BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Ilie Bolojan: România are nevoie de reforme dure pentru a reduce deficitul

    Ilie Bolojan a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că Guvernul începe un proces amplu de corectare a dezechilibrelor bugetare, în contextul unui deficit major şi al unor cheltuieli publice nesustenabile.

    „E nevoie să ne creştem veniturile şi să ne scădem cheltuielile, într-un regim de urgenţă, dar şi pe termen lung. Trebuie să reaşezăm bugetul pe noi coordonate astfel încât să nu împovărăm generaţiile viitoare”, a afirmat Bolojan.

    Printre primele măsuri anunţate se numără reducerea drastică a cheltuielilor cu structurile birocratice. Ilie Bolojan a anunţat că a fost deja desfiinţat un comitet guvernamental format din 17 persoane, fiecare cu un venit lunar de 4.000 de euro net. Structura a fost redusă la 5 membri, remuneraţi cu aproximativ 1.000 de euro.

    „Inventariem toate comisiile, comitetele, aşa-numitele sinecuri, şi vom ataca acest domeniu săptămânal, pentru că fiecare este reglementat prin lege sau hotărâre de guvern”, a adăugat Bolojan.

    De asemenea, Prim-ministrul a criticat sistemul actual al sporurilor din sectorul public, considerând că multe dintre ele au fost acordate abuziv. Printre exemplele oferite se numără „sporul de antenă”, care este acordat angajaţilor care lucrează la calculator, dar şi „sporul pentru fonduri europene”, care poate creşte salariile cu până la 50%, fără o corelare reală cu rezultatele proiectelor.

    „Vom introduce criterii clare de performanţă. Nu poţi primi sporuri pentru fonduri europene în timp ce proiectele sunt întârziate sau fondurile sunt pierdute”, a spus el.

    În ceea ce priveşte educaţia, Bolojan a anunţat continuarea programului de burse pentru elevi, pentru care statul va plăti un miliard de euro în următorii trei ani, începând cu 188 de milioane de lei alocaţi deja pentru acest an.

    Pe partea de venituri, Guvernul mizează pe îmbunătăţirea colectării, combaterea evaziunii şi eliminarea excepţiilor fiscale. Bolojan a precizat că este în lucru un nou pachet de măsuri fiscale, care va fi anunţat săptămâna viitoare.

    „Suntem într-o situaţie dificilă. Avem printre cele mai mici venituri din Europa, dar cheltuieli mai mari decât ne permitem. Pentru a acoperi acest decalaj, suntem nevoiţi să luăm credite la dobânzi ridicate. De aceea, trebuie să atacăm două probleme fundamentale: deficitul şi accesarea fondurilor europene”, a concluzionat Ilie Bolojan.

  • Opinie: Vânzarea de către guvernul italian de acţiuni în cadrul băncii MPS arată că guvernele europene sunt hotărâte să-şi păstreze controlul asupra activelor cheie

    Câteodată o tranzacţie de pe pieţele de capital scoate la lumină maşinăria puterii politice. Vânzarea de către guvernul Italiei de acţiuni Monte dei Paschi di Siena în noiembrie anul trecut, vânzare care a atras aproximativ 1,1 miliarde de euro, arată că deşi vor să-şi reducă deţinerile în marile bănci, guvernele europene sunt mult mai puţin dornice să renunţe cu totul la control, scrie Craig Coben, fost şef al departamentului de pieţe de capital al Bank of America, în prezent managing director la Seda Experts, într-o opinie publicată de Financial Times.

    Potrivit Financial Times, Comisia Europeană anchetează controversata vânzare încheiată anul trecut, în urma unor acuzaţii potrivit cărora investitori instituţionali cheie, printre care UniCredit, BlackRock şi fondul suveran al Norvegiei, au fost excluşi din procesul de ofertare.

    Când investitorii respectivi au încercat să plaseze ordine, aceştia ar fi fost informaţi că procesul s-a încheiat. Indiferent de adevăr, acţiunile au fost în întregime alocate către patru investitori italieni care, deşi nu au acţionat concertat, se presupune că sunt asociaţi cu viziunea guvernului de a clădi un „al treilea pilon“ în sectorul bancar local pe lângă UniCredit şi Intesa Sanpaolo.

    Iniţial, tranzacţia a urmat procedura obişnuită. Ministerul italian al economiei şi finanţelor invitase băncile să depună oferte pentru vânzarea unei participaţii de 7%. Mai multe bănci, scrie Craig Coben, sesizând un interes strategic mai amplu, au răspuns cu propuneri agresive, oferindu-se să plaseze acţiunile cu discounturi de sub 1% pe piaţă, un lucru neobişnuit pentru o tranzacţie de o asemenea anvergură.

    Însă guvernul a desemnat Banca Akros, o subsidiară bancară italiană relativ mică a Banco BPM, drept coordonator unic. Aceasta a fost prima surpriză. Plasamente anterioare de acţiuni MPS implicaseră bănci multiple, adesea internaţionale.

    Akros nu este o bancă la care investitorii internaţionali apelează în mod regulat, notează Craig Coben.

