BusinessMagazin

Tag: inchiriere

  • Oraşul în care poţi închiria un apartament cu 1 euro pe an. Nimeni nu are voie să mărească suma

    Pare o glumă, dar există un oraş în care poţi închiria un apartament cu mai puţin de un euro pe an. Chiriile nu s-au mai schimbat aici de sute de ani.

    Fuggerei este un cartier din Augsburg, în sudul Germaniei, construit în urmă cu aproape 500 de ani de Jakob Fugger “cel bogat”, unul dintre cei mai influenţi bancheri ai vremii. Scopul său a fost să le ofere o casă celor care nu îşi permiteau acest lucru, iar chiria impusă de el în 1520, echivalentul de astăzi a 88 de euro cenţi pe an, nu a fost niciodată modificată.

    Una din condiţiile puse celor 142 de locuitori din Fuggerei este să se roage, de trei ori pe zi, pentru sufletul şi bunăstarea bancherilor. Porţile cartierului se închid la 10 seara, iar cine întârzie trebuie să plătească o amendă cuprinsă între 50 de euro cenţi şi un euro.

    Jakob Fugger a pus bazele unui fond caritabil care să finanţeze cheltuielile acestui complex rezidenţial; 500 de ani mai târziu, cea mai mare sursă de venituri este reprezentată de biletele de 4 euro achiziţionate de turiştii care vor să vadă cu ochii lor Fuggerei.

    Jakob “cel bogat” a fost, din multe puncte de vedere, varianta medievală a bancherului de succes de pe Wall Street. El a bătut monede pentru Vatican, a condus comerţul cu mai multe condimente şi a finanţat campania prin care regele spaniol Carlos al V-lea a devenit împăratul Imperiului Roman în 1519.

    La mijlocul secolului al XIV-lea, Jakob Fugger era unul dintre cei mai bogaţi oameni din Europa. El a lăsat moştenire familiei peste 7 tone de aur şi mai multe afaceri, unele dintre acestea existând şi astăzi.

  • Ce mai face proprietarul McDonald’s în România: investiţie de 30 de milioane de euro într-o clădire de birouri

    Clădirea se află în nordul Bucureştiului, are 9 etaje şi 18.600 de metri pătraţi. Imobilul este 100% închiriată, având drept principal chiriaş spitalul privat Ponderas Academic Hospital, care face parte din reţeaua de sănătate Regina Maria.

    Tranzacţia este prima din seria celor pe care le are în plan Hili Properties plc pentru România, o piaţă în care grupul are deja o prezenţa notabilă prin cele 68 de restaurante McDonald’s, menţionează comunicatul.

    Echipa de avocaţi a fost coordonată de Miruna Suciu (Managing Partner) şi Crina Ciobanu (Managing Associate), alături de avocaţii Dan Ciobanu (Partner) şi Bogdan Ghera (Senior Associate).

    Premier Capital este şi operatorul francizei McDonald’s în România, alături de Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta. Pe lângă parteneriatul cu McDonald’s, grupul Hili Ventures este implicat şi în distribuţia produselor Apple, dar şi ân logistică, inginerie, tehnologie şi afaceri imobiliare.

    Suciu Popa a gestionat numeroase fuziuni şi achiziţii, acordând asistenţă unor companii precum Enel Investment Holding, SABMiller Limited, Central Bottling Company sau Orbico ân tranzacţiile efectuate în România.

  • O afacere de închirat ţinute ”de covor roşu” a crescut de 10 ori în doi ani, până la 200.000 de euro

    Serviciul de închiriat rochii şi accesorii ale unor mărci renumite a fost lansat de antreprenorul Daniel Penciuc în aprilie 2014. ”Dressbox s-a născut din raţiuni extrem de practice. Am tot auzit în cercul de cunoscuţi discutându-se despre ce vor purta soţiile sau prietenele la un anume eveniment. Rochiile de calitate, pretabile pentru anumite ocazii, fie că vorbim de o şedinţă corporate, o nuntă sau un eveniment “black tie”, sunt în general foarte scumpe, iar femeile nu sunt dispuse sa le poarte mai mult de o dată sau de două ori”, descria într-un interviu anterior Daniel Penciuc, managerul Dressbox,  ideea de a se lansa într-o afacere cu rochii de închiriat, văzute anterior în reviste, prezentări de modă sau pe purtate de vedete pe covorul roşu.

