BusinessMagazin

Tag: IMM

  • Antreprenorul Mircea Tudor se pregăteşte să devină, din inovator de profesie, industriaş elveţian

    Mircea Tudor se află de 20 de ani într-o situaţie aparent paradoxală: a fondat un IMM care se ocupă de scanarea radioactivă, domeniu rezervat anterior giganţilor din industria tehnologică. După ce a convins toată lumea, Mircea Tudor se pregăteşte să devină, din inovator de profesie, industriaş elveţian.

    A fondat în urmă cu două decenii singurul IMM din lume care activează în domeniul tehnologiilor de scanare radioactivă, a câştigat de două ori Marele Premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva, iar acum se pregăteşte să lupte pentru titlul de cel mai bun antreprenor din lume. Antreprenorul-inventator Mircea Tudor a mizat pe inovaţie, o carte riscantă,  la începutul anilor ’90, dar valoroasă. A înţeles mai devreme direcţia în care merge lumea, a gândit şi a realizat ceea ce alţii poate nu au avut curaj, încercând să remodeleze peisajul tehnologiilor de scanare, iar apoi a intrat în competiţie cu giganţi din concerne multinaţionale. Mircea Tudor va reprezenta România în vara acestui an la Monte Carlo în competiţia mondială EY World Entrepreneur of The Year, competiţie printre ai cărei câştigători se numără antreprenori din toată lumea care au schimbat paradigma industriilor în care operează şi au impus noi standarde.

    Mircea Tudor a lucrat la Centrala de Construcţii Căi Ferate (un colos înainte de 1989), a făcut presă scrisă şi televiziune în primii ani după Revoluţie, a fost cel mai mare distribuitor din România de alarme auto, pe care le importa din Coreea, şi ulterior a trecut la proiecte complexe de cercetare şi inovare prin firma MB Telecom înfiinţată în 1994, dar a ajuns la profit doar în 2008. Numai în cercetarea şi producţia scannerului de camioane Roboscan au fost investite 6 milioane de euro.

    Scannerul cumulează pe o platformă unică tehnologii complexe din fizica nucleară, electronică, informatică, software dedicat, telecomunicaţii, mecanică, hidraulică, pneumatică şi aşa mai departe.

    Inovaţia cere multă răbdare şi mulţi bani investiţi, iar câştigul nu vine imediat, afirmă Mircea Tudor: „Că inovarea nu aduce profit rapid este foarte adevărat. Drumul de la idee la concept, la validare, la modelul experimental şi prototip este foarte lung şi îi sperie pe mulţi. Dar există un revers al medaliei: după finalizarea proiectului, nu există limită de profit. Dacă investeşti într-un hotel, există un nivel maxim al profitului pe care îl poţi obţine. În inovaţie, dacă ai şansa să găseşti filonul de aur, investiţia se poate întoarce de zeci de mii de ori în timp. Trebuie să te diferenţiezi de ceilalţi, să evadezi din plutonul «me too», să găseşti o cale pe care ceilalţi nu au curajul sau nu au inspiraţia să meargă“.

    Mircea Tudor a gândit două sisteme de securitate revoluţionare, respectiv primul scanner mobil robotizat din lume pentru camioane şi primul scanner pentru avioane din lume. Dar rezultatele nu au venit peste noapte. Drumul de la o idee bună la o invenţie brevetată, la o afacere sustenabilă, este de multe ori anevoios, presărat cu multe obstacole, financiare, fiscale, birocratice sau de altă natură. „Cea mai mare dificultate în orice iniţiativă privată este capitalizarea în faza de început, când nimeni nu are încredere în tine. Eu am vândut casa, am cumpărat o locuinţă mai mică, iar suma de 50.000 de dolari am investit-o în afaceri. Să intri în afaceri vânzându-ţi casa este un act de sinucidere. Am încercat multe experienţe. În cele din urmă am hotărât să revin în matca mea professională: tehnologia. Treptat, lucrurile au început să se aşeze, să intre pe un făgaş normal“, povesteşte Mircea Tudor.