    A doua surpriză a apărut în procesul de executare a tranzacţiei, scrie acesta. În loc să distribuie acţiuni către investitori instituţionali, Akros a plasat întreaga ofertă către doar patru grupuri italiene: banca mamă Banco BP, Anima Holding (atunci deţinută în proporţie de 22% de BPM, acum aproape 90%), magnatul din construcţii Francesco Gaetano Caltagirone, şi Delfin, holdingul fondatorului Luxottica Leonardo Del Vecchio.

    Dimensiunea ofertei a înregistrat mai mult de o dublare, de la 7% la 15%, preţul fiind cu 5% peste cel de pe piaţă. Valoarea acţiunilor a urcat cu peste 12% în dimineaţa următoare pe fondul speculaţiilor privind interesul strategic, sugerând că deşi Roma a obţinut un preţ excelent, o oarecare valoare ar fi putut să rămână pe masă.

    Craig Coben scrie că a lucrat timp de peste 25 de ani la sute de oferte de acţiuni europene, iar astfel de tranzacţii urmează un set de paşi. Orice anchetă va trebui să determine dacă aceştia au fost respectaţi şi dacă nu, de ce.

    UniCredit s-ar fi oferit să cumpere 10% din MPS. Interesul UniCredit, dacă ar fi fost comunicat către Banca Akros, ar fi schimbat atât dinamica preţului, cât şi motivaţia strategică a tranzacţiei. Banca Akros neagă însă ferm că ar fi primit un astfel de ordin.

    Banca Akros susţine că plasamentul s-a făcut în mod corect şi transparent, respectând regulile şi practicile ce guvernează astfel de operaţiuni. Totuşi, există de asemenea ceva îngrijorător legat de alocarea de către un coordonator a unui număr atât de mare de acţiuni către propria companie-mamă. În mod tipic, guvernele recurg la mai multe bănci independente în privatizări pentru a evita orice impresie de conflict de interese. Italia nu a făcut acest lucru, deşi a procedat în acest fel în cazul celor două vânzări anterioare de acţiuni MPS.

    Când guvernele europene îşi vând participaţii din bănci, acestea nu încearcă doar să-şi maximizeze câştigurile obţinute din vânzări, ci gestionează în acelaşi timp stabilitatea financiară, susţinând campioni naţionali şi dând formă unor sectoare strategice, adesea trecând peste principiile pieţei libere. Tranzacţia cu acţiuni MPS miroase tare a politică industrială deghizată în activitate pe pieţele de capital, în opinia lui Craig Coben.

    Italia a obţinut ce a vrut, însă modul în care aceasta a procedat arată că unele privatizări sunt mai private decât altele, arată acesta.

     

     

  • Analiză ZF. Victima colaterală a creşterii TVA la hoteluri şi restaurante: capitalul românesc care domină aceste domenii. „Oamenii nu vor mai ieşi în oraş, vor mânca de la supermarket. Dacă la marii retaileri TVA-ul rămâne la 9%, la noi de ce nu?“

    ♦ Decizia de a creşte TVA-ul în HoReCa de la 9 la 19% va lovi în firmele şi grupurile româneşti care abia începuseră să acumuleze capital ♦ Industria de ospitalitate e dominată de businessuri antreprenoriale româneşti ♦ În zona de restaurante, cafenele şi baruri, piaţa e puternic fragmentată, cu multe afaceri mici şi foarte mici, care operează câte o singură unitate.

    Scăderea cu 15% a vânzărilor din HoReCa. Închiderea a 4.000 de localuri, adică a 10% din total. Disponibilizarea a 40.000 de oameni, echivalentul unei cincimi  din numărul de angajaţi din sector. Prăbuşirea investiţiilor.

    Aşa sună estimările actorilor din industria de ospitalitate (asociaţia HORA) când vine vorba de o eventuală majorare a TVA de la 9% la 19%, aceasta fiind una dintre măsurile puse pe masă de către guvern în speranţa că va putea reduce deficitul bugerat record.

    Totuşi, reprezentanţii sectorului spun că deşi pe termen foarte scurt încasările la buget ar putea creşte, impactul pe termen mai lung va fi exact pe dos.

    „O majorare a TVA-ului cu zece puncte procentuale va avea un impact dezastruos asupra industriei. Oamenii îşi vor pierde locul de muncă, restaurantele se vor închide, iar preţurile – care deja sunt mari – vor deveni şi mai mari. Iar preţurile acum sunt mari nu din vina operatorilor, ci a creşterilor anterioare de taxe, a inflaţiei şi a utilităţilor care sunt de patru ori mai scumpe decât acum cinci ani. Industria a absorbit o parte din aceste creşteri, marjele noastre sunt mai mici acum decât înainte de pandemie“, spune Radu Dumitrescu, fondatorul grupului SHC, cu 10 unităţi, unul dintre cei mai mari actori din industria de restaurante.

     

    Preţuri deja prea mari

    El adaugă că oamenii au plătit deja o bună parte din aceste scumpiri, iar altele noi vor duce la o scădere puternică a numărului de clienţi. În ultimii ani, preţurile din restaurantele şi barurile din România au crescut accelerat, în unele cazuri dublându-se ori chiar triplându-se, apropiindu-se de cele din Occident.

    ZF a scris în multiple rânduri cum că o cafea de specialitate a ajuns mai scumpă la Bucureşti decât la Barcelona, iar pentru un prânz plăteşti cât la Roma. În acest context, oamenii au început să îşi schimbe comportamentul de consum şi să iasă mai rar sau să consume mai puţin.