    Daniel Penciuc a studiat comunicare la Iaşi, dar şi în Statele Unite ale Americii, unde a obţinut o bursă de un an la New York University. A intrat în antreprenoriat la întoarcerea în ţară, când a pus bazele agenţiei de publicitate AdFactory, în 2002, la doar 23 de ani.

    El investit în Dressbox câteva sute de mii de euro, pe care i-a direcţionat mai ales în stocul de rochii şi accesorii. O parte din investiţie a fost direcţionată şi în amenajarea unui showroom într-o casă istorică din Capitală, cât şi în magazinul online www.dressbox.ro. Potrivit lui Penciu, investiţiile se derulează constant în rochii şi accesorii noi, promovare şi site, astfel că nu se poate discuta încă despre amortizarea acesteia.

    În primul an de funcţionare, Dressbox a înregistrat o cifră de afaceri de 20.000 de euro, în 2015, 100.000 de euro, această valoare dublându-se în 2016.  

    ”Având în vedere că notorietatea unui astfel de serviciu se construieşte în timp, aceasta cifră de afaceri va creşte exponenţial pe măsură ce femeile din România descoperă un astfel de serviciu, iar noi venim în intampinarea lor cu rochiile pe care şi le doresc”, descria Penciu obiectivele sale de creştere a afacerii în interviul acordat anterior.

    Potrivit antreprenorului, profilul clientelor este unul variat: de la tinere de 17-18 ani, până la doamne de vârsta a treia.

    ”Brandurile renumite le conferă încredere că aleg un produs de calitate. Şi atunci, fie sunt cliente care apelează la noi pentru că au siguranţa că vor găsi un produs calitativ, fie nu sunt dispuse să cheltuiască o sumă foarte mare de bani. Sau chiar dacă îşi permit acest lucru, înteleg că investiţia într-un astfel de obiect vestimentar nu are sens să fie una foarte mare, deoarece nu îl vei purta de foarte multe ori.

    ”O parte din cliente vin şi prin colaborările corporate realizate fie prin discount-uri pentru angajaţii companiilor sau companii care închiriază rochii pentru ca angajaţii lor să fie bine îmbrăcaţi la evenimente”.

    Anul acesta, Dressbox a ajuns la peste 2.500 de comenzi, cu o valoare medie a coşului de aproximativ 360 de lei. Peste 1.800 de femei au apelat la serviciile companiei şi au închiriat în total în jur de 2.400 de rochii şi 850 de accesorii. Cele mai multe rochii închiriate de acelaşi client au fost în număr de 12, adică, în medie, o rochie pe lună. Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, cele mai mari încasări au fost în luna septembrie, urmat de mai şi de cele trei luni de vară. Nunţile sunt de departe cele pentru care s-au închiriat cele mai multe rochii şi accesorii. Acestea sunt urmate de botezuri, baluri de absolvire sau gale elegante, cu cod vestimentar. Femeile au mai preferat să-şi închirieze ţinuta în loc să cumpere pentru cununii civile, aniversări, petreceri, şedinţe foto, ieşiri în club sau concerte.

    Site-ul Dressbox a fost accesat de peste 600.000 de utilizatori, cu aproximativ 1.000.000 de sesiuni. Mai mult de jumătate din comenzile plasate în 2016 au fost înregistrate de pe telefon sau tabletă, iar în ceea ce priveşte vizitele ponderea e cu 68% în favoarea telefoanelor, 27% pentru desktop şi 5% pentru tabletă.

     

     

     

     

  • Chiriile, mai mari decât ratele lunare pentru locuinţe prin programul Prima Casă

    Costurile chiriilor sunt semnificativ mai mari decât cel al ratelor lunare în cazul achiziţiei locuinţelor prin programul Prima Casă, cu un credit pe o durată de 30 de ani, potrivit unei cercetări cercetări realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

    Astfel, un angajat din România  care  vrea să-şi închirieze o casă trebuie să plătească o chirie lunară echivalentă cu 33% din salariul net lunar în cazul închirierii unei garsoniere, faţă de o rată de 20% din salariul net în cazul programului Prima Casă. Pentru un apartament cu două camere, chiria ajunge la 48% din salariul lunar şi 64% dacă îşi închiriază o locuinţă cu trei camere, faţă de o rată cu o pondere lunară de 34%, respectiv 46% prin programul Prima Casă.