    MB Telecom a implementat proiecte integrate de securizare a frontierelor în România, Letonia, Dubai, Mozambic şi Franţa, totalizând afaceri de peste 
60 de milioane de euro în ultimii 10 ani. A avut discuţii cu reprezentanţi guvernamentali şi privaţi din SUA, Brazilia, Mexic, Ecuador, Tanzania, Gabon, Arabia Saudită, Australia, Emiratele Arabe Unite şi alte state pentru implementarea unor proiecte de securizare de mare complexitate, fiecare având o valoare de ordinul milioanelor de euro. „Avem dialoguri deschise cu 70 de potenţiali parteneri din 70 de ţări“, spune Mircea Tudor, care va putea onora toate contractele odată cu atingerea capacităţii maxime de producţie la fabrica din Elveţia pe care o construieşte şi care este destinată producţiei scannerelor pentru avioane.

  • Programul “Small Business Support” pentru IMM va continua încă cinci ani, cu finanţare BERD

    Executivul a aprobat, miercuri, un memorandum în acest sens între Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    Programul “Small Business Support” a fost creat pentru a sprijini dezvoltarea a 500 de întreprinderi mici şi mijlocii IMM, prin transfer de cunoştinţe, metode şi instrumente, precum şi prin valorificarea relaţiilor cu instituţiilor financiare partenere şi alţi finanţatori din România care să ofere sprijin pe termen lung sectorului IMM.

    “Programul joacă un rol important în misiunea BERD. Pe lângă finanţarea capitalului, BERD ajută la dezvoltarea antreprenoriatului, facilitând accesul IMM-urilor la servicii de consultanţă profesionale, menite să ofere instrumentele necesare pentru a se dezvolta. Small Business Support facilitează contactul între întreprinderile mici şi mijlocii şi serviciile de consultanţă în afaceri, prin consultanţi locali sau experţi internaţionali”, se arată ntr-un comunicat al Guvernului.

    Programul este derulat în România din 1993, fiind finanţat de donatori, iar până în prezent au fost alocate peste 9 milioane de euro pentru sprijinirea activităţilor din România.

    Finanţarea a fost asigurată de către Austria, Canada, Luxemburg, Japonia, Marea Britanie şi Uniunea Europeană, peste 100 de consultanţi locali fiind instruiţi să asigure asistenţă în afaceri, iar peste 350 de antreprenori locali fiind instruiţi în aptitudini antreprenoriale de bază.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Răsvan Radu, locul al 19-lea

    Banca avea un portofoliu de credite de 21,8 miliarde de lei (5 miliarde de euro) la jumătatea anului 2014, cu 70% mai mare decât volumul depozitelor atrase, creşteri semnificative fiind raportate pe segmentele de retail (14%) şi IMM-uri (10%).

    Stocul creditelor este mai mare cu 3,5 miliarde de lei faţă de finalul lunii martie pe fondul consolidării rezultatelor băncii cu cele ale diviziilor de leasing şi credite de consum. La nivel de segmente de clientelă, pe date comparabile, banca a anunţat creşteri de aproape 14% pe retail, de 10% pe întreprinderi mici şi mijlocii şi de circa 3% pe corporate.

    „Zonele IMM şi împrumuturi ipotecare au dovedit un potenţial mai ridicat pentru creditare în primul semestru. Pentru restul anului, economia ar putea beneficia dintr-o eventuală accelerare a absorbţiei de fonduri europene şi din redresarea consumului“, a declarat Răsvan Radu la anunţarea rezultatelor.

    Şeful UniCredit Ţiriac Bank este unul dintre cei mai tineri manageri de bancă de top nu doar la ora actuală, ci încă din 2000, când devenea vicepreşedinte al CEC, din 2001 vicepreşedinte al Raiffeisen Bank România, iar în 2005 era numit, la 39 de ani, preşedinte al UniCredit România, care avea să fuzioneze după doi ani cu HVB-Ţiriac, creând actuala UniCredit Ţiriac Bank.

    De formaţie inginer, absolvent al unui MBA la Paris şi apoi al Harvard Business School în 2001, Radu şi-a început cariera în banking în 1991, după un an petrecut în profesia de bază la întreprinderea de Echipamente Periferice din Bucureşti, iar prima bancă în care a lucrat a fost BCR.

    Răsvan Radu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Mai mult de jumătate din proprietarii de IMM-uri au dificultăţi în gestionarea fluxului de numerar

    Aproape jumătate dintre proprietarii de IMM-uri din România (47%) sunt constant preocupaţi de situaţia financiară a firmei şi vor să deţină controlul total al administrării afacerii, deşi nu se simt pregătiţi să ia decizii financiare complexe, potrivit unui studiu realizat de compania de tehnologii de plată Visa Europe despre comportamentul de plată al firmelor mici şi mijlocii.

    De asemenea, studiul arată că peste 50% dintre IMM-uri întâmpină dificultăţi în gestionarea fluxului de numerar, iar aproape 60% consideră o provocare să ţină o evidenţă clară a finanţelor.

    Antreprenorii şi managerii de IMM-uri sunt prudenţi în accesarea unui credit bancar şi preferă să se bazeze pe propriile resurse. Totodată 1 din 2 antreprenori români sunt foarte precauţi în luarea deciziilor financiare sau stabilirea unei strategii complexe privind fluxul de numerar – situaţie similară cu cea din Germania (46%), însă sub nivelul înregistrat în Franţa (55%) sau Spania (60%).

    Două treimi dintre IMM-uri deţin un singur cont bancar, iar 70% dintre firmele care deţin unul sau mai multe conturi curente preferă să lucreze cu o singură bancă. În general, interacţiunea cu banca se limitează în principal la depunerea şi retragerea de numerar, însă se observă creşterea gradului de utilizare a operaţiunilor de online banking în condiţiile în care numai o treime dintre IMM-uri apelează la aceste servicii pentru plăţi curente sau transferuri bancare.

    În ceea ce priveşte comportamentul de plată, numerarul continuă să fie cea mai răspândită formă de plată în România, având în vedere că 80% dintre plăţile realizate de firmele mici şi mijlocii din ţară sunt realizate în cash. Spre deosebire, în Polonia doar 29% la sută dintre IMM-uri aleg să facă plăţi cu numerar, în timp ce 23% preferă să efectueze tranzacţii cu cardul, iar aproape jumătate dintre ele aleg alte tipuri de tranzacţii electronice.

    Studiul Visa Europe a fost realizat în prima jumătate a anului 2014 în rândul a peste 600 de firme mici şi mijlocii înregistrate în România, cu 0-49 de angajaţi, din domenii de activitate variate cum ar fi construcţii, industria prelucătoare, comerţ en gros şi en detail, HORECA, transporturi şi comunicaţii, servicii de business. Metodologia a inclus atât o parte de cercetare cantitativă cât şi una calitativă, constând în interviuri cu un eşantion reprezentativ de proprietari şi reprezentanţi ai IMM-urilor care iau deciziile financiare pentru firmă.

     

  • ANRE nu se aşteaptă la o “creştere uriaşă” a preţului gazelor pentru IMM-uri, în 2015

    “Nu credem că va fi o creştere uriaşă a preţului sau una care să aducă elemente de risc”, a afirmat Havrileţ într-o conferinţă organizată de Consiliul Concurenţei.

    El a adăugat că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) îşi bazează această estimare inclusiv pe faptul că pe bursă a fost încheiată o tranzacţie, pentru primul trimestru in 2015, la preţul de 90 lei/MWh, apropiat de nivelul actual.

    De asemenea, ANRE nu anticipează o creştere semnificativă a preţului gazelor de import pentru anul viitor.

    “În această vară preţul gazelor de import a fost de 340 dolari/1.000 metri cubi. (…) Pe baza datelor de la hub-ul de gaze din Baumgarten (Austria), se anticipează (pentru 2015 – n.r.) o menţinere a preţului sau o creştere mică”, a continuat Havrileţ.

    El a mai spus că orice liberalizare produce multe probleme, înainte de a produce beneficii, mai ales în cazul companiilor care nu sunt pregătite pentru un astfel de proces, iar cel mai sănătos lucru pentru o piaţă este eliminarea preţurilor reglementate.

    Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a declarat joi, la aceeaşi conferinţă, că este posibil ca gazele din import, mai scumpe decât gazele produse intern, să ajungă să fie consumate doar de IMM-uri, ceea ce ar reprezenta o problemă.

    “Sunt îngrijorat că importurile de gaze vor merge, în mare măsură, doar la IMM-uri. (…) Dacă IMM-urile ar fi cabinete de avocatură, nu ar avea probleme să plătească câţiva lei în plus. Dar dacă vorbim de făbricuţe de pâine, de exemplu, unde ponderea gazului în costuri este ridicată, s-ar putea să avem o problemă”, a afirmat Nicolescu.

    El a adăugat că în perioada de iarnă consumul naţional de gaze depăşeşte producţia, astfel că este nevoie de importuri mai mari.

    Potrivit ministrului, România îşi va onora angajamentul luat faţă de Comisia Europeană (CE) de a liberaliza total piaţa de gaze naturale, din 1 ianuarie 2015, pentru toţi consumatorii non-casnici.

    Nicolescu a precizat că a solicitat CE aprobarea ca România să includă şcolile, grădiniţele sau azilele de bătrâni în categoria consumatorilor casnici de gaze, care beneficiază de o prelungirea a perioadei de liberalizare a pieţei, şi aşteaptă joi, 27 noiembrie, un răspuns de la Bruxelles.

  • Ministrul delegat pentru Energie: Este posibil ca gazele din import, mai scumpe, să fie consumate doar de IMM-uri

    “Sunt îngrijorat că importurile de gaze vor merge, în mare măsură, doar la IMM-uri. (…) Dacă IMM-urile ar fi cabinete de avocatură, nu ar avea probleme să plătească câţiva lei în plus. Dar dacă vorbim de făbricuţe de pâine, de exemplu, unde ponderea gazului în costuri este ridicată, s-ar putea să avem o problemă”, a afirmat Nicolescu într-o conferinţă organizată de Consiliul Concurenţei.

    Nicolescu a adăugat că în perioada de iarnă consumul naţional de gaze depăşeşte producţia, astfel că este nevoie de importuri mai mari.

    Potrivit ministrului, România îşi va onora angajamentul luat faţă de Comisia Europeană (CE) de a liberaliza total piaţa de gaze naturale, din 1 ianuarie 2015, pentru toţi consumatorii non-casnici.

    Nicolescu a precizat că a solicitat CE aprobarea ca România să includă şcolile, grădiniţele sau azilele de bătrâni în categoria consumatorilor casnici de gaze, care beneficiază de o prelungirea a perioadei de liberalizare a pieţei, şi aşteaptă joi, 27 noiembrie, un răspuns de la Bruxelles.

    “IMM-urile trebuie să ştie că au posibilitatea de a-şi schimba furnizorul de gaze şi trebuie să înveţe mecanismele de piaţă. (…) Mă tem că România nu îşi poate permite să piardă locuri de muncă în acest moment şi să se închodă IMM-uri”, a mai spus Nicolescu.

  • Ministrul pentru IMM-uri a cerut pentru 2015 un buget triplu, de 160 milioane lei

    “Vrem ca imediat după aprobarea bugetului pentru 2015 să dăm drumul tuturor programelor pe care le derulăm în vederea susţinerii firmelor mici şi mijlocii. Avem fondurile necesare acestor programe, am propus Ministerului Finanţelor un buget semnificativ crescut, de la 60 milioane de lei, la 170 milioane de lei şi ne-am asigurat că avem şi bugetul pentru ajutorul de minimis, pentru încă 550 de întreprinzători”, a declarat, joi, Florin Jianu, ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, la conferinţa MEDIAFAX Talks about SMEs.

    El a arătat că anul viitor, pe lângă cele şapte programe pe care Departamentul pentru IMM-uri le-a derulat în acest an (SRL-d, START, femeia antreprenor, EMPETREC, susţinerea meşteşugurilor şi a incubatoarelor academice) mai sunt propuse alte şapte noi programe, care sunt în conformitate cu legea pentru IMM-uri şi strategia în domeniu asumată recent de Guvern şi de mediul de afaceri.

    “Aceste programe urmăresc susţinerea microindustrializării, foarte importantă în rândul IMM-urilor, internaţionalizarea şi exportul, dezvoltarea brandurilor româneşti- locale, regionale, sectoriale-, suport pentru cercetare, inovarea, pentru economia socială şi cea din mediul rural. Aceste programe sunt puse în bugetul ministerului pentru anul viitor”, a adăugat Jianu.

    Oficialul a arătat că anul viitor, departamentul pe care îl conduce, vizează introducerea unor elemente inovatoare care să simplifice aplicarea şi implementarea programelor de finanţare.

    Astfel, se doreşte pe de o parte condensarea timpilor de răspuns şi de implementare a programelor pentru a elimina perioadele de aglomerare de la sfârşitul anului pentru rambursări de fonduri. De asemenea, certificatele constatoare vor fi înlocuite cu declaraţiile pe proprie răspundere, printr-un parteneriat cu ANAF.

    În ceea ce priveşte beneficiarii de fonduri de la stat, ministrul consideră că este importantă definirea unor domenii de înaltă valoare adăugată, cum ar fi IT, sănătate sau turism, şi să aibă prioritate la finanţare.

    “Ne propunem să schimbăm punctajul acordat firmelor care aplică la programele pentru IMM-uri, să oferim punctaj superior pentru cei care fac export, sau care vor să facă export, pentru cei care vor să facă comerţ electronic sau să dezvolte instrumente online, echipamente tehnologice sau IT. De asemenea, este important ca banii să meargă la întreprinzători care sunt pregătiţi. Constatăm că aceste fonduri merg la întreperinzători care nu ştiu să se dezvolte ulterior, nu ştiu să implementeze proiectele, de aceea vom puncta suplimentar întreprinzătorii care vin cu o anumită pregătire antreprenorială”, a explicat Jianu.

    Un element în plus, pe care Jianu vrea să-l introducă anul viitor este eliminarea conceptului de bănci partenere pentru programele derulate de Departamentul pentru IMM-uri, astfel că pentru firmele mici şi mijlocii vor putea să meargă la orice bancă pentru a obţine finanţările şi cofinanţările necesare.

  • Un român ar putea deveni în 2015 antrepenorul anului din întreaga lume

    „Nu te gândi doar la ziua de mâine. Încearcă să faci nişte punţi cât mai îndepărtate în timp. Lasă-ţi nişte resurse mentale şi sufleteşti pentru o perspectivă îndelungată. Acolo este garanţia stabilităţii şi a succesului.“ Este un sfat venit de la cel mai bun antreprenor din România, cel care va lupta în vara anului viitor la Monte Carlo pentru titlul EY World Entrepreneur of the Year.

    Compania MB Telecom a realizat un scanner mobil robotizat pentru camioane şi a inventat scannerul pentru avioane – un unicat mondial – capabil să revoluţioneze securitatea aviaţiei civile şi militare la nivel global. Drept răsplată, a câştigat de două ori Marele Premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva, în 2009 şi în 2013, MB Telecom devenind astfel singura companie din lume care primeşte de două ori un astfel de premiu.

    MB Telecom a fost înfiinţată în 1994, având ca obiect de activitate integrarea de sisteme de securitate de complexitate mică şi medie. După 20 de ani, compania a ajuns la venituri de 18,7 mil. de lei şi 124 de angajaţi. În acest an, Mircea Tudor, fondatorul MB Telecom, a luptat cu alţi 39 de antreprenori români şi a câştigat competiţia EY Entrepreneur of the Year România.

    Există o reţetă a succesului? „Încercăm să gândim ceea ce alţii nu au avut curaj. Am concurat cu giganţi din industria noastră, din concerne multinaţionale, cu sute de milioane sau miliarde de euro cifra de afaceri. Suntem invizibili pentru ei. Dar am avut curaj să intrăm în competiţie.“

    În 2004, MB Telecom a iniţiat programul de cercetare pentru realizarea primului scanner mobil robotizat din lume pentru camioane – Roboscan –, care poate fi operat de la distanţă, inclusiv prin internet, de un singur om. Cinci ani mai târziu, în 2009, compania a iniţiat al doilea proiect revoluţionar de cercetare-dezvoltare pentru realizarea primului scanner pentru avioane din lume, proiect finalizat în 2013.

    „În România s-a inventat primul scanner de avioane din lume. Sper că peste 10 ani nu va fi niciun aeroport în lume fără scanner de avioane născut în România“, a declarat Mircea Tudor la ceremonia de decernare a premiilor EY Entrepreneur of the Year România.

    În cinci ani, MB Telecom are ca obiectiv strategic să plaseze câte un scanner de avioane în primele 500 de aeroporturi din lume, ceea ce va propulsa compania la o cifră de afaceri de peste

    1 mld. de euro, iar planul pentru următorii 10 ani este să existe 2.000 de scannere MB Telecom în toată lumea.
    MB Telecom a implementat proiecte integrate de securizare a frontierelor în România, Letonia, Dubai, Mozambic şi Franţa, totalizând afaceri de peste 50 milioane de euro în ultimii 10 ani. În prezent, discută cu reprezentanţi guvernamentali şi privaţi din SUA, Brazilia, Mexic, Ecuador, Tanzania, Gabon, Arabia Saudită, Australia, Emiratele Arabe Unite şi altele pentru implementarea unor proiecte de securizare de mare complexitate, fiecare având o valoare de ordinul milioanelor de euro, potrivit lui Mircea Tudor.

    O provocare majoră pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România este accesul la finanţare. Fondatorul MB Telecom este însă printre norocoşi, el susţinând că a avut „o relaţie foarte bună cu mediul bancar, chiar şi în perioadele de criză“: „Nu am avut o problemă în a mă finanţa. Am fost suficient de convingător în faţa bancherilor încât să îmi dea banii de care am avut nevoie“.

    În schimb, Mircea Tudor spune că există destul de mari dificultăţi în promovarea internaţională, având în vedere că antreprenorii din alte ţări participanţi la competiţii internaţionale sunt susţinuţi de către guvernele statelor în care operează. „Probabil că guvernul nici nu ştie că existăm, deşi am fost suficient de vocali şi prezenţi în media“, spune cu regret fondatorul MB Telecom.

    Din acest an, competiţia EY Entrepreneur of the Year, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România. Cristi Badea, fondator al MavenHut, a primit titlul Emerging Entrepreneur of the Year, iar Istvan Mar, fondatorul Asociaţiei Fructul Secuiesc, a primit titlul Social Entrepreneur of the Year.

    La prima ediţie a competiţiei din România s-au înscris 40 de antreprenori români. Cifra de afaceri cumulată a celor 40 de companii conduse de antreprenorii înscrişi s-a ridicat în 2013 la peste 1 miliard de euro, iar numărul total de angajaţi a trecut pragul de 16.000. „Antreprenorii din România au nu numai anvergura, dar şi maturitatea necesară pentru a intra în competiţie la nivel global. Obiectivul programului este de a promova antreprenorii de succes şi antreprenoriatul în România“, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România şi Moldova.

  • Topul statelor UE după numărul de IMM-uri din producţie la mia de locuitori

    Anul trecut, România avea până în 480.000 de IMM-uri şi de şase ani tot se zbate să treacă de pragul de 500.000. Dintre acestea, una din două firme face comerţ. În schimb, estonienii au reuşit să aibă mai multe IMM-uri care produc la mia de locuitori decât în comerţ, iar portughezii, austriecii şi croaţii încă păstrează un echilibru între activitatea de producţie şi cea de comerţ a mediului de afaceri mic şi mijlociu.

    În acelaşi timp,  România este şi una dintre ţările UE care au, per total, printre cele mai puţine IMM-uri la mia de locuitori, respectiv 24, în timp ce aceleaşi „vedete“ ale Europei (Estonia, Portugalia, Austria şi Croaţia) numără peste 150 sau chiar 200 de IMM-uri la fiecare o mie de locuitori.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Întreprinzătorii foarte mici intră în atenţia băncilor. Sunt vizate 80% dintre companii

    Emil Bituleanu, CEO al Libra Bank, are două planuri mari pentru 2015: să câştige un Ironman şi să cucerească un nou segment din zona IMM-urilor. Planul de a aduce pe piaţă oferte pentru companiile cu afaceri de sub 4 milioane de lei vine după câţiva ani de creştere pentru Libra Bank – în 2013, activele nete au crescut cu 50%, iar estimarea de creştere pentru 2014 este de 30%. „Este o creştere spectaculoasă de activ net, mai ales că a avut loc într-un mediu economic dificil.

    Principalul motiv de creştere a fost că nu am avut pierderi din trecut de acoperit, banca a funcţionat foarte bine şi pe profit. Acest lucru ne-a dat confort şi nouă, din interior, şi acţionarilor, dar şi clienţilor – pentru că dacă tu, ca bancă, îţi consumi energia pentru a te reorganiza şi a te tot reorganiza, clientul simte, primeşte un răspuns întârziat, nesigur, funcţionează ca un sportiv accidentat, pe când o bancă sigură pe ea are alte performanţe“, explică Emil Bituleanu cifrele ultimilor ani.

    Alte secrete ale creşterii, spune bancherul, au fost tipul stabil de clientelă pe care se bazează banca şi intrarea pe noi segmente de piaţă. Cel mai bine a funcţionat în ultimii ani pentru Libra zona profesiilor liberale – medici, farmacişti, executori, contabili, avocaţi, notari, dar şi IT – domeniu inclus mai de curând de bancă în zona profesiilor liberale. Emil Bituleanu explică intrarea IT-iştilor în acest segment prin definiţia prin care banca se referă la profesiile liberale: „oameni care nu îşi câştigă existenţa dintr-un salariu, ci dintr-o abilitate profesională greu dobândibilă pe care o practică autorizat“.

    Zona profesiilor liberale „a evoluat pozitiv, fără default, cu o creştere susţinută şi a fost ferită de criză“, explică Bituleanu, care crede că în special datorită acestui segment banca a mers foarte bine în ultimii ani şi fost în fiecare an pe profit, fără a fi nevoită să scoată niciun portofoliu de credite neperformante la vânzare.

    Portofoliul de credite neperformante ale Libra Bank este de 9,9%, iar suma direct proporţională a fost provizionată pentru acest an. Un al doilea domeniu despre care bancherul spune că a performat bine a fost cel agricol: „Portofoliul este relativ crud, de doi ani, este performant, dar trebuie să lăsăm mai mult timp să treacă pentru a pune un diagnostic.

    Ne-am axat pe cultură mare şi, cerând ca garanţie recolta viitoare, am oferit toate serviciile, de la finanţarea anului agricol (îngrăşăminte, seminţe), achiziţii de echipamente (tractoare, combine etc.) sau achiziţia de terenuri, dar şi pentru nevoi diverse în momentul când există garanţie imobiliară. Sumele maxime pentru zona asta sunt de 300.000 lei“. Al treilea domeniu care a funcţionat surprinzător este real estate, mai ales în Bucureşti şi oraşe mari, Cluj, Constanţa, pentru achiziţia de apartamente.

    Creşterea pe segmentele clasice ale băncii l-a încurajat pe Emil Bituleanu să se pregătească pentru a prezenta acţionarilor (fondul de investiţii New Century Holdings (NCH), care deţine 99,9% din acţiunile băncii) un proiect de creditare a companiilor foarte mici, cu cifră de afaceri anuală sub 4 milioane de lei. Bancherul ţine să precizeze că nu include în segmentul acesta profesiile liberale, care rămân în nişa lor, ci doar microîntreprinderile. „Motivele pentru care ne uităm la zona IMM sub 4 milioane de lei încep cu piaţa foarte mare: în jur de 80% din companiile din România se încadrează în această zonă.