BusinessMagazin

Tag: instanta

  • Judecătorul Nicuşor Maldea, de la Tribunalul Caraş Severin, arestat preventiv

    Nicuşor Maldea a fost prezentat, vineri, în faţa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă. Decizia instanţei poate fi contestată la Înalta Curte.

    Judecătorul de la Tribunalul Caraş Severin a fost audiat, miercuri şi joi, de procurorii DIICOT în dosarul în care este suspectat că a primit 80.000 de euro pentru a admite cererile de intrare în faliment formulate de două societăţi comerciale.

    Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat cererea procurorilor DIICOT pentru arestarea preventivă a judecătorului Nicuşor Maldea.

    Judecătorul a declarat, miercuri, după ce a fost audiat, că dacă i s-a permis să plece, înseamnă că nu sunt adevărate acuzaţiile.

    “Am dat declaraţii în faţa Parchetului, nu vă pot spune mai mult, dar domnul procuror de caz a considerat că pot să plec. Am în continuare calitate de suspect, dar atât”, a spus judecătorul Nicuşor Maldea.

    Anchetatorii au reţinut patru lichidatori judiciari şi au cerut, la Curtea de Apel Bucureşti, arestarea preventivă a acestora. Instanţa a decis, joi, ca lichidatorii Ion I. Tudor, Ion M. Tudor, Loredana Berar şi Călin Oancea să fie arestaţi pentru 30 de zile. Decizia dată de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă.

    Totodată, procurorii DIICOT au luat măsura controlului judiciar faţă de alte patru persoane, complici în acest dosar, au mai arătat sursele citate.

    Procurorii DIICOT fac cercetări în acest dosar faţă de un grup infracţional suspectat de evaziune fiscală, spălare de bani, bancrută frauduloasă, luare de mită, abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Potrivit anchetatorilor, grupul a fost constituit în 2009, de lichidatorul judiciar Ion Tudor, iar gruparea a fost sprijinită şi de judecătorul Nicuşor Maldea, de la Secţia a II-a Civilă, de Contencios administrativ şi fiscal, care avea spre soluţionare dosare privind insolvenţa unor societăţi comerciale.

    Judecătorul Nicuşor Maldea este suspectat că a cerut şi primit în total 80.000 euro, pentru a admite cererile de intrare în faliment a unor societăţi.

    După intrarea în faliment, unul dintre membrii grupului infracţional, lichidator judiciar, a vândut bunurilor societăţilor în faliment, la preţuri subevaluate, către alte firme controlate de membrii grupului. Ulterior, aceste societăţi au vândut bunurile către alte persoane, la o valoare mult mare, susţin procurorii.

     

  • LOVITURĂ pentru una dintre cele mai mari televiziuni din România. Decizia nu mai poate fi întoarsă. Judecătorii au fost TRANŞANŢI

    Fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, Ioana, a dat în judecată un post tv, unde au fost prezentate mai multe emisiuni despre ”moşia de la Nana” şi despre ”legăturile” Ioanei Băsescu cu Gazprom. Hotărârea a fost pronunţată pe 22 septembrie 2015 (Hotărârea nr.413/2015), iar sentinţa a fost publicată pe portalul instanţelor de judecată abia luna aceasta. Decizia este fărăr echivoc.

    LOVITURĂ pentru una dintre cele mai mari televiziuni din România. Decizia nu mai poate fi întoarsă. Judecătorii au fost TRANŞANŢI

  • Petrotel Lukoil, trimisă în judecată pentru spălare de bani, nu poate intra în lichidare – instanţă

    Judecătorii Tribunalului Prahova au decis, joi, la solicitarea procurorilor, că SC Petrotel Lukoil SA nu poate intra în procedura de lichidare sau dizolvare.

    Procurorii de la Parchetul Curţii de Apel Ploieşti au solicitat Tribunalului Prahova ca Petrotel Lukoil să nu poată intra în procedura de lichidare sau dizolvare. Dosarul în acest sens a fost înregistrat în 1 septembrie la instanţă şi are ca obiect ”măsuri preventive persoane juridice”, SC Petrotel Lukoil SA având calitatea de făptuitor.

