În cadrul acestui studiu au fost intervievaţi factori de decizie din 3.200 de companii din 16 ţări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul îşi propune să analizeze relaţiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată şi influenţa lichidităţilor asupra economiei europene.
Practici de plată
Unul dintre motivele care a contribuit la uşoara creştere a punctualităţii plăţilor efectuate de către români ar putea fi reducerea scadenţei medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta. În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016: doar 54% dintre clienţii B2B au scadenţe de cel puţin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut. “Comparând rezultatele studiilor EOS din anii precedenţi, am ajuns la concluzia că scadenţele mai scurte au ca rezultat o rată de plată mai bună, afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.
Cu toate acestea, în ciuda uşoarei îmbunătăţiri a numărului de plăţi efectuate la timp, România este una dintre ţările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria şi Slovacia.
Motive pentru comportamentul de plată neadecvat
În ceea ce priveşte nivelul de creanţe neîncasate, acesta rămâne acelaşi ca în 2016, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparaţie, nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.
De asemenea, media plăţilor întârziate în România anul acesta a rămas de 23% – la fel ca în 2016. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la propriii clienţi (80%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). În ceea ce îi priveşte pe clienţii B2C (persoane fizice), aceştia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (75%) şi neglijenţei (61%).
Consecinţe ale comportamentului de plată neadecvat
Chiar şi o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care, în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Aşa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăţilor, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (62%), probleme cu cash flow (41%) şi reduceri ale investiţiilor (27%).
Mai mult, companiile reacţionează la aceste întârzieri de plată şi neplăţi prin reducerea locurilor de muncă şi stoparea angajărilor (27%) şi prin creşterea preţurilor (22%), ceea ce afectează direct piaţa locală. „Cei mai mulţi oameni nu conştientizează consecinţele generate de neplăţi şi plăţile întârziate”, afirmă Georg Kovacs. „Colectarea de creanţe are, de cele mai multe ori, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care îl joacă în economie nu este foarte vizibil, deşi consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichidităţile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creaţe contribuie la evitarea creşterii preţurilor sau reducerii locurilor de muncă.”
Nu în ultimul rând, 17% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăţilor întârziate şi neplăţilor s-au simţit vulnerabile.
Utilizarea eficientă a colectării de creanţe
În Europa de Est companiile din România beneficiază cel mai mult de pe urma colaborării cu furnizorii externi. În fiecare an, colaborarea cu experţii în managementul creanţelor le returnează companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.
Cele mai multe companii din România folosesc lichidităţile recuperate de specialiştii în managementul creanţelor pentru a-şi extinde segmentul de business (35%), în timp ce 31% dintre companii investesc aceşti bani în crearea de noi locuri de muncă şi securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanţe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă. De asemenea, banii recuperaţi sunt investiţi în piaţa locală (29%) şi în cercetare şi dezvoltare (26%).
În ceea ce priveşte colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanţe, aproape jumătate din companiile din România chestionate îşi administrează creanţele intern şi o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creanţelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016, în 2017 semnificativ mai multe companii au început să colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creanţelor.
“Creanţele reprezintă un risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialişti în colectarea de creanţe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichidităţile lor sunt protejate”, afirmă Georg Kovacs.
Tendinţe în comportamentul de plată
În ceea ce priveşte viitorul, companiile din România tind să fie mai puţin optimiste decât erau anul trecut şi printre cele mai sceptice ţări din Europa de Est legat de tendinţele în comportamentul de plată al clienţilor lor. “Acest pesimism al românilor cu privire la viitor nu este surprinzător şi este explicabil, având în vedere crizele politice din ţară care conduc la instabilitate economică”, este de părere Georg Kovacs.
Digitalizarea procesului de dunning
Digitalizarea procesului de dunning înseamnă înfiinţarea şi gestionarea unui proces de colectare care sa fie automatizat şi personalizat pentru fiecare client în parte, spre exemplu prin utilizarea analizelor de tip “big data”.
Deşi cele mai multe companii folosesc un software ca să sprijine procesul de dunning, oamenii din echipă intervin de multe ori ei înşişi în acest proces. În România jumătate dintre companiile chestionate se consideră a fi digitalizate, însă doar 14% au procese de facturare complet digitalizate. Aceasta ar putea fi o explicaţie de ce companiile româneşti au fost cele mai sceptice din Europa de Est când au fost întrebate dacă plăţile întârziate ar putea fi reduse printr-un proces de colectare de creanţe digitalizat.