    La nivel de oraş, angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru închirierea unei locuinţe, fie că vorbim de o garsonieră sau un apartament cu două şi trei camere. Aşadar, deşi clujenii se află pe locul trei în topul angajaţilor cu cele mai mari salarii din România după salariaţii din Bucureşti şi cei din Ilfov, costul chiriei pentru un apartament cu trei camere în Capitală este cu o treime mai mic decât în Cluj-Napoca.

    În judeţele în care nu au fost prea multe investiţii noi în ultimii ani, preţurile pentru închirierea locuinţelor au o pondere mai mică în veniturile medii ale salariaţilor. Astfel, creşterea salariului minim şi a salariilor din companiile private au făcut ca în judeţe precum Olt sau Gorj chiria unei garsoniere să reprezinte numai un sfert din salariul mediu net (faţă de media naţională de 45%).

    În medie, la nivel naţional închirierea unei garsoniere porneşte de la 130 euro pe lună, reprezentând o trieme din salariul mediu net al unui angajat din România. Cele mai mari preţuri sunt în Cluj, unde chiria medie pentru o garsonieră este de 230 de euro pe lună, Bucureşti (230 de euro/ lună), jud. Ilfov (200 de euro pe lună), Braşov (180 de euro pe lună) şi Iaşi (178 de euro/ lună). Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    În Harghita, judeţul cu cele mai mici salarii medii (de 326 de euro pe lună), costul închirierii unei garsoniere este de  122 de euro pe lună (cu 6% sub media naţională), dar are o pondere de 38% în venitul salarial mediu (cu 6% peste media naţională).

    Costul închirierii unui apartament cu două camere reprezintă la nivel naţional aproape jumătate (48%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

    Şi în cazul apartamentelor cu două camere, angajaţii din Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a chiriei, în raport cu salariul mediu. Astfel, închirierea unei locuinţe cu două camere reprezintă 72% din salariul mediu net al unui angajat din Cluj, cu 50% peste media înregistrată la nivel naţional, unde închirierea unei astfel de locuinţe consumă aproape jumătate din venitul net lunar.

    În medie, închirierea unui apartament cu două camere costă 190 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu două camere sunt în Cluj-Napoca (370 de euro pe lună), Bucureşti (330 de euro pe lună), Ilfov (290 de euro pe lună), Braşov (251 de euro pe lună), Iaşi (250 de euro pe lună) şi Timiş (250 de euro pe lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a două camere sunt în judeţele  Harghita (125 de euro pe lună), Sălaj (130 de euro pe lună), Hunedoara (133 de euro pe lună) şi Botoşani (137 de euro pe lună).

    Costul închirierii unui apartament cu trei camere reprezintă la nivel naţional aproape două treimi (64%) din salariul mediu net al unui angajat din România. Un angajat din Cluj-Napoca plătit cu salariul mediu pe economie nu-şi permite să plătească preţul pentru chiria unui apartament cu trei camere, întrucât închirierea unei locuinţe cu 3 camere reprezintă 107% din salariul mediu net din judeţ.  Închirierea unei astfel de locuinţe  are o pondere  semnificativ mai mare în veniturile angajaţilor clujeni prin comparaţie cu media la nivel naţional, unde un angajat plăteşte, în medie, 64% din salariu pentru chiria unui apartament cu trei camere.

    În medie, închirierea unui apartament cu trei camere costă 250 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu 3 camere sunt în Cluj (549 de euro/lună), Bucureşti (420 de euro/lună),  Ilfov (378 de euro/lună), Braşov (350 de euro/lună) şi  Timiş (310 euro/lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a trei camere sunt în Teleorman (131 de euro/lună), Vâlcea (155 de euro/lună), Dâmboviţa (178 de euro/lună) şi Harghita (185 de euro/lună).

    În clasamentul realizat la nivel naţional pentru închirierea unei garsoniere, Capitala se află pe poziţia a 12-a, cu o medie de 12% din salariul mediu net. Astfel, în Bucureşti preţul mediu lunar plătit pentru închirierea unei garsoniere este de 230 de euro, la egalitate cu cel din oraşul Cluj-Napoca, deşi salariile bucureştenilor sunt cu 18% mai mari decât ale acestora.

    Pentru un apartament cu două camere, locuitorii Capitalei plătesc în medie 330 euro, costul chiriei reprezentând 53% din salariul mediu net al unui angajat bucureştean. În clasamentul general, oraşul Bucureşti se clasează pe poziţia a 11-a, rata lunară pentru închirierea unui apartament cu două camere fiind cu 12% mai mică decât cea din Cluj-Napoca.

