BusinessMagazin

Tag: incredere

  • Utilizatorii Facebook ar putea primi până la 17.500 de dolari în urma scandalului cu Cambridge Analytics

    Mark Zuckerberg şi-a cerut scuze public legat de cele întâmplate:

    “Avem responsabilitatea de a proteja informaţiile voastre. Dacă nu reuşim, înseamnă că nu le merităm. Poate că aţi auzit de o aplicaţie de tip “quiz” care a fost concepută de un cercetător, în anul 2014. A fost o aplicaţie prin care a folosit ilegal, datele a numeroşi utilizatori. A fost un abuz de încredere şi îmi pare rău că nu am luat măsuri la momentul respectiv. Mulţumesc pentru toată încrederea pe care ne-o acordaţi. Vă promit că vom face tot ce e mai bine pentru voi”

    Totuşi Facebook ar putea plăti şi mai mult. Maureen Mapp, profesor la facultatea de drept, a spus că reţeau de socializare s-ar putea vedea nevoită să plătească o notă de plată de până la 880 de miliarde de dolari.

    Potrivit lui Mapp, cei 50 de milioane de utilizatori ale căror date au fost furate de Cambridge Analytics ar putea avea dreptul să primească o sumă consistentă drept compensaţie. “Dacă fiecare dintre cei 50 de milioane de utilizatori ar putea depune o cerere de despăgubire, iar fiecare individ ar putea primi aproximativ 17.5000 de dolari pentru asta”, spune profesorul pentru vt.co

    Astfel, Facebook, care valorează 445 de miliarde de dolari, ar putea avea mari probleme. Totuşi, David Barda, avocat pe segmentul protecţiei de date, spune că suma pe care ar primi-o americanii ar putea fi mult mai mică. “Undeva la 700 de dolari per utilizatori este o sumă realistă”.

    Cambridge Analytics este o firmă specializată în analizarea datelor online implicată în campania preşedintelui SUA Donald Trump şi în cea pro-Brexit ce a exploatat în scop electoral datele de pe Facebook a zeci de milioane de cetăţeni americani în ceea un membru al echipei lui Steve Bannon a numit drept “război psihologic”. Un activist pentru transparenţă, Christopher Wylie, a dezvăluit pentru publicaţiile The New York Times şi Observer că firma Cambridge Analytica, deţinută de miliardarul specializat în tranzacţii speculative Robert Mercer şi condusă la acea vreme de Steve Bannon, a participat la campania electorală a lui Donald Trump folosind fraudulos profilurile Facebook a milioane de alegători americani pentru a construi un puternic program software în scopul anticipării şi influenţării preferinţelor electorale. Aceeaşi companie de analize a fost implicată în campania pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit).

  • Utilizatorii Facebook ar putea primi până la 17.500 de dolari în urma scandalului cu Cambridge Analytics

    Mark Zuckerberg şi-a cerut scuze public legat de cele întâmplate:

    “Avem responsabilitatea de a proteja informaţiile voastre. Dacă nu reuşim, înseamnă că nu le merităm. Poate că aţi auzit de o aplicaţie de tip “quiz” care a fost concepută de un cercetător, în anul 2014. A fost o aplicaţie prin care a folosit ilegal, datele a numeroşi utilizatori. A fost un abuz de încredere şi îmi pare rău că nu am luat măsuri la momentul respectiv. Mulţumesc pentru toată încrederea pe care ne-o acordaţi. Vă promit că vom face tot ce e mai bine pentru voi”

    Totuşi Facebook ar putea plăti şi mai mult. Maureen Mapp, profesor la facultatea de drept, a spus că reţeau de socializare s-ar putea vedea nevoită să plătească o notă de plată de până la 880 de miliarde de dolari.

    Potrivit lui Mapp, cei 50 de milioane de utilizatori ale căror date au fost furate de Cambridge Analytics ar putea avea dreptul să primească o sumă consistentă drept compensaţie. “Dacă fiecare dintre cei 50 de milioane de utilizatori ar putea depune o cerere de despăgubire, iar fiecare individ ar putea primi aproximativ 17.5000 de dolari pentru asta”, spune profesorul pentru vt.co

    Astfel, Facebook, care valorează 445 de miliarde de dolari, ar putea avea mari probleme. Totuşi, David Barda, avocat pe segmentul protecţiei de date, spune că suma pe care ar primi-o americanii ar putea fi mult mai mică. “Undeva la 700 de dolari per utilizatori este o sumă realistă”.