    ”Admite propunerea formulată de Parchetul Curţii de Apel Ploieşti şi în consecinţă (…) dispune luarea faţă de persoana juridică SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti (…) a măsurii preventive a interdicţiei iniţierii procedurii de dizolvare sau lichidare, pe o perioadă de 60 zile, începând cu 03.09.2015 şi până la 01.11.2015 inclusiv. (…) dispune comunicarea unei copii de pe prezenta încheiere Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Prahova, care are obligaţia ca în termen de 24 de ore de la data înregistrării să comunice organelor judiciare orice menţiune înregistrată cu privire la persoana juridică”, se arată în soluţia instanţei.

    Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi contestată.

    În luna august, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au trimis în judecată dosarul în care compania Lukoil şi reprezentanţi ai acesteia sunt suspectaţi de spălare de bani şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii. Printre inculpaţi se numără SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, dar şi mai mulţi cetăţeni ruşi, români şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul rafinăriei din Ploieşti.

    Astfel, au fost trimişi în judecată a opt inculpaţi, între care două persoane juridice şi şase persoane fizice.

    Andrey Iurevici Bogdanov, cetăţean rus, director general şi membru în Consiliul de Administraţie al S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, a fost trimis în judecată pentru folosire cu rea-credinţă a capitalului societăţii şi spălare de bani.

    De asemenea, SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti şi Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, companii din grupul rusesc Lukoil, au fost trimise în judecată pentru pentru spălare de bani, respectiv complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani.

    Totodată, procurorii au dispus trimiterea în judecată a altor cinci persoane, cetăţeni români, ruşi şi moldoveni cu funcţii de conducere în Petrotel Lukoil Ploieşti. Printre inculpaţi se numără Andrei Raţă, cetăţean moldovean, membru în Consiliul de Administraţie al S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, acuzat de folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi spălare de bani, Dan Dănulescu, director general adjunct în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspect de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Dorel Duţu, contabil şef la S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspectat de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Alexey Voinstev şi Olga Kuzina, ambii cetăţeni ruşi care deţin funcţii de director general adjunct la S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, Olga Kuzina fiind, de asemenea, suspectată de complicitate la spălare de bani.

    În perioada 2011-2014, inculpaţii din acest dosar “în calitate de administratori şi directori generali ai S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, cu ştiinţă au folosit cu rea-credinţă bunurile şi creditul de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza alte societăţi comerciale în care aveau interes direct sau indirect, prin încheierea în numele şi pe seama S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti a unor contracte de achiziţie de materie primă (ţiţei), precum şi prin încheierea unor contracte de livrare de produse finite în condiţii de preţ dezavantajoase societăţii comerciale, având ca rezultat generarea de pierderi determinate de practicarea unor preţuri de livrare situate sub costurile de producţie”.

    Anchetatorii susţin, de asemenea, că în aceeaşi perioadă inculpaţii “cu ştiinţă” au folosit cu rea-credinţă creditul de care se bucura societatea pe care o administrau, într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza Lukoil Europe Holdings BV Olanda, membră a grupului Lukoil, în care aveau un interes direct sau indirect.

    Concret, şefii din cadrul rafinăriei ploieştene sunt acuzaţi că au dispus, autorizat şi încuviinţat efectuarea de plăţi cu titlul de restituire de împrumut în virtutea unor contracte de creditare în cadrul cărora S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti avea calitatea de împrumutat-debitor, “sume achitate pentru stingerea unui debit fictiv, sume împrumutate cărora, cu ştiinţă şi în detrimentul societăţii, le-au schimbat destinaţia prin stingerea unui împrumut în curs, favorabil ca şi condiţii de creditare cu un împrumut defavorabil ca şi condiţii de creditare destinat investiţiilor şi care nu s-au regăsit în investiţiile societăţii precum şi sume restituite cu titlu de rambursare împrumut şi provenite dintr-un aport de capital simulat”.

    Şefii din cadrul rafinăriei din Ploieşti ce aparţine grupului Lukoil sunt, de asemenea, acuzaţi că în aceeaşi perioadă “cu intenţie au dispus şi ordonat transferuri de sume de bani cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de utilizare cu rea-credinţă a creditului societăţii, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani”.

