea unui magazin pe care l-a deschis în anii aceia la Piteşti.” Această decizie a fost şi cea mai grea totodată pentru omul de afaceri, după cum povesteşte chiar el. „Nu am avut altele care să îmi schimbe radical viaţa.” Când vine vorba de decizii greşite, nu consideră că a luat niciuna; chiar dacă ulterior s-au dovedit a fi eronate, la momentul respectiv nu au fost. „Eu în business mereu am mers cu viteza maximă, nu am pus bani deoparte. A ţinut şi de firea mea aventurieră.”

    Octavian Radu a avut multe afaceri. A avut şi multe eşecuri totodată. Dar uitându-se în urmă nu le regretă. Ba chiar recunoaşte că probabil ar face din nou la fel. Atunci însă, în condiţiile de la momentul acela, nu acum. De-a lungul anilor, Radu şi-a încercat norocul în domenii variate. Chiar şi astăzi portofoliul său cuprinde afaceri din IT, retail de carte, agricultură şi producţia de componente auto. În anii de boom, spre exemplu, a intrat în sectorul restaurantelor cu franciza Vapiano şi în modă cu o serie de 10 francize printre care Debenhams sau Mandarina Duck.

    „Ştiam că dacă nu le iau eu le va lua altcineva. În Debenhams am investit iniţial 150.000 de euro şi în primul an am făcut profit de 2 mil. euro. Trebuia să fiu nebun să nu mă extind.” A ajuns la un maxim de 9-10 magazine sub brandul britanic, dintre care unul la Budapesta şi unul la Chişinău. „Aveam în portofoliu şi brandul Bally, iar în prima lună după criză nu a intrat nimeni în magazin.”

    Criza pe de-o parte şi creşterea concurenţei pe de alta – cel puţin în modă – i-au măturat toate businessurile din domeniu. Ultimul care a picat a fost Debenhams. Octavian Radu a ieşit astfel definitiv din retailul de modă în 2013 şi nu s-a mai întors. Nici n-ar mai face-o, dat fiind că astăzi acest sector este unul dintre cele mai atrăgătoare pentru giganţii internaţionali. Peste 100 de nume străine, cele mai importante din domeniu, îşi dispută această piaţă, iar cei mai mulţi jucători sunt veniţi direct. Debenhams, spre exemplu, şi-a mai încercat o dată norocul în România, tot în sistem de franciză, şi nu a rezistat. Piaţa de modă este dominată clar de grupul Inditex, proprietarul Zara, de H&M şi mai nou de discounterul Pepco. Ultimii doi au venit după primii ani de criză şi au avut priză la public.


    „În 2009-2011 am citit multe cărţi cu informaţii care nu existau anterior şi am înţeles ce s-a întâmplat. La momentul acela raportul datorii/EBITDA era perfect în regulă”, spune Radu.

    În ceea ce priveşte restaurantul Vapiano, acesta nu a funcţionat, în opinia antreprenorului, din cauza locaţiei alese de grupul german – la parterul clădirii de birouri Anchor Plaza. Totodată, şi criza a lovit puternic sectorul HoReCa din România. Acum, după aproape un deceniu, antreprenorul reintră în joc, printr-o tranzacţie. El a preluat pachetul majoritar de acţiuni în cadrul hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia şi în cadrul restaurantului adiacent Forest.

    Vânzătorul este omul de afaceri Narcis Zăvoianu. Radu nu a oferit detalii privind suma plătită însă a spus că a preluat şi parte din datorii, aşa că aportul de cash a fost mai mic. Hotelul este evaluat la peste 2 milioane de euro ţinând cont de preţul mediu per cameră pentru unităţile de cazare cotate la acelaşi nivel, conform datelor din piaţă. „Este un butic hotel de 23 de camere şi apartamente, toate cotate la cinci stele. În mod normal, o investiţie de acest gen nu este ideală pentru mine, este prea mică pentru genul de businessuri pe care le fac eu, însă turismul este în opinia mea un domeniu de viitor”, spune el.

    Radu afirmă că nu a pariat niciodată pe hoteluri până acum, însă are experienţă în domeniul restaurantelor, anterior operând franciza lanţului Vapiano. „Cred că valoarea afacerii preluate (Ioana Hotels şi Forest – n.red.) stă în know-how-ul acumulat în circa 10 ani de activitate. Mai mult, acum businessul stă bine pe cifre, cu un profit estimat în 2020 de 300.000 de euro şi o cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro. Hotelul a fost deschis în urmă cu circa un deceniu în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro, conform datelor de la acea vreme. Acesta a fost primul hotel cotat la cinci stele în staţiunea de pe Valea Prahovei, una dintre cele mai populare din România.