    „Colectarea la buget ar creşte o lună (la o majorare de TVA de 19% – n.red.), iar apoi ar scădea pentru că şi consumul va scădea, iar autorităţile nu vor mai avea ce colecta. În mod paradoxal, această măsură i-ar ajuta fix pe marii retaileri. Ei nu ar fi afectaţi deloc, ci din contră. Oamenii nu vor mai ieşi să mănânce la restaurant, ci vor alege să cumpere de la supermarket şi să mănânce acasă.“

    Aşadar, victima colaterală a creşterii TVA la hoteluri şi restaurante va fi capitalul românesc care domină aceste domenii – restaurante şi hoteluri.

     

    Restaurant sau supermarket?

    Actorii din industrie mai spun că astăzi, în restaurante, TVA de 9% se aplică doar la mâncare, băuturile – alcoolice şi non-alcoolice – având deja 19% cotă de TVA. Aşadar, ei cer ca lucrurile să rămână la fel în continuare, mai ales că mâncarea în magazine va avea o taxă pe valoarea adăugată de 9%.

    „Dacă la ei rămâne 9% TVA la mâncare, la noi de ce nu? Nu cerem tratament preferenţial, ci vrem ca şi noi, cei mici, să fim trataţi la fel ca marii retaileri“, adaugă un operator.

    O majorare de la 9 la 19% la o industrie de circa 20 mld. euro ar putea aduce încasărilor la stat – cel puţin la nivel teoretic – peste 1 mld. euro, calculul fiind făcut ţinând cont că doar la mâncare se va aplica această schimbare de taxare.

    Operatorii din HoReCa spun încă au fost şi alte state care au încercat această măsură pentru a rotunji veniturile la buget, iar efectul a fost fix invers.

     

    Modelul altor ţări

    Reprezentanţii HORA, organizaţia care reprezintă interesele antreprenorilor din in­dus­tria ospitalităţii din România, spun că în Germania cota redusă de TVA pentru HoReCa a fost eliminată în 2024, nivelul urcând de la 7% la 19%. Asta a făcut ca pre­ţurile să crească cu 6,5% (după ce o parte din ma­jorare a fost absorbită de operatori). Decizia a dus, mai departe, la o scădere a ce­re­rii, dar şi a investiţiilor. Aşadar, din ia­nuarie 2026, cota va reveni la un nivel redus.

    România, Bulgaria şi Olanda sunt ţările cu cele mai mici cote de TVA din Europa, de 9%, acestea fiind urmate îndeaproape de Slovenia (9,5%) şi de Cehia, Slovacia, Austria şi Franţa – unde e 10%. Totuşi, cel mai mic nivel al taxei pe valoarea adăugată îl are Polonia – 8%. La polul opus se găsesc Germania (19%), Ungaria (18%) şi Danemarca (25%), conform asociaţiei HORA.

    În prezent, pe plan local sunt vehiculate multiple măsuri menite să reducă deficitul bugetar record, iar una dintre ele este chiar majorarea TVA la 19% pentru industria ospitalităţii.

    Oficialii din sector spun că o asemenea decizie ar face ca preţurile să crească puternic. Iar asta i-ar determina pe oameni să nu mai iasă la restaurante.

     

    Cine duce povara?

    „O dublare a TVA-ului va însemna o povară atât pe umerii operatorilor, cât şi ai clienţilor. E imposibil ca un business să absoarbă o astfel de creştere. Însă mare parte va fi resimţită de operatori. Se estimează o scădere a afacerilor cu până la 15% şi peste 10.000 de companii ajung în pericol de a închide, ceea ce va aduce zeci de mii de disponibilizări“, spune Radu Savopol, preşedintele HORA.

    El adaugă că majorarea taxelor pune presiune şi mai mare pe business-urile corecte, care îşi desfăşoară activitatea transparent. Cei care nu se conformau în trecut, nu o vor face nici de acum înainte, dimpotrivă.

    „În acest fel, se accentuează competiţia neloială, care îi dezavantajează tocmai pe cei care îşi plătesc taxele. Soluţia nu este majorarea taxelor, ci creşterea gradului de colectare şi a transparenţei fiscale.“

    Majorările de taxe vor lovi, spun operatorii, exact în cei corecţi şi, mai ales, în cei mici. Piaţa e puternic fragmentată şi dominată de afaceri antreprenoriale mici. Mai exact, 66% dintre operatori au afaceri de sub 100.000 de euro, iar 24% au între 100.000 şi 500.000 de euro. Aceste afaceri ar fi şi cele mai afectate de o majorare a TVA.

     

    Ce soluţii sunt?

    „Mesajul nostru pentru noul guvern e simplu – nu poţi avea un rezultat diferit dacă faci lucrurile la fel. Alinierea cotei de TVA înseamnă aceeaşi lipsă de predictibilitate şi implementare, fără vreun studiu de impact despre care mediul de afaceri trage semnalul de alarmă dintotdeauna. În scenariul care se conturează acum, business-urile şi, implicit, consumatorii, vor fi, din nou, singurii care achită nota de plată pentru măsurile neinspirate şi risipa de la stat din ultimii ani“, spune Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise, grupul care deţine francizele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România şi dezvoltă brandul KFC şi în Republica Moldova şi Italia. Sphera e o afacere antreprenorială.