    Tot pentru Bucureşti, închirierea unui apartament cu trei camere porneşte de la 420 de euro pe lună, chiria lunară reprezentând 67% din salariul mediul net lunar. La fel, faţă de ocupanţii primului loc, bucureştenii plătesc aproape cu aproape o treime (31%) mai puţin decât clujenii.

    Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date a Storia.ro pentru preţurie medii ale chiriilor şi datele Institutului Naţional de Statistică pentru centralizarea veniturilor salariale medii pe judeţe în 2016. Salariul mediu net a fost calculat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică pentru intervalul ianuarie – noiembrie 2016 (cele mai recente date disponibile la data realsizării cercetării).

  • Cât costă să închiriezi un spaţiu de birouri în Cluj-Napoca?

    Potrivit datelor Wizmo.ro, platforma imobiliară dedicată atât sectorului rezidenţial, cât şi celui de business, şi RE/MAX Grup de Lux, una dintre francizele RE/MAX  România, aceeaşi evoluţie s-a putut remarca şi la nivelul spaţiilor office cu standarde de calitate mai scăzute.

    Clădirile de birouri de clasa B de pe piaţa imobiliară clujeană au fost închiriate anul trecut cu preţuri oscilând între 8 şi 12 euro/mp. Diferenţa de preţ este generată de caracteristicile diferite pe care cele două categorii le însumează. În timp ce clădirile de clasa A sunt localizate central sau ultracentral, cele de clasa B au locaţie semicentrală sau marginală. De asemenea, diferenţele dintre cele două categorii se remarcă şi la nivelul standardelor de calitate în ceea ce priveşte iluminarea, dimensiunea suprafeţei vitrate şi a altor caracteristici ale clădirii.

    În ceea ce priveşte preţurile clădirilor de clasa C, precum cele noi situate în zone semicentrale şi foste clădiri ale unor întreprinderi de stat, situate în cartiere sau la periferii, acestea variază între 5 şi 7 euro/mp.

    „Chiriile pentru spaţiile de birouri clujene au oscilat în ultimul timp în funcţie de cererea existentă pe piaţă. Dacă în anii anteriori, marjele de preţ erau relativ comparabile în cadrul aceloraşi clase, în prezent, plaja pe care se desfăşoară preţurile a devenit una largă, oscilând în 2016, de exemplu, în cadrul clasei B, între 8 şi 12 euro pe mp. Pentru anul acesta estimăm că preţurile vor înregistra aceleaşi discrepanţe, cu păstrarea, însă, a limitelor superioare şi inferioare”, a declarat Alina Berghian, Sales Associate RE/MAX Grup de Lux.  

    Pe de altă parte, preţurile de vânzare a spaţiilor de birouri de clasa A au oscilat între 1.700 şi 1.800 de euro/mp în 2016, în timp ce spaţiile office de clasa B, respectiv C, au variat între 1.200 şi 1.500 de euro/mp.

    În ultimii ani disponibilitatea spaţiilor în clădirile de birouri din Cluj-Napoca a înregistrat o creştere semnificativă. Dacă în perioada 2006 – 2007 suprafaţa totală a spaţiilor dedicate segmentului de clădiri office era de circa 15.000 de mp, în intervalul 2015 – 2016 aceasta a înregistrat un avans de aproape 190%, până la 560.000 mp. În acest sens, cele mai extinse spaţii de birouri din Cluj-Napoca le ocupă Cluj Business Center (57.000 mp), The Office Center (56.000 mp) şi Novis Plaza Office (14.500 mp).

  • Stăm pe bogăţie dar ne plângem de sărăcie: România ar putea deveni cel mai puternic magnet agroturistic din Europa daca ar autoriza cel puţin 100 000 de ferme ţărăneşti în regim turistic rural

    Ce ar putea oferi satul românesc străinilor, ofertă inexistentă în alte ţări europene?

    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti care practică o agricultură prietenoasă cu mediul;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu gastronomic unic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu tradiţional autentic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin în total cca. 5 milioane de camere libere;
    Peste 2 milioane de tineri ţărani ce s-ar putea întoarce din bejenie dacă şi-ar putea vedea un viitor economic la casa părintească;
    Ce provocare majoră stă în faţa ţărăncii românce?