    Prejudiciul cauzat prin săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor reţinute în sarcina lor este în cuantum de 7.597.094.338,10 lei echivalent a 1.766.766.125,10 euro.

    Pentru recuperarea prejudiciului procurorii au pus sechestru pe 176.840.629 acţiuni la o valoare de 2,5 lei/acţiune, în valoare totală de 442.101.572,5 lei, pe primele de emisiune deţinute de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, acţionar majoritar în cadrul SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti, în valoare totală de 1.880.931.388 lei, pe conturile deţinute de Petrotel Lukoil SA Ploieşti la ABN AMRO BANK Olanda devenită, ulterior RBS BANK Olanda, precum şi pe sumele ce se vor vira ulterior, până la concurenţa sumei 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar american.

    Au fost, de asemenea, puse sub sechestru asigurător în acest dosar conturile deţinute de terţul acţionar majoritar al SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Europe Holdings Bvatrium Olanda la CITY BANK LONDRA, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar american.

    Dosarul este judecat la Tribunalul Prahova.

    În 2 octombrie 2014, procurorii au făcut 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

    După o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.

    De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.

    În acest context, Lukoil a anunţat că rafinăria Petrotel Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală.

    În 7 octombrie 2014, reprezentanţii Lukoil anunţau că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse iniţial ca măsuri asiguratorii, au fost ridicate, precizând că rafinăria va începe pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

  • Pedepse între 5 ani şi 8 luni şi 8 ani şi 4 luni de închisoare pentru tinerii acuzaţi de viol

    Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani din staţia de autobuz din municipiul Vaslui, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    El a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, cu un spor de un an şi patru luni, rezultând opt ani şi patru luni de închisoare.

    Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei şi Petrică Ionuţ Bolboceanu au fost condamnat la şase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de şase ani, cu un spor de un an, astfel că vor avea de executat şapte ani de închisoare.

    Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit cele mai mici pedepse, adică 5 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani şi opt luni de închisoare.

    Cei şapte tineri nu au fost prezenţi în sala de judecată, însă instanţa a decis înlocuirea controlului judiciar în cazul lor cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, decizia fiind executorie şi urmând a fi pusă în aplicare de poliţişti.

    Totodată, instanţa a stabilit ca cei şapte tineri să plătească în solidar daune morale de 50.000 de lei tinerei violate.

    La pronunţarea sentinţei nu a fost prezentă nici tânăra violată, care susţine luni examenul de bacalaureat.

    În schimb, câteva zeci de persoane au fost prezente în faţa Judecătoriei în aşteptarea sentinţei.

    Decizia Judecătoriei Vaslui nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile atât de către procurori, cât şi de cei şapte tineri.

    Procesul celor şapte tineri acuzaţi de violarea unei fete de 18 ani s-a încheiat vineri seară, după mai bine de opt ore de dezbateri, timp în care şedinţa de judecată a fost suspendată de trei ori.

    Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise, în sală având acces doar cei şapte tineri acuzaţi de viol, victima acestora şi avocaţii celor două părţi.

    Vineri, înainte de începerea procesului, în faţa sediului instanţei s-au adunat aproximativ 300 de persoane, susţinători ai acuzaţilor, dar şi ai victimei. În momentul în care cei şapte tineri au ajuns la sediul Judecătoriei Vaslui, cele două grupuri au început să se huiduie şi să-şi aducă jigniri, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor. Câţiva dintre susţinătorii celor acuzaţi de viol au fost ridicaţi de forţele de ordine şi duşi la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui.

    Cei şapte tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au fost judecaţi sub control judiciar, fiind acuzaţi că au sechestrat şi violat, timp de mai multe ore, în noiembrie 2014, o fată de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital. Potrivit cercetărilor făcute de către anchetatori, adolescenta a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeaşi seară, de către cei şapte tineri.