    Reprezentanţii FPIOR, federaţia patronatelor din industria ospitalităţii, cer comisii de lucru cu mediul privat şi universităţile, precum şi specialişti în insolvenţă.

    „Acesta este adevărul: mediul politic, care a creat situaţia, nu ne poate scoate din ea. Măsurile anunţate sunt exact cele care ne-au adus în colaps, doar că mult mai dure. Aşadar, nu pot rezolva nimic, dar pot strica multe.“

     

    Nici hotelurile nu scapă

    Oficialii FIHR, asociaţia care reprezintă industria hotelieră, spun că majorarea TVA ar duce la dezavantajarea hotelurilor, care oricum plătesc deja taxe, şi favorizarea apartamentelor listate pe diverse platforme, care oricum nu plătesc la stat aceleaşi contribuţii.

    „Trebuie echilibrată taxarea pentru a avea o competiţie corectă“, afirma recent Simona Constantinescu, director general al Ana Hotels şi preşedinte al FIHR.

    ZF a scris deja că una din şase camere utilizate în regim turistic a ajuns să fie în sistem Airbnb.

    Fenomenul Airbnb este în creştere atât din perspectiva ofertei, cât şi din punct de vedere al cererii. Tot mai multe apartamente apar listate pe platformele de tip Airbnb sau Booking, fără însă a avea toate actele necesare funcţionării în regim hotelier.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat peste 22.000 de persoane care au închiriat în regim hotelier case şi apartamente pe platformele Airbnb şi Booking, potrivit informaţiilor furnizate de instituţie. Datele pe care le are ANAF sunt comunicate de platformele de rezervări. Persoanele identificate au obţinut venituri de 260 mil. lei în perioada 2023-2024. Datele de la ANAF arată, de fapt, dimensiunea acestei pieţei, care funcţionează în mare parte în ilegalitate.

    Numărul de cazări, aici fiind incluse toate categoriile de unităţi de cazare, adică hoteluri, pensiuni, apartamente şi altele, a ajuns la circa 13.500 în 2024, dintre care 4.400 de apartamente şi camere de închiriat. Totuşi, acesta nu este numărul real al camerelor şi apartamentelor de închiriat disponibile în piaţă, ci doar al celor care sunt înregistrate şi clasificate la Ministerul Economiei.

    Astfel, doar 20% din această piaţă funcţionează în legalitate.

  • Germania se pregăteşte de ofensivă bugetară: Berlinul promite 3,5% din PIB pentru Apărare şi un nou fond uriaş pentru infrastructură

    Germania îşi redefineşte radical priorităţile bugetare: ministrul de Finanţe a anunţat marţi că ţara va aloca 3,5% din PIB pentru Apărare până în 2029 — o promisiune ambiţioasă menită să transforme Bundeswehr-ul în cea mai puternică armată convenţională din Europa, scrie AP News.

    Prezentând planurile bugetare multianuale ale noii coaliţii de guvernare, ministrul Finanţelor Lars Klingbeil a declarat că în 2024 Germania va atinge un nivel al cheltuielilor de apărare de 2,4% din PIB, urmând să crească treptat acest procent până la 3,5% în 2029, în acord cu noul obiectiv major ce urmează să fie stabilit la summitul NATO.

    „Vom creşte cheltuielile pas cu pas şi vom ajunge la pragul de 3,5% în 2029. Dar voi fi extrem de vigilent ca aceşti bani să fie cheltuiţi eficient”, a spus Klingbeil, care deţine şi funcţia de vicecancelar.

    Guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz a reuşit să relaxeze regulile stricte privind datoria publică înainte chiar de preluarea oficială a mandatului, pentru a putea creşte rapid bugetul Apărării. Această mişcare vine în contextul eforturilor NATO de a ridica ţinta de cheltuieli militare a statelor membre de la 2% la 3,5% din PIB, cu un supliment de 1,5% pentru infrastructura conexă.

    După ani de critici internaţionale pentru că nu a atins nici măcar pragul de 2%, Germania a reuşit să îndeplinească această ţintă doar datorită fondului special de modernizare în valoare de 100 miliarde de euro, creat în 2022 după invazia Rusiei în Ucraina. Acest fond însă va fi epuizat până în 2027.

    Cancelarul Merz a declarat că „guvernul va asigura în viitor toate fondurile necesare pentru ca Bundeswehr-ul să devină cea mai puternică armată convenţională din Europa”.

    Pe lângă Apărare, guvernul Merz îşi propune o expansiune bugetară masivă. Cheltuielile totale ale statului german vor creşte de la 503 miliarde de euro în 2024 la 573,8 miliarde în 2029.

    De asemenea, se lansează un fond de investiţii colosal — 500 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii Germaniei în următorii 12 ani. Aceasta vizează reţele de transport, digitalizare şi tranziţia verde, într-un efort amplu de a revigora competitivitatea economică a ţării.