    Evoluţia de la statutul de ţărancă, la statutul de manager de agropensiune;
    Preluarea statutului de furnizor de stabilitate financiară pentru familia ţărănească;
    Evoluţia de la producţia de materie primă agricolă la producţia de mâncare legală (legalizarea bucătăriei în unitate de procesare pe ord. 111 ANSVSA);
    Ce motivaţie economică ar putea avea această activitate?

    Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legată de rolul soţiei agricultorului în ferma agricolă şi în cadrul unei familii de agricultori;
    Până la apariţia sistemului, soţia unui agricultor, pentru a aduce un venit suplimentar în casă, era nevoită să aibă un loc de muncă în afara fermei, făcând de multe ori naveta la mulţi kilometri distanţă;
    Prin apariţia sistemului, se reuşeşte o stabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului în viaţa acesteia;
    Ce servicii agroturistice ar putea oferi ferma ţărănească?

    Servicii clasice de agroturism: Degustări în fermă; Participare la activităţile agricole; Participare la pregătirea mesei; Pescuit; Vânătoare;etc…
    Servicii clasice de turism rural: Camping în corturi şi rulote; Camere de oaspeţi; Pensiune semi sau completă etc…
    Servicii de “troc” oferta turistică gestionate de reţele internaţionale: troc de paturi; case sau pensiuni întregi sau parţiale; troc de mijloace de transport; troc mijoace de agrement (bărci); troc de reţele sociale de prieteni ţărani; troc de reţele de vecini ţărani;
    Servicii agro culturale: Drumul bisericilor din lemn; drumul vinului; drumul brânzei; drumul bivolilor; nunţi tradiţionale, etc…

    Sursa:http://www.avramfitiu.ro/

     

  • Stăm pe bogăţie dar ne plângem de sărăcie: România ar putea deveni cel mai puternic magnet agroturistic din Europa daca ar autoriza cel puţin 100 000 de ferme ţărăneşti în regim turistic rural

    Ce ar putea oferi satul românesc străinilor, ofertă inexistentă în alte ţări europene?

    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti care practică o agricultură prietenoasă cu mediul;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu gastronomic unic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin un patrimoniu tradiţional autentic;
    Peste 3 milioane de ferme ţărăneşti ce deţin în total cca. 5 milioane de camere libere;
    Peste 2 milioane de tineri ţărani ce s-ar putea întoarce din bejenie dacă şi-ar putea vedea un viitor economic la casa părintească;
    Ce provocare majoră stă în faţa ţărăncii românce?

    Evoluţia de la statutul de ţărancă, la statutul de manager de agropensiune;
    Preluarea statutului de furnizor de stabilitate financiară pentru familia ţărănească;
    Evoluţia de la producţia de materie primă agricolă la producţia de mâncare legală (legalizarea bucătăriei în unitate de procesare pe ord. 111 ANSVSA);
    Ce motivaţie economică ar putea avea această activitate?

    Motivaţia principală pentru care sistemul a fost creat este legată de rolul soţiei agricultorului în ferma agricolă şi în cadrul unei familii de agricultori;
    Până la apariţia sistemului, soţia unui agricultor, pentru a aduce un venit suplimentar în casă, era nevoită să aibă un loc de muncă în afara fermei, făcând de multe ori naveta la mulţi kilometri distanţă;
    Prin apariţia sistemului, se reuşeşte o stabilizare financiară a venitului fermei prin prezenţa şi participarea activă a soţiei agricultorului în viaţa acesteia;
    Ce servicii agroturistice ar putea oferi ferma ţărănească?

    Servicii clasice de agroturism: Degustări în fermă; Participare la activităţile agricole; Participare la pregătirea mesei; Pescuit; Vânătoare;etc…
    Servicii clasice de turism rural: Camping în corturi şi rulote; Camere de oaspeţi; Pensiune semi sau completă etc…
    Servicii de “troc” oferta turistică gestionate de reţele internaţionale: troc de paturi; case sau pensiuni întregi sau parţiale; troc de mijloace de transport; troc mijoace de agrement (bărci); troc de reţele sociale de prieteni ţărani; troc de reţele de vecini ţărani;
    Servicii agro culturale: Drumul bisericilor din lemn; drumul vinului; drumul brânzei; drumul bivolilor; nunţi tradiţionale, etc…

    Sursa:http://www.avramfitiu.ro/

     

  • Companiile din IT&C au închiriat mai mult de jumătate din spaţiiile de birouri anul trecut

    Mai mult de jumătate din totalul spaţiilor de birouri închiriate anul trecut (52%) au fost tranzacţionate de companii din domeniile IT&C, outsourcing şi BPO, care angajează masiv în această perioadă, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. În total, 84 companii IT&C, outsourcing şi BPO au realizat tranzacţii de închiriere birouri noi, la nivelul întregii ţări, iar aproape trei sferturi din acestea (59 companii) au ales Bucureştiul. La acestea se mai adaugă încă 20 companii din IT&C, outsourcing şi BPO care şi-au reînnoit contractele de închiriere în spaţiile existente.