    Reţinuţi iniţial de către poliţişti, cei şapte tineri au fost arestaţi preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeaşi instanţă a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor şapte vasluieni acuzaţi de viol, fiind plasaţi în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor şapte. Prin acea decizie, instanţa i-a obligat pe aceştia să se prezinte la IPJ Vaslui în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    De asemenea, cei şapte tineri au primit interdicţia de a părăsi satul Văleni, de a merge în baruri, la adunări publice şi în locuri de agrement, de a participa la manifestări sportive, culturale sau alte adunări publice şi de a deţine, folosi sau purta arme. Aceştia sunt obligaţi, de asemenea, să nu ia legătura cu tânăra, cu părinţii acesteia şi cu martorii din dosar.

    În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), CSM a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor şapte tineri.

    PIICJ a dispus, în 25 iunie, efectuarea unor verificări cu privire la modalitatea în care procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul în care cei şapte tineri sunt judecaţi pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal, cauză aflată pe rolul Judecătoriei Vaslui. Verificările au fost iniţiate în urma eliberării din arest a inculpaţilor.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis Inspecţiei Judiciare, în 27 iulie, raportul privind verificările în cazul fetei din judeţul Vaslui violate de şapte tineri, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor, dispusă de inspectorii judiciari.

    “Ca urmare a finalizării verificărilor efectuate, la data de 27 iulie 2015 a fost trimis la Inspecţia Judiciară documentul conţinând concluziile acestor verificări, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor dispusă de către inspectorii din cadrul Inspecţiei”, precizau reprezentanţii PICCJ.

  • Cel mai mare site PORNOGRAFIC, ameninţat cu instanţa. De la ce a pornit scandalul – VIDEO

    Pornhub, celebrul site de clipuri video interzise minorilor, este ameninţat cu instanţa.

    Scandalul a pornit pentru site-ul pornografic de acolo de unde reprezentanţii acestuia se aşteptau mai puţin.

    VEZI AICI DESPRE CE E VORBA

  • Vanghelie, întrebat dacă Ponta va mai fi premier în toamnă: Cred că nu a fost premier niciodată

    Marian Vanghelie s-a prezentat, luni, la Tribunalul Bucureşti, unde judecătorul a verificat măsurile preventive ale celor din dosarul său de corupţie.

    Întrebat la ieşire dacă crede că Victor Ponta va mai fi premier în toamnă, MarianVanghelie a spus: ”Eu nu cred că Victor Ponta a fost premier niciodată”.

    De asemenea, întrebat despre mediul politic, Vanghelie a răspuns: ”V-am spus că există un ciclu – unii-s mari azi, mâine sunt alţii mari, nu mă mai interesează pe mine. Pe mine poate să mă intereseze ce va urma în politica românească în următorii ani”.

    Întrebat despre acuzaţiile din dosarul său şi dacă a primit vreodată bunuri sau bani din presupusele fapte de corupţie imputate de anchetatorii DNA, Vanghelie a susţinut că a mai primit ”o clopotniţă la o biserică”.

    ”Am trimis zece camioane de apă la sinistraţii de la Botoşani, s-a numit comisionul meu. Concret, când se va demonstra că am primit ceva eu, pentru mine, atunci pe mine nu ma veţi mai vedea în spaţiul public. Înseamnă că eu nu mai însemn nimic, nu mai valorez nimic”, a mai spus fostul edil.

    El a susţinut că acuzaţiile din dosarul său reprezintă ”o poveste”: ”Mi-a spus un avocat care a fost şi procuror. Mi-a spus ca este ca şi dosarul lui Ceauşescu, a fost la fel. Întelegeţi?”.

    Întrebat dacă a denunţat pe cineva la DNA, fostul primar a declarat: ”Cele mai bune denunţuri sunt cele pe care le spui public. Dacă vreau să spun acum ceva de cineva cred că toţi cetaţenii şi toată lumea va spune că a vrut să spună, că bravo lui, cinste lui sau să mă înjure. Când faci un denunţ scris, înseamnă că nu ai mai gândit tu, ci ai gândit constrâns de împrejurări şi are o altă conotaţie”.

    Referitor la perioada arestului preventiv şi cea a arestului la domiciliu, Marian Vanghelie a spus că cel mai mult l-au ”întărit” mesajele de la oameni.