    La momentul respectiv businessul era operat de firma NDI Grup Expert, care administra şi Cabana Stâna Regală din Sinaia. Firma a fost radiată între timp. „Ioana Hotels a fost în insolvenţă, a ieşit şi a intrat din nou. Acum compania care îl operează este din nou în procedură de insolvenţă, aşa că tranzacţia a avut ataşat şi un grad de risc. Financiar însă compania stă bine, la fel şi în ceea ce priveşte gradul de ocupare”, explică Octavian Radu. El mai spune că în prezent jumătate din profitul businessului e adus de hotel şi jumătate de restaurant. De altfel cele două divizii sunt interconectate şi se ajută reciproc. Restaurantul Forest poartă acest nume pentru că este deschis în pădure. „Pasul următor va fi să deschidem un restaurant Forest în Bucureşti, în zona de nord. Nu am decis încă unde, dar nu ne grăbim. Dacă găsim spaţiul, vom inaugura în 2020, dacă nu, nu. Iar dacă va merge bine, ne vom gândi să francizăm.”

    Radu spune că nu s-a gândit în vreun moment şi nici nu vrea să cumpere 100% businessul, ba din contră, vrea ca fondatorul, care este şi vărul său, să rămână implicat în business. „Cred în Sinaia, în dezvoltarea turismului românesc. Mai cred că românii vor călători mai mult odată cu creşterea venitului disponibil. O parte dintre cei care merg acum în city-breakuri afară se vor orienta către România.”

    Achiziţia vine la scurtă vreme după ce omul de afaceri a fost implicat într-o altă tranzacţie, de această dată la vânzare. Informlykos România, parte a unui grup elen fondat acum mai bine de 100 de ani, a cumpărat 65% din compania de arhivare (fizică şi electronică) şi distrugere de documente NextDocs de la antreprenorii Octavian Radu şi Vicenţiu Zorzolan. Grecii au plătit 3,5 milioane de euro pe pachetul majoritar al acestui business, potrivit unui anunţ public al cumpărătorului.

    „Eu pot vinde orice business pe care îl am. Nu am făcut afacerile cu scopul de a le vinde, dar pentru orice există un preţ”, spunea el imediat după aceea. NextDocs este o companie fondată de Vicenţiu Zorzolan, un alt antreprenor local cunoscut pentru afacerile din modă dinainte de criză. Atât Radu cât şi Zorzolan au adus local mai multe francize, pe care în criză le-au închis, mai ales după ce au venit direct giganţi precum Zara sau C&A. În businessul NextDocs cei doi şi-au unit forţele în 2014. „Cu Vicenţiu Zorzolan colaboram deja la vremea aceea pentru că şi eu aveam o franciză în domeniul arhivării şi distrugerii de documente, este vorba de Reisswolf. Ne-am unit forţele la un moment dat când eu am preluat 60% din afacere, iar el 40%, iar acum am vândut fiecare 65% din pachetul lui.”

    În momentul în care cei doi s-au asociat, Vicenţiu Zorzolan avea trei variante: să mai bage el bani în business, să închidă porţile sau să facă parteneriat cu Octavian Radu, potrivit acestuia din urmă. NextDocs este un business pentru clienţi mari precum UniCredit, Banca Transilvania, Raiffeisen, BCR, Uniqa, Metropolitan Life şi Dedeman.

    Potrivit antreprenorilor fondatori, businessul NextDocs a fost în 2016 de 1,4 milioane de euro, acesta urcând la 2,2 mil. euro în 2017 şi la 2,8 milioane de euro anul trecut. Pentru 2019 era estimat un nivel al cifrei de afaceri de 3,3-3,4 milioane de euro, pentru ca în 2021 să urce la 8-9 milioane de euro. Compania are 150 de salariaţi acum, dintre care 110 la Bucureşti şi 40 la Cluj. Omul de afaceri Octavian Radu, cunoscut mai ales prin prisma businessului de librării Diverta, are un portofoliu mult mai vast de afaceri.

