BusinessMagazin

Tag: inteligenţa artificiala

  • AVERTISMENTUL lui Stephen Hawking: Inteligenţa artificială ar putea aduce sfârşitul omenirii

    Într-un interviu acordat postului BBC, omul de ştiinţă a spus că acest tip de tehnologie ar putea să evolueze foarte repede şi să depăşească rasa umană, într-un scenariu comparabil cu cel din filmele din seria “Terminator”.

    “Formele primitive de inteligenţă artificială pe care le avem deja s-au arătat foarte utile. Dar eu cred că dezvoltarea unei inteligenţe artificiale complete ar putea să pună capăt rasei umane“, a declarat profesorul britanic.

    “Odată ce oamenii ar crea inteligenţa artificială, aceasta ar «decola» singură şi s-ar redefini din ce în ce mai repede”, a adăugat el.

    “Oamenii, limitaţi de evoluţia lor biologică, care este una lentă, nu ar putea să rivalizeze şi ar fi depăşiţi”, a continuat Stephen Hawking, considerat unul dintre cei mai străluciţi oameni de ştiinţă în viaţă.

    Diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică, Stephen Hawking se deplasează într-un scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer.

    Savantul britanic rămâne însă favorabil noilor tehnologii din domeniul comunicării şi a declarat că a fost unul dintre primii oameni de ştiinţă care s-au conectat pe internet, la începuturile acestuia.

    Profesorul Hawking spune că internetul a adus în acelaşi timp pericole şi beneficii, citând un avertisment al noului şef al agenţiei de spionaj electronice britanice GCHQ, potrivit căruia internetul a devenit un centru de comandă pentru criminali şi terorişti.

    “Companiile de pe internet trebuie să facă mai mult pentru a lupta împotriva acestor ameninţări, însă dificultatea constă în faptul ca ele vor trebui să facă acest lucru fără să sacrifice libertatea şi viaţa privată”, a adăugat omul de ştiinţă.

    Stephen Hawking a anunţat, marţi, că noul lui sistem de comunicare, o versiune îmbunătăţită, dezvoltat de grupul american Intel, va fi accesibil gratuit pentru comunitatea ştiinţifică începând din ianuarie 2015.

    Salutând acest progres tehnologic, profesorul britanic spune că nu doreşte să îşi schimbe vocea robotizată, care provine dintr-un sintetizator vocal conceput iniţial pentru un serviciu de agendă telefonică.

    “Această voce este foarte clară, chiar dacă este şi puţin robotizată. Ea a devenit semnul meu distinctiv şi nu o voi schimba pentru o voce mai naturală şi cu accent britanic”, a dezvăluit el pentru BBC. “Se pare că mulţi dintre copiii care au nevoie de o voce sintetizată îşi doresc una ca a mea”, a adăugat profesorul britanic.

    Stephen Hawking a fost diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă (scleroză laterală amiotrofică) la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai avea de trăit cel mult doi sau trei ani. Ajuns în prezent la vârsta de 72 de ani, Stephen Hawking este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă din lume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre şi pentru cartea sa “Scurtă istorie a timpului” (“A Brief History of Time”), devenită un bestseller internaţional.

    Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.

    Cartea sa intitulată “The Grand Design”, lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

    Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.

     

  • Un nou pas spre inteligenţa artificială făcut printr-un soft care analizează date în timp real şi anticipează trendurile

    În fiecare zi, în lume se creează un milion de milioane de gigaocteţi de date electronice, iar 90% din datele existente pe calculatoare în prezent au fost create în doar ultimii doi ani, potrivit IBM. Aceste date vin de pretutindeni, de exemplu din senzori care preiau informaţii despre climă, postări pe site-urile de social media, imagini şi videoclipuri, înregistrări de tranzacţii sau semnale GPS de la telefoanele mobile. Toate aceste date formează ceea ce specialiştii numesc Big Data.