    Întrebat dacă ar reveni la Primăria Sectorului 5, Marian Vanghelie a spus că este posibil, dacă oamenii consideră că merită.

    ”Dacă ei consideră că revilioanele şi tot ce am făcut eu se pot tranforma în zeci de milioane în rechizitoriu şi să mi se pună sechestru pe avere, atunci nu mai revin..”, a mai spus Vanghelie.

    El a mai spus că a cerut înlocuirea arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar pentru că vrea ca totul ”să reintre într-o normalitate”: ”Am cerut control judiciar şi pentru că urmează să devin tată. Am cerut şi pentru că vreau să intru într-o stare de normalitate…”.

    Primarul suspendat al sectorului 5 Marian Vanghelie a fost eliberat din arest preventiv în 10 iulie şi este judecat în arest la domiciliu, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, au decis magistraţii instanţei supreme.

    Primarul suspendat al sectorului 5, Marian Vanghelie, a fost trimis în judecată de DNA, în 7 iulie, în dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu, luare de mită şi spălare de bani, unele fapte fiind săvârşite prin favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru în atribuirea unor contracte.

    În acelaşi dosar urmează să fie judecaţi, sub control judiciar, şi omul de afaceri Mircea-Sorin Niculae, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani, Sorin-Ştefan Ciocan, pentru spălare de bani şi directorul Economat Sector 5, Laura Ciocan, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorii l-au trimis în judecată şi pe Marin Dumitru, în stare de libertate, pentru dare de mită.

    Conform rechizitoriului procurorilor, în perioada 2006 – 2014, Marian Vanghelie, în calitate de primar al sectorului 5 din Bucureşti, ajutat de Mircea-Sorin Niculae şi parţial de Laura Ciocan, a cerut şi a primit de la Marin Dumitru foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro, reprezentând un “comision” de 20% din încasări.

    “Aceste foloase au fost pretinse şi primite de inculpatul Vanghelie Marian-Daniel pentru a-şi exercita atribuţiile de serviciu atât în vederea atribuirii de către Primăria Sectorului 5 şi serviciile publice de interes local din subordinea Consiliului local al Sectorului 5, cu nerespectarea prevederilor legale, de contracte de achiziţii publice firmelor controlate de omul de afaceri cât şi pentru a dispune efectuarea plăţii lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală a acestor contracte este de aproximativ 738.019.000 de lei)”, conform procurorilor anticorupţie.

    Anchetatorii susţin că foloasele necuvenite la care se face referire în rechizitoriu au constat în predarea de sume de bani lichizi, încheierea şi executarea unor contracte, nejustificate din punct de vedere economic, cu societăţi comerciale controlate de către Vanghelie ori în legătură cu care acesta avea un interes personal, în cedarea părţilor sociale şi, implicit, a patrimoniului – unei societăţi comerciale către persoane indicate de edilul suspendat sau în transferul dreptului de proprietate asupra a două vile către o persoană indicată de Marian Vanghelie.

    De asemenea, au fost achitate cheltuieli ale campaniilor electorale, au fost oferite ceasuri, s-au încheiat contracte de sponsorizare cu Primăria Sectorului 5 Bucureşti, în vederea susţinerii financiare a organizării unor manifestări publice ce i-au adus capital electoral lui Marian Vanghelie şi au fost achitate sume de bani unor persoane care au întocmit liste cu semnături pentru susţinerea unei candidaturi la alegerile europarlamentare.

    Mai mult, procurorii arată că alte “foloase necuvenite” au constat în: suportarea costurilor unor lucrări de renovare la obiective indicate de Marian Vanghelie, suportarea costurilor de renovare ale unor magazine aparţinând unei societăţi comerciale, controlată de primarul suspendat, dar şi de achitarea costurilor aferente unor petreceri private.