    El are o afacere în agricultură, Sunny Berry, lanţul de circa 30 de librării Diverta, firma TCE care face transport paleţi la nivel naţional şi oferă servicii de curierat la nivel internaţional, compania de servicii poştale Pink Post, producătorul de componente auto Flaro şi alte businessuri în imobiliare. Portofoliul său este completat de firma de IT Sistec. Acum, peste 50% din EBITDA antreprenorul spune că îl obţine cu businessuri pe care nu le avea în criză, adică Pink Post (poştă), NextDocs şi Sunny Berry (agricultură). Acesta din urmă ar putea ajunge în 10 ani cel mai important, adaugă el fără a înainta cifre.

    Astăzi, Octavian Radu îşi evaluează toate businessurile la 30-40 de milioane de euro dat fiind că are şi 10 milioane de euro datorii de care vrea să scape. „În 2008, circa 80% din business era obţinut de la companii pe care nu le aveam cu 10 ani înainte. Lumea se schimbă şi noi nu putem sta pe loc.”

    Tocmai de aceea, unul dintre cele mai recente businessuri din portofoliul său este Sunny Berry, nume sub care operează un business în agricultură. „Avem 16 hectare cultivate cu afine în Jieni, lângă Drobeta-Turnu Severin, şi urmează să ne dezvoltăm, să plantăm în continuare. Vrem să trecem de 100 de hectare. Producţia este de 100 de ori mai mare la hectar ca la porumb.” Recolta merge la export dar şi piaţa din România a început să consume, spune el. Terenul a fost plantat în 2018 şi anul trecut a fost prima recoltă de 50 de tone, iar omul de afaceri spune că vrea ca în 2022 să ajungă la 250 de tone. „Am folosit fonduri europene pentru acest business şi ne gândim să ne extindem cu o serie de culturi complementare. La afine ai o profitabilitate fabuloasă la export.” Problema în acest tip de business este să faci rost de oameni. „Noi am găsit oameni buni care sunt fericiţi că nu mai trebuie să plece din ţară.”

    Agricultura – mai ales anumite nişe din domeniu – a devenit pariul mai multor oameni de afaceri locali care îşi diversifică astfel portofoliile. Decizia vine în contextul în care acesta este un domeniu cu potenţial uriaş în România, însă culturile sunt în general fărâmiţate. Ce se poate remarca în ultimii ani este decizia investitorilor de a paria pe culturi diferite de cele clasice, mai exact grâu sau porumb. Astfel, fructele de pădure şi legumele bio sunt doar câteva dintre opţiuni.

    „Pentru 2020 am câteva ţinte. Prima ar fi să dezvolt Sunny Berry, e un proiect mai amplu, pe zece ani.” Dezvoltarea businessurilor existente şi lansarea unora noi a fost dintotdeauna un plan de-al lui Octavian Radu. Pe lista de domenii noi se numără securitatea în mediul virtual (cybersecurity), un sector pe care-l consideră de viitor. Se gândeşte fie la un parteneriat, fie la o achiziţie. „Legislaţia europeană obligă firmele mari să se asigure, însă pariul meu ar fi pe IMM-uri. Ca în orice business, e important să fii acolo de la început.”

    Antreprenorul mai vrea să reducă datoriile pe care le are, pentru că s-a fript şi nu mai vrea să ajungă în aceeaşi situaţie, după cum spune chiar el. Ba mai mult, se gândeşte şi să facă economii.
    „Poate cel mai important plan al meu în 2020 e să îl integrez pe Tibi (fiul său cel mare – n.red.) în business. Trebuie să treacă mai întâi prin toate joburile pentru a putea prelua. Aşa am făcut şi eu.”

    O treime dintre afacerile de familie din România ajung la a doua generaţie, 10% sunt predate şi celei de-a treia generaţii şi doar 3% trec acest prag şi ajung la cea de-a patra generaţie, afirma recent Florin Madar, preşedintele Asociaţiei Reţeaua Afacerilor de Familie România (Family Business Network România – FBN), o asociaţie cu peste 25 de membri.

    Există businessuri antreprenoriale create cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul tehnologiei, un domeniu unde România şi-a creat deja un nume, dar nu numai. Există însă şi acele cazuri unde businessurile au fost create pentru a fi duse mai departe, doar că a existat un moment în care antreprenorii au realizat că nu au capitalul, forţa de negociere sau know-how-ul să meargă singuri.