    Cambridge Analytics este o firmă specializată în analizarea datelor online implicată în campania preşedintelui SUA Donald Trump şi în cea pro-Brexit ce a exploatat în scop electoral datele de pe Facebook a zeci de milioane de cetăţeni americani în ceea un membru al echipei lui Steve Bannon a numit drept “război psihologic”. Un activist pentru transparenţă, Christopher Wylie, a dezvăluit pentru publicaţiile The New York Times şi Observer că firma Cambridge Analytica, deţinută de miliardarul specializat în tranzacţii speculative Robert Mercer şi condusă la acea vreme de Steve Bannon, a participat la campania electorală a lui Donald Trump folosind fraudulos profilurile Facebook a milioane de alegători americani pentru a construi un puternic program software în scopul anticipării şi influenţării preferinţelor electorale. Aceeaşi companie de analize a fost implicată în campania pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit).

  • Clasamentul care face minuni pentru Dacia şi pentru încrederea noastră în marcă

    Trăim într-un deceniu al suvurilor. Toţi producătorii îşi modifică gamele. Toţi au suvuri în gamă şi toţi transofrmă toate modelele în suvuri. Dacă mergeţi la SIAB o să vedeţi la toate mărcile mari nişte suvuleţe care arată ca nişte adidaşi. Înalte şi înguste. Sunt din clasa B, adică la nivel de Fiesta şi Corsa. Au mai mult spaţiu în portbagaj şi cam asta e tot. Utilitate pentru familii nu prea vedem, însă lauda că ai un suvuleţ bate tot. Sigur că un Clio break este de două ori mai încăpător decât orice Crossland, Ecosport sau Mazda 3, însă nu toată lumea vrea spaţiu, cât prestanţă. Şi asta se întâmplă în toate gamele, şi în cea compact (care oricum e cu totul altceva), şi în cele mari (unde vorbim de maşini cât X5-urile, GLE-urile şi alte minuni).

    Jato Dynamics ne arată că în 2017 cota de piaţă a suvurilor a crescut la 34% – o treime din totalul maşinilor noi vândute. Cu trei ani în urmă era o cincime. S-au vândut 28 de milioane de suvuri în 2017, peste tot în lume.

    Cerere mare a fost în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa – 5.5 mil. de suvuri vândute, o creştere cu 20% comparative cu 2016. O piaţă şi mai mare de suvuri este America de Nord – 8.2 mil. suvuri (+6.2% creştere Vs. 2016). În fine, China conduce la înmatriculări de suvuri noi, cu 10.7 mil. unităţi (46% cotă de piaţă locală).

    Cel mai bine-vândut SUV din lume în 2017 este Nissan Qashqai, cu tot cu variant pentru SUA (Rogue). Din 815 mii de suvuri Qashqai / Rogue vândute de Nissan tot anul, americanii au cumpărat jumătate, chinezii un sfert şi europenii 12%.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Dana Demetrian la Gala Woman in Power 2018

    “Forte multă muncă, peste 22 de ani, zi lumină aproape şi cred că femeile pot face diferenţa. Procentul feminin în management la noi în ţară este mai mare, mai mare decât în Austria sau Spania. Comunicarea face diferenta!”

  • Managerii români au încredere în companiile pe care le conduc

    În vederea realizării celei de-a VIII-a ediţii a raportului CEO Survey, PwC a realizat în perioada august – noiembrie 2017 aproape 1.300 de interviuri cu directori generali din 85 de ţări; în România au fost efectuate 68 de interviuri cu directori generali din mediul local de business.

    Directorii generali din România sunt foarte încrezători în privinţa perspectivelor economiei mondiale în 2018: aproape jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că avansul economic mondial va accelera. Rezultatele sunt similare şi la nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE), unde 45% dintre executivii din regiune cred că economia globală se îndreaptă într-o direcţie bună în acest an.

    Entuziasmul directorilor din România cu privire la mersul economiei mondiale este în linie cu cel al omologilor lor globali, notează studiul PwC, care, în proporţie de 57%, sunt de părere că vom asista la o accelerare a creşterii economiei globale în următoarele 12 luni. Raportat la anul trecut, încrederea executivilor români în mersul economiei globale este cu 11 puncte procentuale mai mare. Lucrurile stau însă puţin diferit atunci când vine vorba de felul în care executivii români văd perspectivele de creştere în următoarele 12 luni a veniturilor companiilor pe care le conduc: 38% se declară foarte încrezători în privinţa evoluţiei acestora, în vreme ce 50% se declară oarecum încrezători.