    Se observă astfel o uşoară creştere faţă de anul trecut, când 47% din tranzacţiile de închiriere şi preînchiriere au implicat astfel de companii. „Companiile în care tehnologia are un cuvânt de spus şi angajează tineri, din IT&C, outsourcing şi BPO, sunt cele mai active pe piaţa birourilor şi continuă să se extindă, atât în Bucureşti, cât şi celelalte mari centre universitare: Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Braşov. In 2016, desi implicând un număr mai mic de tranzacţii (25 faţă de 59), oraşele din afara Capitalei au atras o suprafaţă totală tranzacţionată aproape egală cu suprafaţă tranzacţionată în Bucureşti (60.000 mp faţă de 78.000 mp). Acest lucru a fost posibil in contextul dublarii suprafeţei medii tranzacţionate în astfel de oraşe (unde a fost de 2.500 mp), faţă de Bucureşti (1.300 mp)”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    La nivelul întregii ţări, în 2016, 84 companii cu domenii IT&C, outsourcing şi BPO au închiriat birouri. Suprafeţele implicate sunt foarte variate, începând de la 75 mp, cât a iData în clădirea de birouri Union 2 din Bucureşti, până la 13.000 mp, cât a închiriat Amazon în Iaşi.

    Cele mai multe companii  – 54 dintr-un total de 80 – au închiriat spaţii de birouri sub 1.000 mp. Ca stoc închiriat însă, segmentul de spaţii între 3.000 – 5000 mp au înregistrat cel mai mare volum de tranzacţionare, aprox. 46.000 mp, reprezentând 33% din total; restul segmentelor au avut ponderi între 15% – 18% (grafic mai jos). Ambele tranzacţii de închiriere de peste 10.000 mp în spaţii noi de birouri, fără reînnoiri, s-au situat în afara Capitalei.

    În total, în 2016, ESOP a oferit consultanţă pentru 11 companii din domeniile IT&C, BPO şi outsourcing. Printre companiile care şi-au găsit sedii de birouri prin ESOP s-au numărat Harman, care a închiriat un spaţiu de birouri de 7.700 mp, Adore Me, care a închiriat o suprafaţă de 900 mp şi Asentiel.

    În acest an, Tellence şi-a extins spaţiul prin intermediul ESOP şi se duc negocieri pentru tranzacţii de birouri, unde cererea provine din domeniile de tehnologie şi suport, care ar putea însuma peste 15.000 mp.

    În Bucureşti, cele mai multe companii din domeniile IT&C, outsourcing şi BPO au ales clădiri de birouri ultramoderne, aflate în proiecte noi, în curs de livrare sau aflate încă în construcţie, precum Afi Park, Green Court, Oregon Park, Metroffice şi Orhideea Towers. Au fost însă chiriaşi din aceste domenii care au ales centre de birouri din a doua generaţie, dar foarte bine poziţionate (precum Charles de Gaulle, America House, Europe House, Iride Park), eliberate de curând.

    Printre proiectele care au atras atenţia unui număr mare de chiriaşi se numără Green Court (opt tranzacţii), AFI Park, cu fazele 4 şi 5 (şase tranzacţii), Iride Business Park (patru tranzacţii), Oregon Park (două tranzacţii), Sky Tower (două tranzacţii).

    Alte clădiri de calitate alese pentru a găzdui angajaţi din domeniile IT&C şi outsourcing au mai fost Metroffice, Orhideea Towers, Polonă 68, Maria Rosetti Tower şi Globalworth Tower.

    În ţară, companii din domeniile IT&C şi outsourcing au ales tot clădiri noi de birouri, precum OpenVille, The Office, Palas Iaşi, Coresi Park şi Liberty Technology Park.