    “În vederea atribuirii acestor contracte şi pentru a facilita efectuarea plăţilor aferente acestora, inculpatul Vanghelie Marian-Daniel fie nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, fie şi le-a îndeplinit în mod defectuos, vătămând drepturile patrimoniale ale Sectorului 5 din Bucureşti (vătămare constând în cheltuirea în mod nejustificat a resurselor băneşti aflate la dispoziţia unităţii administrativ-teritoriale). Astfel, pentru ca societăţile comerciale controlate de către inculpatul Dumitru Marin să dispună de resursele băneşti necesare asigurării foloaselor patrimoniale necuvenite solicitate de către inculpatul Vanghelie Marian-Daniel, contractele de achiziţii publice au fost încheiate la preţuri mult superioare faţă de valoarea reală a serviciilor prestate. În acest fel, costurile reale de execuţie a lucrărilor, şi implicit valoarea efectivă a acestor lucrări, au fost de cel mult 60% din valoarea contractelor”, potrivit rechizitoriului DNA.

    Astfel, potrivit sursei citate, prejudiciul total cauzat bugetului sectorului 5, prin activitatea infracţională a lui Vanghelie, este de aproape trei milioane de lei.

    În aceeaşi perioadă, “o parte considerabilă din sumele de bani şi din celelalte foloase patrimoniale necuvenite primite drept mită au fost supuse unor ample operaţiuni de spălare de bani”, procurorii susţinând că au fost utilizate circuite financiare fictive, desfăşurate de Vanghelie, Niculae şi de Laura şi Sorin Ciocan, având rolul de a disimula produsele, obiect al infracţiunilor.

    Procurorii anticorupţie au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor faţă de Adrian Murgoci într-un dosar separat, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani.

    “În cauză, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ce aparţin inculpaţilor. Până în acest moment, Consiliul Local al sectorului 5 nu s-a constituit parte civilă pentru prejudiciul cauzat”, precizează DNA.

    Dosarul va fi soluţionat de Tribunalul Bucureşti.

    Marian Vanghelie este primar al sectorului 5 din anul 2000, el câştigând alegerile din poziţia de candidat al PSD. El a fost membru al acestui partid până în noiembrie 2014, când a fost exclus, alături de Mircea Geoană şi Dan Şova, în urma votului Comitetului Executiv Naţional al PSD. Ulterior, în martie, Vanghelie şi Geoană au anunţat înfiinţarea unei noi formaţiuni politice – Partidul Social Românesc.

     

  • Întâmplare fără precedent petrecută în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Ce au făcut aceşti enoriaşi de la o biserică din Focşani

    BOR este în mijlocul unui scandal fără precedent. „Nu pot face comentarii pe marginea unor astfel de reclamaţii. Am comunicat la momentul respectiv tot ce a fost de comunicat. Vom vedea ce se va întâmpla. Noi avem consilier juridic care se va ocupa de acestă problemă”, a fost prima reacţie oficială.

    Întâmplare fără precedent petrecută în sânul Bisericii Ortodoxe Române. Ce au făcut aceşti enoriaşi de la o biserică din Focşani

  • MJ doreşte stabilirea unor standarde de proiectare ale sediilor instanţelor

    Ministerul Justiţiei intenţionează să organizeze o licitaţie pentru realizarea unor Ghiduri privind standardele de proiectare ale sediilor instanţelor de judecată, potrivit unui anunţ publicat pe site-ul instituţiei.

    Proiectul, care este finanţat de Banca Mondială prin Acordul de împrumut încheiat cu Guvernul României, va avea o durată de 10 luni de la data semnării contractului.

    “În urma negocierilor cu Banca Mondială a fost aprobată finanţarea unui proiect prin care vom elabora standarde obligatorii pentru toate instanţele care se vor construi sau reabilita în viitor. Concret, la finalul acestui proiect vom avea un Ghid de proiectare a sediilor de instanţă care va fi format din patru secţiuni separate: Ghid de proiectare pentru instanţe, Ghid de proiectare a sălilor de judecată, Ghid de ergonomie al posturilor de lucru specifice în instanţe şi Ghid de proiectare pentru mobilierul instanţelor. Este un pas foarte important pentru a avea nu numai o imagine unitară a justiţiei, dar şi pentru a reduce costurile de exploatare şi a crea medii de lucru optime pentru magistraţi, dar şi facilităţi corespunzătoare pentru justiţiabili,” a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

    Acesta a menţionat că, în urma vizitei pe care a efectuat-o la Paris, a stabilit cu ministrul de Justiţie francez ca o echipă din cadrul Agenţiei specializate în proiectarea şi execuţia sediilor instanţelor din Franţa să vină la Bucureşti. Aceasta ar urma să prezinte modul în care în Franţa a fost rezolvată problema standardizării procedurii prin care se realizează instanţele de judecată.