    Mai multe pe zf.ro

  • Până ieri era SF

    Ştiu că subiectul Apple enervează pe foarte mulţi. Da, e adevărat, este o corporaţie care face profituri uriaşe. Într-adevăr, foarte puţine tehnologii au fost inventate de companie şi foarte multe (cele mai multe) au fost cumpărate. Sigur că Apple şi-a creat întotdeauna propriul univers, îşi ţine clienţii captivi şi atentează la universalitatea internetului. Nu în ultimul rând, se ştie că nu este nici pe departe adepta deschiderii. Se mai pot adăuga multe păcate, dar şi o calitate importantă: a avut întotdeauna curajul să-şi asume riscul de a lansa şi de a populariza noile tehnologii. Mă feresc să le amintesc din nou, ca să nu fiu considerat un apologet sau fanboy. Cât despre Steve Jobs, mă voi limita să-l citez pe Michael Humphrey, care într-un recent articol din Forbes l-a descris astfel: “Rolul lui Jobs a fost de translator. Abilitatea sa de a înţelege schimbările pe care tehnologia le face posibile, de a ambala această tehnologie în moduri care să atragă o audienţă mai largă şi, da, să vândă această nouă viziune nu a fost importantă pentru progres. A fost esenţială”.

    S-a speculat deja suficient despre ce va face Apple în continuare, mai cu seamă după dispariţia lui Jobs. Desigur, va scoate în continuare telefoane, tablete şi alte gadgeturi şi, poate, va ataca o nouă piaţă din zona de consum, cel mai probabil fiind vorba de televizoare. Da, toate acestea se confirmă, însă din nou imaginaţia comentatorilor pare să fie întrecută de ceea ce aduce acum compania din Cupertino. Se cheamă “Siri” şi s-ar putea să fie una dintre cele mai importante mişcări pe care Apple le-a făcut în întreaga sa istorie. Din perspectiva mea, Siri rivalizează cu introducerea interfeţei grafice la computere şi cu impunerea interfeţei “gestuale” la dispozitivele mobile. Pentru că este vorba tot de o interfaţă, însă de data aceasta este vorba de voce. Nu sună chiar extraordinar… La urma urmei se vorbeşte de multă vreme despre asta, numai că tehnologiile de recunoaştere a vorbirii au fost fie prea slabe, fie prea scumpe, fie prea pretenţioase în privinţa resurselor computaţionale. Însă Siri este mai mult decât atât: este o interfaţă inteligentă, ce se vrea un asistent al utilizatorului care să facă mult mai mult decât să transforme comenzile vocale în instrucţiuni banale. Va avea de îndeplinit sarcini mult mai complexe şi va deveni din ce în ce mai priceput.

    Din nou, nu e vorba de o invenţie a celor de la Apple, care au cumpărat un startup numit Siri Inc. şi produsul cu acelaşi nume. Dar aceasta este versiunea scurtă, pentru că de fapt Siri are în spate mai mult de 40 de ani de cercetări finanţate de DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) prin intermediul centrului de Inteligenţă Artificială al SRI International, unul dintre cele mai mari institute de cercetări din lume (Stanford Research Institute). Proiectul a început în 1966, când Departamentul Apărării a însărcinat SRI International cu dezvoltarea unor tehnologii care să aducă computerelor abilitatea de a se comporta inteligent în situaţii complexe. În proiect au fost implicate mai multe universităţi, în frunte cu Carnegie Mellon şi Stanford, şi un personal permanent format din circa 100 de cercetători de cel mai înalt nivel. Direcţiile de cercetare au fost multiple, cuprinzând recunoaşterea vorbirii şi înţelegerea limbajului natural, învăţarea automată, reprezentarea cunoaşterii, dezvoltarea raţionamentului, planificarea şi delegarea serviciilor. Firma Siri Inc. este de fapt un spin-off al SRI International, iar produsul încorporează o bună parte din rezultatele anilor de cercetare.

    Ca de obicei, nu se ştie cât a plătit Apple pentru Siri. Unii comentatori consideră că achiziţia a fost una defensivă, ca răspuns la interesul manifestat de Google pentru tehnologii în direcţia interfeţei prin voce. În orice caz, integrarea Siri în noul iPhone 4S marchează un moment important: este prima dată când inteligenţa artificială ajunge la îndemâna omului obişnuit. Siri îşi va recunoaşte “stăpânul”, va avea informaţii despre zona de proximitate, va şti să acceseze diverse resurse informaţionale (printre care Wolfram Alfa), va interacţiona cu diverse aplicaţii şi va fi ajutat de puterea iCloud. Abilitatea sa de a înţelege fraze imprecise şi de a cere lămuriri este considerată uluitoare (“mind-blowing”) de New York Times. De exemplu, la întrebarea “să-mi iau o umbrelă?”, Siri caută buletine meteo pentru zona respectivă şi răspunde (vocal!) cu o recomandare. Dar oare la întrebarea “Să-mi iau un iPhone 4S” ce mi-ar răspunde?