Tag: importuri

  • Liderii europeni se reunesc pentru a decide asupra sancţiunilor împotriva Rusiei

     Potrivit unor surse diplomatice, cea de-a treia serie de sancţiuni împotriva Rusiei ar conţine trei scenarii, şi anume flexibil, intermediar şi sever.

    Scenariul flexibil ar implica un embargo asupra livrărilor de arme şi restricţii asupra importurilor de diamante, metale preţioase, blănuri, caviar şi vodcă.

    Cel de-al doilea scenariu prevede restricţii asupra comercializării de îngrăşăminte, produse chimice, anvelope şi nave ruseşti. În plus, acest scenariu ar mai prevedea interzicerea importurilor de cărbune rus şi impunerea unor restricţii pentru transportul maritim şi cel rutier, dar şi suspendarea provizorie a investiţiilor în sectorul energetic rus.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • Bloomberg: Exporturile de gaz natural lichefiat din SUA nu vor înlocui livrările Rusiei către Europa

     Exporturile de GNL din SUA, programate să înceapă din 2016, nu vor compensa o eventuală scădere, în contextul crizei din Ucraina, a importurilor din Rusia, care asigură circa 30% din consumul Europei, a declarat Jean Abiteboul, preşedintele Cheniere Supply & Marketing, care deţine în SUA unul dintre puţinele terminale avizate pentru export de autorităţile americane, potrivit Bloomberg.

    Exporturile de gaz lichefiat ale SUA nu vor avea impact în actualul conflict, iar ulterior vor viza probabil pieţele cu preţuri mai mari din Asia, a declarat Will Pearson, director pentru energie globală şi resurse naturale la firma de consultanţă Eurasia Group.

    “Nu poţi înlocui gazele ruseşti cu GNL, mai ales doar cu GNL din SUA. Situaţaia va forţa probabil oamenii să se gândească mai atent la diversificarea aprovizionării, la securitatea livrărilor şi nu doar la preţ şi ar putea, de asemenea, să dea o şansă suplimentară importurilor de GNL în Europa, inclusiv celor din SUA”, a declarat Abiteboul la o conferinţă organizată la Amsterdam.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: România susţine decizii rapide pentru o piaţă europeană unică a energiei şi încheierea TTIP

     Prezent, luni, la a 45-a adunare generală a World Trade Centers Association, premierul Victor Ponta le-a reamintit participanţilor că, timp de patru săptămâni, toţi liderii europeni sunt în campanie pentru Parlamentul European, dara arătat că, în urma acestor alegeri, Uniunea Europeană are de adoptat foarte repede două decizii importante.

    Prima dintre acestea vizează crearea unei pieţe unice a energiei la nivelul UE şi a fost propusă de premierul Poloniei, Donald Tusk.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blocarea importurilor de către Rusia riscă să ruineze industria Ucrainei

     Regiunile estice Lugansk, Doneţk, Harkov şi Dnipropetrovsk, unde trăieşte 28% din populaţia de 45 de milioane de locuitori a Ucrainei, asigură aproape jumătate din producţia industrială a ţării, potrivit datelor statistice aferente perioadei ianuarie-februarie, relatează Bloomberg. Conform biroului ucrainean de statistică, 70% din exporturile regiunii Lugansk merg în Rusia.

    Pentru directorul fabricii de locomotive Luganskteplovoz din Lugansk, Pavel Cesnek, este în joc însuşi viitorul companiei.

    Fabrica datează din era comunistă, are 6.500 de angajaţi şi construieşte locomotive livrate în mare parte companiei de căi ferate din Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin cere Guvernului rus să se pregătească pentru înlocuirea importurilor din Ucraina

    Solicitarea preşedintelui vine după ce Rusia a blocat parţial, luni, importurile de produse lactate din Ucraina, în special brânzeturi şi unt, în plină criză între cele două ţări după anexarea peninsulei Crimeea, în urma constatărilor privind încălcarea normelor sanitare, transmite Bloomberg.

    Putin a susţinut totodată un apel făcut de Ministerul rus de Externe pentru modificarea Constituţiei Ucrainei, pentru reducerea tensiunilor în regiunile din estul ţării, unde separatiştii pro-ruşi au ocupat clădiri oficiale.

    Preşedintele a cerut continuarea discuţiilor cu autorităţile de la Kiev, înainte de promovarea ideii de a cere Ucrainei plata în avans a livrărilor de energie.

    Guvernul pro-european al Ucrainei acuză Rusia că provoacă tulburări în regiunile de graniţă, pentru destabilizarea alegerilor prezidenţiale de luna viitoare. Autorităţile de la Kiev susţin că interzicerea de către Rusia a importurilor unor bunuri precum lactatele este motivată politic.

    Statele Unite şi Uniunea Europeană au avertizat Rusia să retragă trupele masate în apropierea provinciilor estice ale Ucrainei.