    Mai sunt şi situaţii în care o afacere nu a ajuns la cea de-a doua generaţie deoarece copiii oamenilor de afaceri respectivi nu au fost pregătiţi să preia businessul sau pentru că şi-au dorit alte specializări. Şi apoi vin „excepţiile”, acele businessuri care sunt transferate către cea de-a doua generaţie. Octavian Radu e sigur că aceasta e direcţia de mers pentru „imperiul” său. Şi pentru că a venit vorba de moştenire, el nu vrea să dea mai departe doar un business, ci şi povestea lui pe care a sumarizat-o într-o carte ce va fi publicată în toamna lui 2020. Doar că povestea se scrie mai departe. În viaţa reală.

    Multe şi diverse
    Radiografia afacerilor actuale ale lui Octavian Radu

    Afacere: Diverta
    Domeniu: lanţ de circa 30 de librării
    Descriere: Este cea mai cunoscută afacere a antreprenorului, dar nu cea mai importantă ca cifre, după cum spune el. Această afacere Octavian Radu a deschis-o în 1998 însă sub alt nume – Libra -, iar după ce a trecut printr-un rebranding a ajuns la Diverta în 2002. Prima unitate a fost deschisă în centrul comercial Bucureşti Mall în 1998 şi rezistă până astăzi, deşi sub noul nume, Diverta. Omul de afaceri spune că e singurul magazin care a rezistat în toţi aceşti ani în mallul care a schimbat mulţi chiriaşi. Bucureşti Mall e primul mall din România.

    Afacere: TCE
    Domeniu: transport şi curierat
    Descriere: TCE face transport paleţi la nivel naţional şi oferă servicii de curierat la nivel internaţional. Este o afacere prezentă pe piaţă de 20 de ani. Ea a apărut după ce firmele lui Octavian Radu au externalizat transportul intern. Apoi businessul s-a deschis şi către alţi clienţi.

    Afacere: Pink Post
    Domeniu: poştă
    Descriere: Pink Post este unul dintre cele mai recente businessuri ale omului de afaceri, însă nu este primul contact cu domeniul poştei. Radu a mai avut două încercări în sector şi de fiecare dată a fuzionat cu un jucător deja existent. Povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când antreprenorul Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006 de Octavian Radu. Acesta din urmă a cumpărat în 2016-2017 două firme de curierat, printre care Total Post, dar şi Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group. Cele două au fuzionat, iar noua companie de servicii poştale s-a transformat în Pink Post.

    Afacere: Flaro
    Domeniu: componente auto
    Descriere: Flaro (nume ce provine de la Flamura Roşie) a fost înainte de ’89 cel mai mare producător de papetărie din România. Acum businessul activează pe piaţa de componente auto, având clienţi precum Aptive, Siemens sau Marquardt. Când a preluat businessul, Octavian Radu a cumpărat şi 2,5 hectare de teren.

    Afacere: mai multe proprietăţi
    Domeniu: imobiliare
    Descriere: Radu afirmă că a avut de-a lungul anilor zeci de spaţii ocupate anterior de librării şi poziţionate în diferite oraşe din ţară. A vândut însă multe dintre ele ca să scape de datorii. Nu oferă cifre referitoare la câte mai are.
    Totodată, acum mai are şi în zona Giuleşti 7 hectare de teren. Aici funcţiona înainte o fabrică, iar acum grupul lui are o hală funcţională ocupată cu diverse tipuri de activităţi.

    Afacere: Sistec
    Domeniu: IT
    Descriere: Sistec are un data center şi două ERP-uri pe care le distribuie – unul din Germania,  ABAS, care este folosit de firme din producţie, şi un altul realizat de intern, Cogito.

    Afacere:
    Sunny Berry
    Domeniu: agricultură
    Descriere: Sunny Berry este un nume sub care operează un business în agricultură. Octavian Radu are 16 hectare cultivate cu afine în Jieni, lângă Drobeta-Turnu Severin, şi urmează să dezvolte afacerea, să planteze în continuare. Vrea să treacă de 100 de hectare.

    Afacere: NextDocs (pachet minoritar)
    Domeniu: arhivare de documente
    Descriere: Antreprenorii Octavian Radu şi Vicenţiu Zorzolan au vândut la finalul anului trecut 65% din NextDocs, o companie ce se ocupă de managementul documentelor, de arhivare (fizică şi electronică) şi de distrugere de documente. Ei au rămas acţionari minoritari. Printre clienţii businessului se numără UniCredit, Banca Transilvania, Raiffeisen, BCR, Uniqa, Metropolitan Life şi Dedeman.