    „Piaţa birourilor este considerată, într-o anumită măsură, un barometru al evoluţiilor economice. Şi în momentul de faţă ea ne comunică clar faptul că avem nevoie de o dezvoltare organică, la nivelul întregii ţări. Este modalitatea prin care se poate genera dezvoltare sustenabilă, implicând pentru companii o mai mare eficientă a costurilor şi câştig pentru populaţie, un număr mai mare de persoane beneficiind de avantajele economice şi oportunităţi de creştere. Nu vorbim de un trend de câţiva ani, ci de o direcţie pe termen mediu şi lung”, consideră  managerul ESOP, Alexandru Petrescu.

  • Unde se află cele mai scumpe apartamente din Bucureşti

    Pe segmentele de piaţă mediu plus şi premium, circa 20-25% din totalul apartamentelor din ansambluri rezidenţiale livrate în 2016 sau în curs de livrare au fost cumpărate pentru închiriere. Apartamentele scoase la închiriere, imediat după livrare, se închiriază într-o perioadă cuprinsă între două şi opt săptămani, în funcţie de mărimea ansamblului, suprafaţă apartamentului şi gradul de mobilare.
     
    Bugetele chiriaşilor în ansambluri finalizate în 2016 au variat între 450–500 euro/lună pentru un apartament de două camere în Băneasa şi poate ajunge până la 3.500–5.000 euro/lună pentru apartamente de cinci camere camere în Soseaua Nordului sau Primăverii.
     
    „În România, investiţiile în domeniul imobiliar sunt o variantă foarte bună de plasare a capitalului, oferind un randament superior dobânzilor bancare şi un risc mai mic decât investiţiile pe burse. Alegerea unui imobil nou aduce, pe lângă păstrarea în timp a valorii proprietăţi, beneficii suplimentare: finisaje şi dotări noi, cheltuieli de întreţinere mai mici, o atractivitate mai mare pentru chiriaşi şi consecutiv un nivel mai ridicat al chiriei faţă de imobilele mai vechi”, declară Emanuel Poştoacă, Managing Partner Nordis. 
     
    De exemplu, în ansamblul Park Residences 5, situat în zona Băneasa-Siseşti, pe malul lacului Băneasa, un proiect middle-plus cu 160 de apartamente, de a cărui vânzare şi închiriere s-a ocupat Nordis, s-au vândut 94% din apartamente, cu preţuri între 55.000 euro pentru garsoniere şi 170.000 euro pentru apartamente cu 4 camere. Din acestea, peste 20% au fost cumpărate pentru închiriere. Investitorii au preferat apartamentele de două şi de trei camere, pe care le-au închiriat cu tarife între 500 şi 800 euro/lună. Peste 95% din cele peste 30 de apartamente achiziţionate în scop investiţional au fost închiriate în primele trei luni de la darea în folosinţă a Park Residences 5.
     
    Şi din ansamblurile premium High Residence şi Nordis Residence, situate în zona Şoseaua Nordului circa un sfert din apartamente au fost cumpărate în scop investiţional. În această zonă de lux, investitorii au preferat apartamentele de trei camere, iar chiriile se situează în intervalul de preţ 1.300 – 1.800 euro/lună, în funcţie de poziţia, vederea şi mobilarea apartamentului.
     
    Top închirieri apartamente lux 2016: pe primul loc a fost zona Băneasa-Iancu Nicolae
    Piaţa închirierii pe segmentul de lux este destul de echilibrată, fiind mici diferenţe de pondere între cele mai solicitate zone, potrivit observaţiilor Nordis. La nivelul întregii pieţe rezidenţiale premium din Bucureşti, anul trecut cei mai mulţi chiriaşi au atras apartamentele din zonele Herăstrău – Şoseaua Nordului şi Pipera – Iancu Nicolae. 
    La începutul acestui an, mulţi chiriaşi de lux s-au mutat în zonele Aviatorilor, Herăstrău şi Pipera – Iancu Nicolae. Există chiar un segment de piaţă cu oferta prea mică, din cauza numărului redus de proiecte rezidenţiale disponibile. În zona Romană-Universitate există o cerere neacoperită de apartamente de trei camere, cu bugete de 1.000 euro/lună-1.200 euro/lună. 
     
    Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă in investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis Management, de intermediere imobiliară si management de proiecte imobiliare, Nordis ¬ Administrare, de dezvoltare imobiliară si administrare de imobile şi Nordis Investments, de investiţii imobiliare.
     
    Nordis are în portofoliu, la vânzare, închiriere sau în administrare  peste 2.500 de proprietăţi premium din zonele de nord ale Bucureştiului din Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera. Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numără: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum şi Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.
     