    Germania renunţă la austeritate şi intră într-o nouă eră de reînarmare şi investiţii strategice. Cu un buget în expansiune, un angajament clar faţă de NATO şi ambiţia de a domina militar Europa, Berlinul semnalează o schimbare geopolitică majoră — atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

  • Orban: În PSD se vorbeşte pe la colţuri de un Guvern de şase-nouă luni

    Rotativa la şefia Guvernului este o aberaţie care va reduce drastic autoritatea premierului în funcţie, spune la RFI fostul prim-ministru Ludovic Orban.

    Preşedintele partidului Forţa Dreptei are încredere în premierul Ilie Bolojan, nu însă şi în mulţi dintre miniştri. „Suntem condamnaţi ca această guvernare să reuşească. Dacă nu reuşeşte, România se duce în cap”, declară fostul premier.

    Ludovic Orban crede că avantajul noului Guvern este chiar premierul Ilie Bolojan: „Premierul sunt convins că va propune schimbarea miniştrilor care nu aplică programul de guvernare. Probabil o va face într-un mod diplomatic, dar sunt convins că nu va tolera miniştri care să bată pasul pe loc sau care să bage nisip în angrenaj, care să saboteze”.

    Fostul premier are încredere în Ilie Bolojan: „Vă spun sincer, singurul element care îmi dă cât de cât o minimă încredere că există capacitatea de a aplica acest program de guvernare este persoana premierului. Foarte mulţi miniştri nu mi se par potriviţi pentru provocările şi mai ales pentru asumarea de răspundere şi de riscuri pe care vor trebui să o aibă fiecare în parte, pentru a face reformele în domeniile lor”.

    Ludovic Orban nu dă viaţă lungă coaliţiei aflate la guvernare: „În PSD se vorbeşte de un Guvern pe o perioadă de şase-nouă luni, aşa, pe la colţuri. Şi USR-ul are experienţa intrării şi ieşirii de la guvernare”.

    El critică rotativa premierilor: „Nu sunt de acord cu rotativa, e o aberaţie. Din start, ideea de rotativă a premierilor reduce drastic autoritatea premierului aflat în funcţie”.

    Ludovic Orban spune că noul Guvern este condamnat să reuşească: „Le las o perioadă de lună de miere, după care voi fi foarte critic faţă de guvernare, dintr-un motiv foarte simplu: suntem condamnaţi ca această guvernare să reuşească. Dacă nu reuşeşte, România se duce în cap”.

  • Cu ce taxe noi vine noul guvern şi ce cheltuieli promite că va reduce. Dar unde este evaluat impactul bugetar?

    ♦ Noul guvern spune că va taxa veniturile de pe Facebook, de pe Booking, de pe Bursă, va combate evaziunea fiscală la petrol şi importul de legume, va forţa companii precum WizzAir să-şi mute sediul fiscal în România ♦ Nu măreşte TVA generalizat la 19%, însă scoate exceptările, impune CASS de 10% pentru partea din pensie care depăşeşte 4.000 lei şi măreşte impozitul pe dividende de la 10% la 16% ♦ Pentru niciuna din aceste măsuri nu este evaluat efectul în bani.

    Guvernul a pus pe masă o serie de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, conform unui program de guvernare în draft, care a circulat prin mass-media, printre care creşterea TVA la hoteluri şi restaurante, impunerea contribuţiei  la pensie de peste 4.000 lei şi creşterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, însă nu este prevăzut pentru niciuna din măsuri un studiu de impact bugetar.

    Pe lângă creşterea impozitării pe dividende şi anularea facilităţilor de TVA la hoteluri şi restaurante, noutatea este că guvernul îşi asumă taxarea închirierii proprietăţilor prin Airbnb şi Booking, taxarea veniturilor provenite din social-media, Facebook, TikTok, YouTube, precum şi o taxare specială pe profitul excepţional al băncilor obţinut din creşterea ROBOR.

    Omer Tetik, CEO-ul Băncii Transilvania, a spus pentru ZF că nu i-a prezentat nimeni până acum vreo variantă de taxare suplimentară a băncilor şi nici nu a fost invitat la discuţii, în condiţiile în care Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România, unde acţionarul principal sunt indirect peste 8 milioane de români prin Pilonul 2 de pensii, iar 4,75% din salariul brut al fiecărui salariat se duce în Pilonul 2 de pensii administrat de cele şapte societăţi.

    „Băncile folosesc o bună parte din profit pentru a-şi creşte capitalul, nu pentru a-l distribui acţionarilor. Iar fiecare leu  de capital înseamnă 5 lei care merg către creditarea firmelor şi a populaţiei“, a mai spus Omer Tetik.

    O parte din măsurile pentru creşterea veniturilor şi combaterea evaziunii:

    1. ANAF, Antifrauda, în afara algoritmului politic, controale pe bază de risc

    2. Criminalizarea evaziunii fiscale

    3. Încurajarea delaţiunilor

    4. Combatere evaziune petrol, import legume, Portul Constanţa

    5. Taxare suplimentară jocuri de noroc

    6. Taxarea câştigurilor din criptomonede şi bursiere

    7. Taxarea închirierii prin platforme ca Airbnb, Booking

    8. Taxarea veniturilor din platforme social media, Facebook, TikTok, YouTube

    9. Taxarea profitului excesiv al băncilor

    10. Eliminarea facilităţilor TVA la tranzacţiile imobiliare

     

    O parte din măsurile de consolidare fiscală:

    1. Impunere CASS la pensii de peste 4.000 lei

    2. Eliminarea excepţiilor la TVA. Creşterea cotelor reduse de TVA la 19%

    3. Impozit pe dividende şi profit la 16%

    4. Plafonarea pensiilor şi salariilor

    5. Creşterea impozitului pe proprietate la persoane fizice
     

    În ceea ce priveşte măsura de impozitare a tranzacţiilor bursiere, brokerii consideră că ar putea genera marcări de profituri pe termen scurt, dar este foarte important ca pierderile să se deducă.