    “În România, timp de 25 de ani, am construit sedii de instanţă în funcţie de aprecierile preşedinţilor de instanţă şi proiectanţilor, respectând doar nişte principii minimale de securitate, ceea ce înseamnă că avem o politică de dezvoltare neunitară care ne creează probleme de administrare, discrepanţe în modul de funcţionare a instanţelor şi, în unele cazuri, creşte costurile de întreţinere”, a mai menţionat Robert Cazanciuc.

    Conform unui comunicat de presă al MJ, consultantul care va realiza ghidurile va elabora aceste standarde de proiectare pentru sistemul judiciar românesc, pornind de la analiza standardelor franceze şi a unor documente de proiectare utilizate deja în practica românească.

    “Pentru furnizarea acestor servicii Consultantul, care va fi selectat în urmaunei proceduri de licitaţie competitive derulate în conformitate ghidul Băncii Mondiale, va trebui să aibă experienţă relevantă în domeniul
    proiectării de clădiri incluzând partea de infrastructură, dar şi experienţă specifică în domeniul designului arhitectural pentru sistemul judiciar. De asemenea, consultantul trebuie sǎ demonstreze cǎ are capacitatea de a mobiliza o echipă complexă de experţi pentru a acoperi toate ariile de competenţă necesare pentru atingerea obiectivului contractului”, se arată în comunicatul de presă trimis agenţiei MEDIAFAX de MJ.

    Echipa trebuie sǎ includă arhitecţi ( arhitecţi restauratori, arhitecţi peisagişti, arhitecţi proiectare mobilier) şi ingineri construcţii civile, instalaţii electrice, instalaţii sanitare, gaz, termo–ventilaţii, IT&C precum şi alţi experţi cu experienţă anterioară în domeniile: protecţie împotriva incendiilor, supraveghere video, sisteme de securitate, sănătate şi siguranţă, energie verde, certificate, energetice, structuri, topografice.

    “Licitaţia va fi de tipul „Selecţie pe baza Calităţii si Costului Consultantului – QCBS” aşa cum este descrisă în Ghidul Băncii Mondiale: „Achiziţia de servicii de consultanta” ediţia mai 2004, revizuită în
    octombrie 2006, mai 2010, („Ghid Consultanţă”) şi este deschisă tuturor ofertanţilor eligibili aşa cum aceştia sunt definiţi în Ghid. Suplimentar, se recomandă analizarea prevederilor din Ghidul de Consultanţă care stabilesc politica Băncii Mondiale referitoare la conflictul de interese”, se arată în comunicatul de presă.

    Expresiile de interes vor fi elaborate în limba engleză şi trebuie transmise până pe 10 august, ora 17.00 la adresele cmunteanu2@just.ro şi adriana.gheorghiu@just.ro.

  • RATB: Debitul calculat de ANAF este contestat în instanţă, fiind în faza de recurs

    Regia Autonomă de Transport Bucureşti arată marţi, într-un comunicat de presă, că a luat la cunoştinţă despre documentul emis de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin care s-a luat măsura indisponibilizării sumelor existente în conturile bancare ale RATB, precum şi a sumelor care urmează a fi obţinute din încasările zilnice.

    Sursa citată a precizat că luni datoria înregistrată era de 272.431.800 lei, suma ce provine din taxa pe valoarea adăugată, care include şi subvenţia acordată beneficiarilor de gratuităţi şi reduceri (pensionari, elevi, studenţi), în conformitate cu Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr 139/2006, pentru perioada septembrie 2007- martie 2013.

    “În prezent, acest debit calculat de ANAF este contestat în instanţă de către RATB, aflându-se în faza de recurs”, se mai arată în comunicat.