    Afacere: Ioana Hotels (pachet majoritar)
    Domeniu: hotelier
    Descriere: Omul de afaceri Octavian Radu a preluat în 2020 pachetul majoritar de acţiuni în cadrul hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia şi în cadrul restaurantului adiacent Forest. Ioana este un butic hotel de 23 de camere şi apartamente, toate cotate la cinci stele.

  • Care este următorul GameStop: Companiile de cannabis intră în vizorul micilor investitori organizaţi pe Reddit

    Acţiunile companiei canadiene de cannabis Tilray au închis şedinţa de tranzacţionare de miercuri cu un plus de 50%, continuând creşterile din şedinţa anterioară, în contextul în care acelaşi grup de investitori care a urcat brusc preţul acţiunilor GameStop de la începutul anului a pus ochii pe sectorul companiilor de cannabis listate la bursă, potrivit MarketWatch.

    Micii investitori care se organizează pe platforma Reddit sub denumirea WallStreetBets s-au încurajat unii pe alţii să transforme Tilray în următorul GameStop, prin aceeaşi metodă de cumpărare masivă într-un timp foarte scurt. Aceeaşi strategie o aplică şi pe compania Aphria – care este în mijlocul fuziunii cu Tilray.

    Acţiunile Tilray au înregistrat marţi o creştere de 60%, după lansarea anunţului potrivit căruia a încheiat un acord de distribuţie cu compania farmaceutică Grow Pharma, pentru distribuţia produselor din cannabis ale companiei către piaţa medicală din Marea Britanie.

    Sectorul producătorilor de cannabis a înregistrat creşteri încă de la învestirea lui Joe Biden la Casa Albă, întrucât piaţa aşteaptă de la acesta o agendă înclinată spre reformă mai mult decât sperau de la Donald Trump. Chuck Schumer, liderul majorităţii din Senat şi doi colegi ai săi din partidul Democrat au promis că vor lansa în scurt timp o legislaţie nouă pentru această piaţă.

  • Noi condiţii de intrare în Republica Cehă, au fost interzise toate călătoriile neesenţiale

    Ministerul Afacerilor Externe precizează că autorităţile cehe au revizuit condiţiile de intrare a persoanelor pe teritoriul Republicii Cehe, noile condiţii intrând în vigoare începând cu data de 30 ianuarie 2021 şi aplicându-se până la 14 februarie 2021, orele 23:59.

    Începând cu data de 30 ianuarie 2021, sunt interzise toate călătoriile neesenţiale în Republica Cehă pentru cetăţenii străini, independent de clasificarea statelor de provenienţă în funcţie de nivelul de risc de infecţie (roşu, portocaliu, verde). Prin excepţie, cetăţenii străini (inclusiv cetăţenii români) pot intra în continuare pe teritoriul Republicii Cehe pentru motive întemeiate, respectiv: întoarcerea la reşedinţă; relaţii de muncă; studii; raţiuni familiale.

    Astfel, sunt excluse călătoriile în scop turistic. Pentru aplicarea măsurilor s-au instituit controale ale Poliţiei, prin sondaj, la punctele de frontieră, inclusiv cu Slovacia.

    Aşadar, cetăţenii români pot călători în Republica Cehă doar în condiţiile prezentate mai sus.

    Totodată, MAE reaminteşte că persoanele care sosesc în Republica Cehă, inclusiv din România, trebuie să completeze în prealabil Formularul de Localizare (Public Health Passenger Locator Form), disponibil la adresa www.prijezdovyformular.cz, şi să prezinte la intrarea în Republica Cehă rezultatul negativ al testului molecular tip PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, nu mai vechi de 72 ore. Testul poate fi realizat şi în Republica Cehă, în termen de maximum 5 zile de la sosire, însă, până la anunţarea rezultatului testării, persoana în cauză nu se poate deplasa pe teritoriul ceh.

    Sunt exceptate de la obligaţia de a completa Formularul de Localizare şi de a prezenta testul molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 persoanele care călătoresc în Republica Cehă, inclusiv din România, pentru cel mult 24 ore, inclusiv în scop de tranzit.