     
     

  • Unde se află cele mai scumpe apartamente din Bucureşti

    Pe segmentele de piaţă mediu plus şi premium, circa 20-25% din totalul apartamentelor din ansambluri rezidenţiale livrate în 2016 sau în curs de livrare au fost cumpărate pentru închiriere. Apartamentele scoase la închiriere, imediat după livrare, se închiriază într-o perioadă cuprinsă între două şi opt săptămani, în funcţie de mărimea ansamblului, suprafaţă apartamentului şi gradul de mobilare.
     
    Bugetele chiriaşilor în ansambluri finalizate în 2016 au variat între 450–500 euro/lună pentru un apartament de două camere în Băneasa şi poate ajunge până la 3.500–5.000 euro/lună pentru apartamente de cinci camere camere în Soseaua Nordului sau Primăverii.
     
    „În România, investiţiile în domeniul imobiliar sunt o variantă foarte bună de plasare a capitalului, oferind un randament superior dobânzilor bancare şi un risc mai mic decât investiţiile pe burse. Alegerea unui imobil nou aduce, pe lângă păstrarea în timp a valorii proprietăţi, beneficii suplimentare: finisaje şi dotări noi, cheltuieli de întreţinere mai mici, o atractivitate mai mare pentru chiriaşi şi consecutiv un nivel mai ridicat al chiriei faţă de imobilele mai vechi”, declară Emanuel Poştoacă, Managing Partner Nordis. 
     
    De exemplu, în ansamblul Park Residences 5, situat în zona Băneasa-Siseşti, pe malul lacului Băneasa, un proiect middle-plus cu 160 de apartamente, de a cărui vânzare şi închiriere s-a ocupat Nordis, s-au vândut 94% din apartamente, cu preţuri între 55.000 euro pentru garsoniere şi 170.000 euro pentru apartamente cu 4 camere. Din acestea, peste 20% au fost cumpărate pentru închiriere. Investitorii au preferat apartamentele de două şi de trei camere, pe care le-au închiriat cu tarife între 500 şi 800 euro/lună. Peste 95% din cele peste 30 de apartamente achiziţionate în scop investiţional au fost închiriate în primele trei luni de la darea în folosinţă a Park Residences 5.
     
    Şi din ansamblurile premium High Residence şi Nordis Residence, situate în zona Şoseaua Nordului circa un sfert din apartamente au fost cumpărate în scop investiţional. În această zonă de lux, investitorii au preferat apartamentele de trei camere, iar chiriile se situează în intervalul de preţ 1.300 – 1.800 euro/lună, în funcţie de poziţia, vederea şi mobilarea apartamentului.
     
    Top închirieri apartamente lux 2016: pe primul loc a fost zona Băneasa-Iancu Nicolae
    Piaţa închirierii pe segmentul de lux este destul de echilibrată, fiind mici diferenţe de pondere între cele mai solicitate zone, potrivit observaţiilor Nordis. La nivelul întregii pieţe rezidenţiale premium din Bucureşti, anul trecut cei mai mulţi chiriaşi au atras apartamentele din zonele Herăstrău – Şoseaua Nordului şi Pipera – Iancu Nicolae. 
    La începutul acestui an, mulţi chiriaşi de lux s-au mutat în zonele Aviatorilor, Herăstrău şi Pipera – Iancu Nicolae. Există chiar un segment de piaţă cu oferta prea mică, din cauza numărului redus de proiecte rezidenţiale disponibile. În zona Romană-Universitate există o cerere neacoperită de apartamente de trei camere, cu bugete de 1.000 euro/lună-1.200 euro/lună. 
     
    Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă in investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis Management, de intermediere imobiliară si management de proiecte imobiliare, Nordis ¬ Administrare, de dezvoltare imobiliară si administrare de imobile şi Nordis Investments, de investiţii imobiliare.
     
    Nordis are în portofoliu, la vânzare, închiriere sau în administrare  peste 2.500 de proprietăţi premium din zonele de nord ale Bucureştiului din Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera. Printre companiile care au apelat la serviciile Nordis se numără: Generali, De Silva, Porsche Bank, Lukoil, BCR, Lidl, BauMax, Arabesque, Strabag, Alstom, Philips, Dent Estet, Alitalia, Apa Nova precum şi Ambasada Ungariei, Ambasada Coreei, Ambasada Ciprului.