    „Ar putea genera marcări de profituri pe termen scurt, mai ales în contextul evoluţiei puternic pozitive din ultima lună de zile de la BVB. Oricum, rămâne de văzut dacă se va implementa şi care vor fi condiţiile de implementare. Pe de altă parte, această rată de impozitare am mai avut-o până acum 2-3 ani (cea pe profit), deci nu ar fi neapărat o noutate. Cred că e mai important să vedem un plan asumat de măsuri concrete, pentru că asta va restabili şi încrederea investitorilor externi. Este foarte important dacă se trece la 10% să se deducă pierderile. Altfel impactul negativ va fi şi mai mare“, a spus Antonio Oroian, Goldring, pentru ZF.

    Din perspectiva lui Alin Brendea, Prime Transaction, un impozit de 10% pe orice tranzacţie bursieră în câştig fără a compensa pierderile este o măsură care ar eluda logica investiţiilor bursiere active.

    „Diversificarea este una dintre axiomele investiţiei pe bursă, la fel cum este şi o gestionare activă a portofoliului de acţiuni deţinut. Această realitate determină tranzacţii cu o frecvenţă destul de ridicată, unele în profit iar altele în pierdere. Mulţi investitori pot marca pe o anumită perioadă de timp pierdere netă, iar impozitul, în forma actuală, devine unul pe pierdere. Sigur, un procent de 3% este suportabil, oferind în schimb un sistem simplu şi la zi al impozitării, adică mult mai puţină birocraţie pentru un investitor. Însă creşterea taxei de peste 3 ori, la 10%, ar depuncta prezenţa activă pe bursă şi ar anula mare parte din profitul net al investitorilor, ceea ce ar însemna o descurajare severă a investitorilor activi la BVB. Acest lucru se va transforma cu siguranţă într-un «ucigaş» de lichiditate bursieră, capitol unde oricum piaţa bursieră locală stă slab spre foarte slab“, a spus Alin Brendea.

    Guvernul îşi asumă prin programul de guvernare trei piloni, ordine în finanţele publice, buna guvernare şi respect pentru cetăţeni. În cazul ordinii în finanţele publice, guvernul a explicat o parte din măsurile pe care le va lua.

    „România nu mai poate funcţiona cu costuri de creditare atât de mari, cu un deficit bugetar de peste 9% şi cu o dinamică a cheltuielilor publice care nu mai ţine cont de venituri. Vom începe prin a reduce deficitul prin măsuri clare de reducere a cheltuielilor publice. Nu vom cosmetiza, ci vom tăia acolo unde există risipă. Corecţia bugetară se va face în mod onest, potrivit principiului simplu: „toată lumea plăteşte“, se arată în programul de guvernare.

    Astfel, ANAF, Antifrauda şi Vama ar urma să fie scoase din orice algoritm politic şi vor fi reorganizate profund, iar modul de funcţionare va fi bazat pe indicatori clari, digitalizare completă şi controale bazate pe analiză de risc realizate pe volume mari de date.

    Evaziunea fiscală ar urma să se criminalizeze, ca şi cea în formă organizată, legislaţia privind insolvenţa va fi revizuită, iar în sectoarele cu evaziune structurală se va interveni ferm, de la importurile de produse agroalimentare şi petrol la cele privind importurile cu Asia prin vămi şi portul Constanţa.

    În acelaşi timp, se va renunţa la  o serie de privilegii fiscale care s-au acordat fără să prevadă termene de valabilitate.

    „Această filosofie de stimulare a unor industrii trebuie schimbată. Facilităţile au sens pentru anumite perioade, cu obiective precise, cu monitorizarea rezultatelor  şi mai ales dacă reduc dezechilibrele balanţei comerciale şi rezultatul este fiscalizat şi parte a unei viziuni de ansamblu.  Toate excepţiile şi facilităţile fiscale vor  evaluate şi eliminate dacă nu produc efecte economice clare. Vom modifica regimul fiscal pentru a elimina portiţele sau scutiri arbitrare. CASS-ul va fi aplicat inclusiv la pensiile mari, iar impozitul pe dividende şi proprietate va fi ajustat astfel încât să fie corelat cu preţurile din piaţa imobiliară şi pentru a îndeplini jaloanele asumate prin PNRR“, conform programului.

    Pentru partea de cheltuieli, guvernul va evalua şi prioritiza investiţiile. Programele de sprijin se vor reevalua pentru a prioritiza măsuri care conduc la echilibrarea balanţei comerciale, cu excepţia celor care contribuie la creşterea exporturilor, reducerea importurilor şi la creşterea valorii adăugate în economie.

    „În sfârşit, vom pune capăt dublei măsuri în salarizare şi pensii. Vom plafona pensiile necontributive şi vom valorifica mai eficient resursele naturale ale ţării, prin stabilirea corectă a redevenţelor şi întărirea capacităţii de control a ANRM“, se mai arată în programul de guvernare.

     

    Programul de guvernare pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat şi combaterea evaziunii fiscale:

    ► 1. ANAF, Antifrauda, Vama, plasate în afara algoritmului politic şi supuse reorganizării, indicatorilor de performanţă. Finalizarea digitalizării. Controale pe baza analizelor de risc;

    ► 2. Înăsprirea legislaţiei privind evaziunea fiscală şi executarea silită – criminalizarea evaziunii fiscale;

    ► 3. Parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea evaziunii fiscale; 

    ► 4. Legea insolvenţei, modificată – înăsprirea regimului şi evitarea insolvenţelor în cascadă;

    ► 5. Combaterea evaziunii fiscale cu prioritate pe: domeniul petrolier, importul de legume şi fructe, importuri în relaţia cu Asia (portul Constanţa, vămi);

    ► 6. Combaterea evaziunii fiscale în industria de servicii;

    ► 7. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, a pariurilor şi a tranzacţiilor bancare asociate acestora. Descentralizarea autorizării şi taxării către autorităţile locale;

    ► 8. Taxarea câştigurilor din criptomonede şi a celor de la Bursă;

    ► 9. Taxarea închirierii proprietăţilor pe termen scurt (Airbnb, Booking, platforme naţionale etc.);

    ► 10. Taxarea veniturilor de pe platformele social media (Facebook, TikTok, YouTube etc);

    ► 11. Eliminarea facilităţilor de TVA la tranzacţiile imobiliare;

    ► 12. Fiscalizarea obligatorie a tuturor activităţilor care beneficiază de programe de sprijin guvernamental;

    ► 13. Analiza excepţiilor fiscale şi corectarea acestora;

    ► 14. Sediu fiscal în România pentru companiile din comerţul electronic, aerian;

    ► 15. Taxarea profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată;

    ► 16. Reducerea deductibilităţii pentru categorii de cheltuieli care facilitează diminuarea profitului (ex: cheltuieli de consultanţă a companiilor mamă pentru sucursale etc).

     

    Programul de guvernare pentru consolidarea fiscală, ajustările de taxe:

    ► 1. Creşterea cotei reduse de la 5% la 9%  (energie, lemne de foc). Creşterea restului cotelor reduse la 19% (fără alimente şi medicamente);

    ► 2. Creştere accize cu 10%;

    ► 3. Impunere CASS la pensiile de peste 4.000 de lei;

    ► 4. Creştere impozit pe dividende şi profit  la 16%;

    ► 5. Creşterea impozitului pe proprietate la persoane fizice (jalon PNRR) (corelare cu piaţa imobiliară)

    ► 6. Taxare ecologică (jalon PNRR)

    ► 7. Creşterea valorii pentru taxa de rovignetă.

    ► 8. Plafonarea pensiilor şi salariilor.

  • Oare este vorba de unul din cele mai slabe guverne din 1990 încoace? Oare Revoluţia Competenţei a durat doar patru săptămâni?

    Parcurgând biografiile celor care preiau astăzi guvernarea în România, nu te poţi abţine să nu te gândeşti că impostura politicianistă are şi ea generaţiile ei.

    Când vezi ce numiri sunt spre exemplu pentru Ministerul de Externe şi Ministerul Apărării, ministere grele, unde nu poţi să vii fără un parcurs profesional solid în activităţi care să fie măcar din sfera respectivelor domenii, te întrebi care e diferenţa între actuala garnitură de politicieni de sub 40 de ani şi cei de care votanţii ar fi vrut să scape prin votul din mai 2025.

    Oare nu mai are România absolvenţi de Relaţii Economice Internaţionale, de Relaţii Internaţionale cu mastere de profil în străinătate, de a venit la Ministerul de Externe o doamnă despre care nu poţi spune precis ce profesie a avut după obţinerea licenţei?

    Ciolacu, Bolojan, Ţoiu, Manole – ştim ce era scris în cartea de muncă la prima angajare a acestor politicieni deveniţi de profesie, înainte de a deveni parte a administraţiei publice locale sau centrale? Economist, profesor de istorie, medic, reprezentant de vânzări, cercetător? Cum spun americanii când te întreabă ce profesie ai: What do you do for you living? –„Cum îţi câştigi viaţa?”

    Ce credibilitate va avea doamna Oana Ţoiu, cu toată bunăvoinţa, într-un minister unde totuşi ai nevoie de cel puţin zece ani ca să devii cu adevărat profesionist, unde dai examen de intrare, ai nevoie de gradaţii care presupun alte examene ulterioare şi sute de cărţi citite ca să înaintezi în carieră?

    Avem nevoie de oameni care să bâjbâie printre concepte şi printre instituţii? Nu se putea cere un veto de la nivelul preşedinţiei: nu veniţi decât cu miniştri care ştiu cel puţin două limbi străine cu certificare internaţională şi care au cel puţin zece ani de experienţă în domeniul de activitate pe care trebuie să-l conducă?

    Puteau partidele să îşi păstreze posturile, dar să aducă oameni înalt calificaţi. Treaba lor de unde. Oana Lungescu, spre exemplu, fostul purtător de cuvânt al NATO timp de 13 ani, vorbitoare de cinci limbi străine, nu era bună de ministru de externe?