    Pe termen mediu, 44% dintre executivii români sunt foarte încrezători în perspectivele de dezvoltare ale companiilor lor, 43% declarându-se oarecum încrezători. Interesant este faptul că directorii generali români sunt mai încrezători decât omologii lor din regiune pe termen mediu, în condiţiile în care doar 32% dintre aceştia se declară foarte încrezători în perspectivele de creştere ale organizaţiilor pe care le conduc în următorii trei ani.

    Care sunt însă preocupările managerilor din România? Primul loc din acest punct de vedere e ocupat de infrastructura inadecvată (63%), secondată de modificările demografice ale forţei de muncă (54%). Oarecum surprinzător, povara fiscală tot mai mare ocupă doar locul al treilea, cu 51%. Ultimele două poziţii sunt ocupate de nemulţumirile privind ”disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie“ (47%) şi ”reglementarea excesivă“ (43%).

    În ultimele ediţii ale raportului a apărut de fiecare dată menţionată problema disponibilităţii talentelor cu abilităţi cheie. Această provocare s-a menţinut pe primul loc în fiecare an – 86% dintre respondenţii ediţiei curente se declară oarecum preocupaţi sau extrem de preocupaţi de disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie. Privind mai atent la competenţele care îi interesează, 62% dintre directorii generali din Europa Centrală şi de Est consideră că este oarecum dificil sau foarte dificil să recruteze angajaţi talentaţi cu aptitudini în domeniul digital, comparativ cu 50% la nivel global.

    Lipsa personalului cu abilităţi cheie a determinat companiile să facă un pas înainte în domeniul educaţiei; în acest sens, circa trei din patru lideri de companii afirmă că organizaţiile lor colaborează cu instituţiile de învăţământ. Iar pentru a se asigura că atrag cele mai bune resurse de pe piaţă în materie de personal, circa nouă din zece companii recurg la diverse strategii şi tactici cum ar fi modernizarea mediului de lucru sau implementarea programelor de dezvoltare continuă. Tot în ideea securizării persoanelor cu abilităţi cheie, 45% dintre companiile din România ar fi dispuse să-şi mute unităţile operaţionale mai aproape de zonele în care sunt disponibile persoane cu abilităţi cheie, şi asta în ciuda infrastructurii deficitare pe care o semnalează cei mai mulţi lideri de afaceri.

    Un aspect interesant al studiului se referă la perspectivele de creştere a propriei organizaţii în următoarele 12 luni în alte ţări decât cea în care îşi desfăşoară activitatea. La această întrebare, directorii generali din Europa Centrală şi de Est menţionează SUA (37%), Germania (35%) şi China (22%) ca primele state ce oferă şansa de a creşte afacerile. Aceleaşi ţări ocupă primele trei locuri şi în opinia omologilor români, dar în altă ordine: Germania (43%), SUA (41%) şi China (19%). Acest lucru reflectă importanţa majoră a relaţiei economice bilaterale cu Germania, principalul partener comercial al ţării noastre, notează autorii raportului.

    Ca ultim punct, 65% dintre directorii generali din România consideră că fac eforturi pentru a evalua gradul de încredere dintre personalul propriu şi managementul companiei. Deşi mare, procentajul este uşor mai scăzut decât cel la nivel regional (69%) şi cel la nivel global (71%). Trei sferturi dintre executivii locali pun accent pe măsurarea nivelului de încredere dintre organizaţie şi clienţii acesteia, similar cu procentajul înregistrat la nivel global.

  • Statusul profesorilor din România este cel mai scăzut din Europa

    Potrivit studiului, părinţii îi consideră pe profesori la fel de importanţi precum medicii, dar profesorii se poziţionează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. „O majoritate relativă a respondenţilor consideră actul de educaţie drept o prestaţie de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcţionarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocaţie care ar trebui remunerată în funcţie de performanţă şi să se bucure nu numai de încredere, ci şi de respectul cuvenit altor meserii de vocaţie, precum cea de doctor”, a declarat Dragoş Neacşu, membru al consiliul director al RBL şi CEO Erste Asset Management.

    Studiul arată că astăzi, în România, meseria de profesor este indezirabilă. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu şi-ar încuraja proprii copii să devină profesori. În acelaşi timp, doar o treime dintre părinţi nu şi-ar direcţiona copiii să urmeze o carieră în învăţământ.