    ANAF a instituit propriri pe conturile Societăţii Române de Televiziune (SRTv) şi ale Regiei Autonome de Transport Bucureşti, pentru recuperarea datoriilor, urmând toţi marii contribuabili datornici la bugetul de stat, a anunţat marţi autoritatea.

    “În urma inventarierii creanţelor bugetare de recuperat de la marii contribuabili, ANAF a instituit popriri pe conturile TVR şi RATB. Precizăm că, în perioada următoare, ANAF va institui popriri pe conturile tuturor marilor contribuabili care înregistrează datorii către bugetele de stat, în funcţie de vechimea arieratelor”, a transmis ANAF printr-un comunicat.

  • Wizz Air a pierdut în instanţă lupta cu angajaţii. Ce măsuri este compania obligată să ia

    Tribunalul Ilfov a admis în parte, pe 16 iulie 2015, contestaţiile deciziilor de concediere depuse de Sindicatul Aerolimit Profesional, potrivit unui comunicat de presă; decizia se referă la o serie de concedieri individuale din noiembrie 2014.

    Tribunalul a dispus reintegrarea reclamanţilor în funcţiile şi posturile deţinute anterior concedierii şi a obligat Wizz Air la plata către reclamanţi a unei despăgubiri egale cu drepturile salariale indexate, majorate şi actualizate şi cu celelalte drepturi ce s-ar fi cuvenit reclamanţilor, de la data concedierii la data reintegrării efective, sume ce urmează a fi actualizate cu dobânda legală.

    Instanţa obligă compania la plata către fiecare dintre reclamanţi a sumei de câte 5000 lei, cu titlu de daune morale. La decizie se poate face apel în termen de 10 zile de la data comunicării.

    Vă reamintim că operatorul aerian low-cost Wizz Air a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu o amendă contravenţională în valoare de 25.000 de lei. CNCD a dat astfel câştig de cauză sindicatului Aerolimit Professional, reprezentat de Mircea Constantin, concediat pe false motive disciplinare, după cum se arată într-un comunicat trimis de reprezentanţii sindicatului.

    La sfârşitul anului trecut, la puţin timp după notificarea companiei Wizz Air cu privire la existenţa Sindicatului Aerolimit Professional (sindicatul ce reprezintă personalul navigant al companiei Wizz Air Ungaria), liderul acestuia, Mircea Constantin, a fost concediat disciplinar, la putin timp urmându-i 19 membri ai Sindicatului, ale căror posturi au fost restructurate de pe o zi pe alta. Procesul acestora va avea loc la data de 15 Iulie la Tribunalul Ilfov.

    CNCD a hotărât că manifestarea dezacordului faţă de înfiinţarea sindicatului reprezintă discriminare, desfacerea contractelor de muncă ale persoanelor asociate cu sindicatul format reprezintă de asemenea discriminare şi, după cum scrie în comunicatul transmis de companie -”Discriminarea a avut ca scop stoparea mişcării sindicale, ceea ce este o faptă extrem de gravă”, scrie în hotărâre. În consecinţă, CNCD aplică o amendă contravenţională totală în valoare de 25.000 de lei pentru Wizz Air Hungary KFT.

    Reprezentanţii companiei au confirmat pentru Business Magazin faptul că Wizz Air a fost notificată cu privire la o decizie a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării din România şi au declarat că aceasta va fi consultată în detaliu. ”Wizz Air va face apel în instanţele din România deoarece Wizz Air consideră că acestea vor clarifica faptul că Wizz Air a respectat legea. În acest interval, Wizz Air nu va face nici un comentariu referitor la caz în sine, considerând că este o procedură în desfăşurare. Wizz Air a respectat şi continuă să respecte toate legile şi reglementările privind piaţa muncii din ţările în care operează, inclusiv din România”, au adăugat reprezentanţii companiei.

    Wizz Air este cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa Centrală şi de Est şi operează o flotă de 62 de aeronave Airbus A320 de la 22 baze, pe 380 de rute care asigură legătura între 112 destinaţii din 38 de ţări. Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares.