BusinessMagazin

Tag: guvernare

  • Robert Negoiţă cere retragerea PSD de la guvernare

    “Cred că e o lecţie pentru noi şi cred că ar trebui să facem un pas în lateral, dacă nu chiar în spate şi, da, de prea multe ori şi eu, şi noi cu toţii am simţit nevoia de un altfel de politică. Cred că după acest vot ar trebui să dăm ocazia echipei domnului Iohannis să vină să guverneze în speranţa, eu sper sincer, că ne va demonstra cum anume se poate o altfel de politică, de unde să învăţăm cu toţii. În consecinţă, cred că nu mai trebuie să ţinem de această guvernare, ci dimpotrivă”, a spus Negoiţă.

    El a subliniat că aceasta este părerea sa.

    “În urma acestui vot, părerea mea este că ar trebui să respectăm voinţa românilor, care tocmai şi-au exprimat-o”, a adăugat el.

    Robert Negoiţă a mai spus că va spune aceste lucruri şi în interiorul PSD.

    Klaus Iohannis a obţinut 54,50% din voturi la turul doi al alegerilor prezidenţiale, iar Victor Ponta a fost votat de 45,49% dintre alegătorii care s-au prezent la urne, conform rezultatelor parţiale anunţate, luni, de BEC, după centralizarea a 99,07% din procesele verbale. Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a fost votat de 6.242.825 dintre alegători, în timp ce Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, a fost votat de 5.211.097 de alegători.

     

  • Cele două judeţe moarte ale României. Liderii politici au stat 20 de ani cu mâna în banii de la guvernare, locuitorii se zbat în sărăcie lucie

    Judeţele Harghita şi Covasna au înregistrat în primul semestru al anului 2014 cel mai mic număr de societăţi înfiinţate la nivel naţional. Judeţul Mehedinţi se alătură în topul ruşinii în materie de antreprenoriat.

    În judeţul Harghita, 187 de SRL-uri au fost înfiinţate în perioada 1.01.2014-30.06.2014, însemnând o medie de o societate pe zi, în timp ce în judeţul Covasna, 137 de SRL-uri au fost înfiinţate în aceeaşi perioadă.

    Dinamica înfiinţării de noi SRL-uri arată o scădere de 33,3% în Harghita, faţă de perioada similară a anului trecut, şi o scădere de 1,7% în Covasna.

    Judeţele Harghita şi Covasna sunt cele mai sărace din Transilvania, locuitorii având salarii medii mult mai mici decât media naţională. Cele două judeţe au fost conduse în perioada 1990-2014 de către liderii Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), care au deţinut funcţiile de preşedinţi ai consiliilor judeţene şi cea mai mare parte a mandatelor de primari. Totodată, UDMR a numit prefecţii în Harghita şi Covasna în acest inteval şi a beneficiat de numeroase mandate de miniştri în Guvernul României, vizate fiind în principal ministerele mediului şi culturii.

    UDMR a făcut parte din guvernul Convenţiei Democrate Române (CDR) în perioada 1996-2000, din guvernul Alianţei Dreptate şi Adevăr (D.A.) între 2004 şi 2008, din Guvernul Boc între 2009 şi 2011, din Guvernul Ungureanu în 2012, şi din 2014 guvernează în cabinetul premierului Victor Ponta. “De ce se fac alegeri în România? Ca să aleagă UDMR cu cine intră la guvernare”, declara anterior liderul UDMR, Laszlo Borbely, fost şi actual ministru al mediului, la un post de televiziune.

    În clasamentul societăţilor nou înfiinţate, cel mai bine se clasează municipiul Bucureşti (6.902), urmat de judeţele Cluj (2.000), Timiş (1.540), Ilfov (1.510) şi Constanţa (1.265).

    Salariul mediu net pe care îl câştigau angajaţii companiilor din Harghita în 2013, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, era de circa 1.050 de lei, cel mai mic din ţară. Câştigurile lor sunt cu 470 de lei mai mici decât media naţională şi cu 1.100 de lei mai mici decât cele obţinute de către bucureşteni.

  • SONDAJ CURS: Victor Ponta sau Mircea Geoană l-ar învinge pe Klaus Iohannis în scrutinul prezidenţial

     Astfel, Victor Ponta ar obţine în primul tur 47% din opţiunile celor care şi-au exprimat dorinţa de a merge la vot, fiind urmat de Klaus Iohannis (28%), Cristian Diaconescu (7%), Mihai Răzvan Ungureanu (6%), Dan Diaconescu (4%), Corneliu Vadim Tudor (4%), Kelemen Hunor (2%), alt candidat (2%).

    În varianta în care Mircea Geoană ar fi candidatul coaliţiei la guvernare, el ar fi preferat de 40% dintre cei care vor merge la vot, fiind urmat de Klaus Iohannis (31%), Cristian Diaconescu (8%), Mihai Răzvan Ungureanu (7%), Dan Diaconescu (5%), Corneliu Vadim Tudor (4%), Kelemen Hunor (2%), alt candidat (3%).

    În proiecţiile pentru turul al doilea, în cele două variante de candidaţi ai PSD-PC-UNPR, Victor Ponta sau Mircea Geoană l-ar învinge din nou pe Klaus Iohannis, scorurile fiind: Victor Ponta (53%) – Klaus Iohannis (47%) şi Mircea Geoană (52%) – Klaus Iohannis (48%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kelemen Hunor demisionează din Guvern. UDMR rămâne la guvernare

     Conform surselor citate, liderii UDMR au decis ca formaţiunea să rămână în Executiv. Totuşi, Kelemen Hunor ar urma să demisioneze din funcţia de ministru al Culturii şi din cea de vicepremier, mai spun surse participante la şedinţa UDMR.

    Această variantă a fost adusă în discuţie de senatorul UDMR Verestoy Attila, care a declarat, vineri dimineaţă, la RFI, că susţine rămânerea Uniunii la guvernare, dar că liderul organizaţiei, Kelemen Hunor, are opţiunea personală a demisiei din Guvern, ceea ce nu implică automat şi plecarea UDMR din Executiv.

    Şedinţa Consiliului Permanent al UDMR care are loc la Cluj-Napoca a început în jurul orei 11.30, liderii Uniunii reunindu-se pentru a decide dacă UDMR iese sau nu de la guvernare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rus: Ar fi bine ca UDMR să rămână în Executiv. E un partid care sprijină guvernarea, nu o încurcă

     Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a fost întrebat de jurnalişti, vineri, la Alba Iulia, ce se întâmplă dacă UDMR se retrage de la guvernare şi a răspuns că Uniunea ar trebui să rămână în Executiv deoarece “este un partid care sprijină guvernarea, nu o încurcă”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “UDMR va decide astăzi dacă se retrage. Dacă se retrag, nu avem nicio altă soluţie. Majoritatea din Parlament permite ca acest Guvern să rămână în funcţiune şi fără UDMR. Deci, se va merge în continuare fără ei, fără să existe, cred, alte probleme. Nu va fi o majoritate atât de solidă, dar rămâne o majoritate. Părerea mea este că ar fi foarte bine ca UDMR să rămână la guvernare, pentru că este un partid care sprijină guvernarea, nu o încurcă”, a spus Ioan Rus.

    Întrebat cum priveşte solicitările UDMR privind minorităţile, Ioan Rus a răspuns că i se par “normale”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Permanent al UDMR a început. Se decide dacă Uniunea iese sau nu de la guvernare

     Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a sosit, vineri, printre primii, la Consiliul Permanent şi a spus doar că va face declaraţii la finalul şedinţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: UDMR nu va ieşi de la guvernare. Când s-a aliat iniţiativei cetăţeneşti, UDMR a informat?

     ”Dacă UDMR ar ieşi de la guvernare, nu ar fi instabilitate politică, pentru că Guvernul are o majoritate confortabilă şi fără UDMR. Tocmai de aceea îşi permite să le răspundă în doi peri. În al doilea rând, UDMR nu va ieşi de la guvernare, le ştiu tradiţia şi modul cum gândesc”, a declarat Traian Băsescu pentru Digi24.

    Şeful statului a precizat că demersul MAE a fost corect.

    ”MAE a făcut un demers corect. Am observat faptul că UDMR reproşează MAE că nu s-a consultat cu ei. UDMR trebuie să ştie că statul român are nişte reflexe care se declanşează automat când politicile sale sunt negate. Or, România are o politică cu privire la minorităţi şi statul român reacţionează ori de câte ori e cazul, când sunt acţiuni împotriva politicilor pentru minorităţi, reacţionează în linie cu tradiţia abordării sale. Nu putem spune că statul român are o politică restrictivă faţă de minorităţi. Este recunoscut de toată lumea că statul român are o politică corectă în raport cu minorităţile, care a fost dată de multe ori ca exemplu. Aş mai pune o întrebare – am văzut exigenţa preşedintelui Hunor că nu a fost consultat. Dar, când UDMR s-a aliat demersului pe care îl susţine a informat statul român?”, a spus preşedintele.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kelemen şi Ponta nu au ajuns la un compromis. UDMR discută vineri despre ieşirea de la guvernare

     Secretarul general al UDMR Kovacs Peter a declarat, miercuri, că preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, a avut miercuri dimineaţă o discuţie cu premierul Victor Ponta, dar nu s-a ajuns la niciun compromis, astfel că în cursul zilei va mai avea loc o nouă înt„lnire între cei doi.

    ”Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi premierul Victor Ponta au avut miercuri o discuţie, dar nu s-a ajuns la niciun compromis, astfel că va mai avea loc astăzi o nouă discuţie. Ieşirea de le guvernare nu o poate decide un singur om. Vineri va avea loc la Cluj-Napoca şedinţa Consiliului Permanent al Uniunii, în care se va discuta despre o eventuală ieşire sau nu de la guvernare, în funcţie de rezultatul discuţiilor dintre Kelemen Hunor şi Victor Ponta”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX Kovacs Peter.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 100 de zile de guvernare, comunitatea de afaceri apeciază drept nesatisfăcătoare performanţa ministerelor cu impact în economie

     Miniştrii evaluaţi sunt Constantin Niţă (Economie), Răzvan Nicolescu (Energie), Ioana Petrescu (Finanţe Publice), Florin Jianu (IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism), Attila Korodi (Mediu şi Schimbări Climatice), Rovana Plumb (Muncă, Familie, Protecţie Socială şi Persoane Vârstnice) şi Dan Şova (Transporturi).

    Ministrul Finanţelor Publice Ioana Petrescu se bucură de cea mai favorabilă percepţie, peste jumătate din respondenţi (52,9%) considerând că activitatea ministrului a fost bună sau acceptabilă, în timp ce 36,5% au o percepţie negativă asupra activităţii sale. Aspectele pozitive sunt facilităţile pentru profitul reinvestit; renunţarea la unele taxe şi tarife şi comasarea altora pentru a eficientiza activitatea de colectare şi pentru a îmbunătăţi climatul de business; iniţierea demersurilor pentru reducerea CAS; măsurile de îmbunătăţire a sistemului de raportare şi plăţi de impozite în regim on-line.

    Aspectele negative ale activităţii Ioanei Petrescu sunt calitatea proastă a unor texte de lege pregătite de funcţionari din minister/ANAF fără să ţină cont de recomandările mediului de afaceri şi ale profesioniştilor din domeniu; creşterea fiscalităţii prin introducerea de noi impozite (ex. taxa pe construcţii speciale) şi majorarea semnificativă a unor taxe locale şi accize pe diverse produse (ex. majorarea accizei la combustibili); întârzieri în restructurarea şi profesionalizarea ANAF; întârzierea rescrierii Codului Fiscal, care conţine multe prevederi neclare şi insuficiente.
    Ministrul delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu se bucură de aprecierea a 42,3% dintre participanţii la sondaj, iar 41,2% au o percepţie negativă. Oamenii au apreciat faptul că ministrul a început să lucreze la Strategia Energetică a României, continuă aplicarea principiilor de guvernanţă corporatistă la companiile de stat din subordine, dar şi faptul că a atras în Departamentul de Energie experţi tineri din mediul privat corporatist.

    Aspectele negative sunt schema de sprijin a diferitelor tipuri de energie regenerabilă, care nu a fost încă soluţionată; nu este formulată o decizie clară cu privire la rentabilitatea şi atractivitatea proiectelor energetice “strategice”; nu există încă progres privind o Foaie de Parcurs referitoare la reforma sectorului gazelor naturale; nu s-a luat încă o decizie cu privire la dimensionarea corectă a activităţii de minerit în bazinul Olteniei (lignit) şi nu s-a înregistrat progres în decizia de privatizare/restructurare a Complexului Energetic Hunedoara;
    Ceilalţi miniştri au primit: Attila Korodi, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice – 39,8% activitate bună sau acceptabilă, 38,6% nemulţumiţi; Ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism, Florin Jianu – 29,8% pozitiv/acceptabil şi 50% negativ; Ministrul Economiei Constantin Niţă 28,1% mulţumiţiţi şi 57,3% nemulţumiţi; Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb – 24% mulţumiţi, 64,6% nemulţumiţi.

    Recent demisionatul ministrul al Transporturilor Dan Şova acumulează 79,7% nemulţumiţi şi doar 14% mulţumiţi.

  • Strategia PSD pentru prezidenţiale: tragerea de timp

    Vicele pesedist Dan Şova a justificat amânarea de către premierul Victor Ponta a unui anunţ privind propria sa candidatură prin răspunderea sa în Guvern, cu argumentul că o campanie electorală declanşată prematur ar putea să “ameninţe stabilitatea economică a ţării”.

    Sugestia lui Şova nu are în vedere ceea ce se întâmplă de obicei în anii cu alegeri, adică prudenţa sporită a comunităţii financiare faţă de eternul pericol al cheltuielilor bugetare cu scop electoral, ci mai curând avertismentul emis de deputatul Viorel Hrebenciuc, care justifica nevoia de întărire a majorităţii guvernamentale cu PPDD prin previziunea că “luna septembrie va fi o lună de foc, pentru că se va încerca atacarea guvernului Ponta”.

    De altfel, aceste cheltuieli, evident utile din perspectiva consolidării lui Ponta în sondaje, deja se arată la orizont, odată cu anunţul referitor la un pachet de măsuri pentru 2015 incluzând majorarea salariilor, creşterea pensiilor, a indemnizaţiilor şi a alocaţiilor pentru copii şi introducerea venitului minim de inserţie, care va înlocui mai multe tipuri de ajutoare sociale.

    Până atunci însă, Ponta mai poate da oricât de multe interviuri în care se arată dispus, dar nu decis să candideze, oferind astfel PSD ocazia să testeze în opinia publică, fie şi pentru scurt timp, oricât de multe nume se arată dispuse să înmulţească “pool”-ul potenţialilor candidaţi ai partidului sau în numele partidului pentru funcţiile de preşedinte şi/sau de premier: Mircea Geoană, Sorin Oprescu, Călin Popescu-Tăriceanu, George Maior…

    Volatilitatea situaţiei politice de după europarlamentare s-a văzut nu numai în evoluţia variantelor de alianţă a partidelor de dreapta, ci şi în tentativele PSD de a-şi consolida puterea în teritoriu, ca efect al consemnului către reprezentanţii PNL de a ieşi peste tot din alianţele locale cu PSD.

    Premierul Victor Ponta a încercat singura combinaţie rămasă neîncercată până acum, cea cu fostul inamic PPDD, avansând chiar ideea ca preşedinta partidului, Simona Man, să preia postul de minister pentru românii din diaspora. Ulterior, din cauza opoziţiei ferme a UDMR faţă de cooptarea la guvernare a PPDD, PSD a bătut în retragere, rămânând să formeze doar majorităţi în teritoriu cu