    În privinţa salariilor, 86% dintre părinţii care au participat la studiu consideră că salariile profesorilor sunt prea mici şi că şi-ar dori ca salariile la intrarea în învăţământ să crească cu 75-100%. „Un profesor bun va forma bine toţi copiii, indiferent de dotările clasei, programa şcolară sau numărul de copii din clasă. Creşterea salariului de intrare în sistemul de învăţământ la un nivel de 2.500-3.000 lei net (sumă care ar reflecta creşterea de 75-100% a salariilor din prezent – n.r.) va face ca venitul unui profesor debutant să fie competitiv pe piaţa muncii şi să atragă tineri cu vocaţie în sistemul de educaţie românesc. Astfel, munca profesorilor performanţi va fi cu adevărat valorizată de societate”, a declarat Măriuca Talpeş, membru al consiliul director al RBL şi manager Intuitext.

    Cu toate că legea nr. 1/2011 prevede ca România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educaţie, procentul a sărit cu puţin de 4% doar de două ori din 1990 până în prezent. În bugetul României pentru 2018, procentul alocat educaţiei este de sub 3%, iar cifrele comparative ale Eurostat arată că, în 2014, România era singura ţară din Uniunea Europeană care aloca sub 3% din PIB acestui domeniu, în condiţiile în care media europeană depăşea cinci procente din PIB.

    Potrivit studiului Futureof Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016, 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învăţământ vor face la locul de muncă activităţi care astăzi nu există. Peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competenţe STEM (Ştiinţe, Tehnologie, Inginerie şi Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014.

     

  • Cine şi ce îi dă valoare bitcoin-ului

    Înainte de a trece la un răspuns concret la întrebarea de mai sus propun să ne gândim la ce sunt banii şi care este valoarea acestora.

    Banii nu înseamnă monede şi bancnote. Banii înseamnă orice sunt dispuşi să utilizeze oamenii pentru a reprezenta în mod sistematic valoarea altor lucruri cu scopul de a face schimb de bunuri şi servicii. Banii le permit oamenilor să compare rapid şi uşor un lucru cu altul şi să depoziteze comod bogăţia.

    “Banii nu au nicio valoare inerentă structurii chimice a hârtiei, nefiind o realitate materială, ci un construct psihologic. De ce ar vrea cineva să-şi vândă un pământ fertil pe câteva sute de hârtii? Pentru că are încredere că cu acele sute de hârtii se poate duce la altcineva pentru a cumpăra altceva. Banii sunt cel mai universal şi mai eficient sistem de încredere mutuală care a fost inventat vreodată”, scrie Yuval Noah Harari în cartea “Sapiens: Scurtă istorie a omenirii”.

    Mai departe autorul povesteşte că, iniţial, oamenii nu aveau acest gen de încredere în bani, aşa că moneda de schimb avea o valoare intrisecă – primii bani din istorie despre care se ştie a fost orzul sumerian. Apoi au apărut monedele de argint apoi cele de aur. Acestea au fost adoptate pentru că era mult mai uşor de transportat şi de utilizat astfel de bani decât orzul. Exista încredere în aceste monede pentru că erau emise de o entitate centrală, în cazul de faţă de un rege.

    Astăzi monedele şi bancnotele fizice sunt o formă rară de bani. Suma totală de bani din lume este de circa 473 de trilioane de dolari, totuşi suma reprezentată de monede şi bancnote e mai mică de 47 de trilioane de dolari, potrivit cărşii The Ascent of Money, scrisă de Niall Ferguson.

    Aşadar, peste 90% din banii din lume care apar în conturile noastre există doar pe servere. Drept urmare, majoritatea tranzacţiilor comerciale sunt realizate mutând date electronice dintr-un fişier de computer în altul, fără vreun schimb de bani fizici. 

    Cine şi cum se stabileşte valoarea unui bitcoin? Pentru că bitcoin este un sistem descentralizat şi nu există nicio bancă sau autoritate care emite aceste monede, valoarea unuia este dată de comunitate, de utilizatorii bitcoin. „La fel ca şi în cazul aurului, costul bitcoinului este dat de producţie, stocare şi tranzacţionare, iar tranzacţionarea se traduce în cerere şi ofertă. Producţia costă mult”, explică Antonio Eram modul cum se stabileşte preţul monedei. Producţia în cazul de faţă este “minarea” care-i costă pe utilizatori foarte mult datorită consumului de energie electrică pe care computerele îl consumă în procesul de minare. 