  • Rusia a suspendat importuri de produse lactate de la companii din Ucraina

     Agenţia federală pentru protecţia consumatorilor din Rusia, Rospotrebnadzor, a explicat că decizia este motivată de “garantarea drepturilor consumatorilor” şi în urma constatărilor privind încălcarea normelor sanitare.

    Restricţiile vizează companiile Ros, Ahtirski Sirkombinat, Piriatinski Sirkombinat, Gadiacir, Zolotonoski Maslodelni şi Tehmolprom.

    Rusia a fost acuzată în mai multe rânduri că impune sancţiuni comerciale ţărilor partenere, având în vedere presiuni asupra statelor din regiune, cum a fost cazul resctricţiile pentru importurile de vin din Georgia, sau al produselor lactate din ţările baltice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIPRI: Importurile de armament ale Indiei şi Pakistanului sunt în creştere puternică

     Importurile indiene au progresat cu 111 la sută între anii 2004-2008 şi perioada 2009-2013, trecând de la 7 la sută la 14 la sută din totalul importurilor mondiale, afirmă SIPRI. Importurile pakistaneze de sisteme de arme majore au progresat în acelaşi timp cu 119 la sută şi de la 2 la sută la 5 la sută din piaţa mondială.

    China (5 la sută din importuri), Emiratele Arabe Unite (4 la sută) şi Arabia Saudită (4 la sută), completează toul celor cinci ţări importatoare. Cu 14 la sută din piaţa mondială, volumul de importuri ale Indiei este astfel aproape de trei ori mai ridicat decât cel al Pakistanului şi Chinei, care urmează în clasamentul ţărilor importatoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deficitul comercial a scăzut în ianuarie la 249 mil. euro. Exporturile au urcat cu 6,3%

     Conform estimărilor preliminare ale INS, exporturile FOB au însumat 17,75 miliarde lei (3,93 miliarde euro), iar importurile CIF 18,87 miliarde lei (4,18 miliarde euro).

    “Comparativ cu luna ianuarie 2013, exporturile au crescut cu 8,8% la valori exprimate în lei (6,3% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 7,1% la valori exprimate în lei (4,6% la valori exprimate în euro). Faţă de luna decembrie 2013, exporturile din luna ianuarie 2014 au crescut cu 3,3% la valori exprimate în lei (2,1% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 2,7% la valori exprimate în lei (3,8% la valori exprimate în euro)”, arată INS, într-un comunicat.

    Deficitul balanţei comerciale a fost de 1,12 miliarde lei (249 milioane euro), mai mic cu 176,5 milioane lei (49,8 milioane euro) decât cel înregistrat în ianuarie 2013.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine e noul tigrişor al zonei euro

    În ultimul trimestru din 2013, economia Portugaliei, ţară care s-a îndatorat în 2011 cu 78 mld. euro la UE şi FMI, a crescut cu 1,6% faţă de ultimul trimestru din 2012 (cel mai bun rezultat din zona euro), cererea internă a contribuit pozitiv la creşterea PIB pentru prima dată din 2010, iar expansiunea exporturilor a produs în 2013 primul excedent de cont curent din ultimii 20 de ani.

    FMI a pregătit însă un raport mult mai prudent despre Portugalia, unde menţionează că performanţa exporturilor ţine de fapt de o prăbuşire a importurilor şi de o dublare a exporturilor de combustibili, iar datoriile companiilor reprezintă 155% din PIB, ceea ce prezintă riscuri pentru sectorul bancar şi împiedică investiţiile în economie.

    Experţii FMI insistă în continuare că Portugalia trebuie să reducă şi mai mult măsurile de protecţie socială a angajaţilor şi a şomerilor, precum şi costurile de producţie, inclusiv costul muncii, cu scopul de a stimula productivitatea şi a determina scăderea ratei şomajului, care se cifrează la 15,6%. Raportul FMI critică faptul că Portugalia are cea mai mare rigiditate la scăderea salariilor (rezistenţa angajatorilor şi a salariaţilor la tăierea nominală a salariilor) din zona euro şi că situaţia nu s-a schimbat prea mult în ultimii ani, ceea ce ar putea reflecta “fie constrângerea reprezentată de salariul minim, fie o descentralizare insuficientă a negocierii salariilor, în raport cu clasicele contracte colective de muncă”.

    În 2012, salariul minim brut a fost tăiat cu 3% în Portugalia, la 565,8 euro, ceea ce înseamnă că remarca FMI privind rigiditatea la scăderea salariilor se traduce prin faptul că în multe companii, salariile au fost deja reduse până la acest minim şi nu mai au cum să mai scadă. Salariul minim din Portugalia se situa anul trecut cam la jumătatea clasamentului ţărilor europene după acest criteriu. Cel mai mare salariu minim pentru angajaţii cu normă întreagă era înregistrat în Luxemburg (1.801,5 euro), iar cel mai mic în România (157,3 euro).