    La fiecare tranzacţie cu o criptomonedă se consumă la fel de multă energie ca în cazul unei locuinţe obişnuite, adică aproximativ 200 kWh, arată un raport realizat de olandezii de la ING.

    Un alt element caracteristic al acestei monede virtuale este faptul că numărul lor este finit, motiv pentru care la un moment dat cererea ajunge să fie foarte mare, iar oferta mică, însemnând că preţul va creşte. Dar până la ce valoare poate ajunge? „În viitor un bitcoin ar putea ajunge la o valoare de 150.000 de dolari, dacă nu chiar 250.000 de dolari, dacă nu se găsesc toate monedele bitcoin pierdute. Dar asta doar în cazul în care o să înlocuiască FIAT-ul (monedele tradiţionale) la nivel global. Anul acesta ar putea ajunge la 20.000 de dolari şi ar putea să meargă spre 25.000 de dolari”, consideră Valentin Socaci, CEO-ul CryptoCoin.pro.

    Ce se întâmplă după ce se termină minarea de bitcoin?

    „Reţeaua nu va mai genera bitcoin, iar asta înseamnă că minerii vor câştiga din comisioanele de tranzacţii pe care le iau de la oameni. Comisionul se stabileşte pe baza cererii şi ofertei. Vrei acum? Plăteşti mai mult. Este o piaţă liberă, ce ţine de cerere şi ofertă, într-un mediu descentralizat”, explică Antonio Eram.

    Despre bitcoin şi tehnologia blockchain poţi citi mai multe aici

  • Încrederea în economie a românilor scade, la cea mai mică valoare din aprilie 2013, invers faţă de trendul optimist din restul Europei

    ”În ultimul trimestru din 2017, toţi indicatorii au înregistrat scăderi drastic în România. Aşteptările economice au atins minimul anual în decembrie 2017, ajungând la un nivel de -19,3 puncte. Este o scădere de aproape 37,6 puncte faţă de maximul anual din luna martie şi cea mai mică valoare din aprilie 2013. În acelaşi timp, aşteptările românilor privind veniturile au scăzut şi ele. Au atins nivelul de 6,8 puncte în decembrie 2017, cea mai mică valoare din septembrie 2014. Şi asta, după ce în luna martie crescuseră la un maxim de 33,7 puncte”.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Nu mai aveţi încredere în bitcoin? Primul mare serviciu de plăţi care a adoptat criptomoneda plănuieşte să renunţe la ea

    Printre argumentele companiei se numără faptul că utilizatorii de bitcoin privesc moneda digital mai mult ca pe un asset utilizat în trading, decât ca pe o monedă prin care să facă plăţi.

    În plus, din ce în ce mai puţin comercianţi vor să accepte criptomonede, adaugă compania.

    Comisioanele devin din ce în ce mai mare la fel ca şi durata unei tranzacţii, ca rezultat al fluctuaţiilor imense. Toate acestea au făcut bitcoin-ul să fie din ce în ce mai puţin atractiv, a transmis Stripe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Veşti proaste pentru toţi românii, s-a încheiat petrecerea. Cel mai recent avertisment al analiştilor financiari

    Evoluţia indicelui este urmarea creşterilor ambelor componente ale indicatorului: indicatorul condiţiilor curente a fost de 59,7 puncte, valoare în creştere cu 0,6 puncte, în timp ce indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 0,8 puncte până la valoarea de 36,3.
     
    În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, este de remarcat că peste 90% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,6891 (în creştere cu 470 pips faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni valorea medie a cursului anticipat este de 4,7329 (valoare în creştere cu 512 pips faţă de cea înregistrată în luna anterioară).
     
    Rată anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2018/decembrie 2017) a înregistrat o valoare medie de 3,38% (valoare mai mare cu 0,62 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în exerciţiul anterior). De asemenea, toţi participanţii anticipează o majorare a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni.
     
    Sunt de remarcat (consistente cu anticipaţiile de majorare a ratei inflaţiei) anticipaţiile de majoare a ratelor de dobânda la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni) cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 100%, şi respectiv 98% dintre participanţii la sondaj anticipând această evoluţie. Astfel rată medie a ROBOR cu scadenţă de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,25% (valoare în creştere cu 0,62 puncte procentuale faţă de valoarea înregistrată în exerciţiul anterior), iar yield-ul la obligaţiunile suverane denominate în lei cu scadenţă de 5 ani este de 4,74% (valoare în creştere cu 0,70 puncte procentuale faţă de exerciţiul anterior).