    Nicu Chidesciuc, chief-economist pentru pieţele din Europa de Est la JP Morgan la Londra, nu era bun pentru Consiliul de Administraţie al BNR sau pentru a conduce ministerul de finanţe?

    Cum de bulgarii, polonezii sau cehii pot aduce în guvern oameni care au lucrat la mari firme de consultanţă precum McKinsey sau la mari firme de audit precum KPMG, Deloitte, PwC sau EY iar în Româmia premierul nici măcar nu se poate descurca în limba engleză conversaţională?

    Bun, trebuie să facem restructurarea statului. Dar nu putea să fie un om ca şi avocatul de business Cătălin Predoiu de exemplu premier, care a făcut mii de kilometri în toate capitalele europene ca să închidă dosarul Schengen, iar dl Bolojan să fie însărcinat cu restructurarea administraţiei locale?

    Ciprian Şerban, noul ministru al transporturilor, nu are conform biografiei nici o treabă cu sectorul de transporturi. Nu putea să vină un inginer de cale ferată sau de poduri şi şosele, să aibă habar despre ce vorbeşte cu contractorii?

    Vine la sănătate dl Alexandru Rogobete, responsabil pentru construirea de spitale din finanţările PNRR Unde sunt noile spitale si clinicile de ambulatoriu, când într-un an deja expiră posibilitatea de a utiliza aceşti bani?

    Apropo de administraţia locală, nici un cuvânt în programul de guvernare despre creşterea numărului de angajaţi din primării şi consilii judeţene cu 50.000 în ultimii zece ani, până la 285.000 de angajaţi, aşa cum a arătat Ziarul Financiar. Sau despre suprapopularea spitalelor aflate în subordinea primăriilor, care au ajuns sursă de sinecuri pentru primari şi afiliaţii lor.

    Sunt enumerate diverse măsuri despre fiscalizarea unor domenii unde banii fug precum peştele în ape adânci precum reţelele sociale sau platformele de rezervări, dar nu există nici un de fel estimare – câţi bani se vor obţine? Care este volumul de activitate estimat şi cum vor fi construite „porţile” de netrecut prin care aceste domenii vor fi fiscalizate?

    Va creşte TVA la 19% pentru tot în afară de medicamente şi alimente, va creşte impozitul pe dividende de la 10% la 16%  – nu şi impozitul pe profit care este deja la 16%, deşi în document se menţionează că va creşte şi acesta – dar nu scrie nicăieri cât se strânge acum din aceste taxe şi care va fi impactul estimat.

    „Este esenţial să facem o restructurare a ANAF. Avem un ANAF nefuncţional prin structură”, spune noul ministru de finanţe, Alexandru Nazare. Acum am aflat? Păi dl Nazare schimbă posturile la vârful administraţiei române de peste zece ani.

    Oare au fost aşteptări prea mari şi oamenii sunt pe nedrept dezamăgiţi? Oare activul de partid şi de stat s-a sudat de-a lungul anilor  – indiferent sub ce nume, PSD, PNL, USR, UDMR – încât pur şi simplu ai nevoie de bombe anti-buncăr ca cele din Iran ca să-l detonezi?

    Oricum ar fi, cu această garnitură este greu de spus când şi dacă va fi atins obiectivul din campanie: o administraţie competentă şi onestă în slujba cetăţenilor şi nu pentru propriul folos.

  • Guvernul Bolojan a primit votul de învestitură din Parlament

    Cabinetul condus de Ilie Bolojan a primit 301 voturi de la senatorii şi deputaţii care au participat la şedinţa de luni din Parlament. Parlamentarii AUR şi POT nu au votat. Nouă parlamentari au votat contra aprobării Guvernului.

    Votul de învestitură pentru Guvernul Bolojan s-a desfăşurat luni în şedinţa plenului reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Votul a fost secret, cu bile. Anterior, toţi miniştrii propuşi în noul Executiv au primit aviz favorabil în timpul audierilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

    Ilie Bolojan şi membrii echipei sale vor depune jurământul, luni, după ora 20.00, la Palatul Cotroceni. După ceremonie, ar putea fi organizată prima şedinţă a Guvernului Bolojan.

    Noul Guvern este susţinut de coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR-minorităţi. Executivul are 16 ministere (şase portofolii PSD, patru PNL, patru USR şi două UDMR). De asemenea, Guvernul Bolojan are cinci vicepremieri.

  • Guvern: Pârghii pentru reţinerea a 50% din beneficiile sociale pentru cei care nu plătesc impozitele

    Cele patru partide pro-europene au căzut de acord asupra viitorului program de guvernare al Cabinetului Bolojan. PSD, PNL, USR şi UDMR vor semna luni, la ora 10.00, acordul politic ce va asta la baza viitoarei coaliţii.

    Potrivit programului de guvernare, „România se află într-un moment decisiv pentru parcursul său către un nou ciclu de dezvoltare”.

    „În faţa provocărilor economice, geopolitice şi sociale, ţara noastră are nevoie de un Guvern puternic, care îşi asumă implementarea unor reforme structurale fundamentale, bună guvernare şi respect pentru cetăţeni. Îşi asumă dezvoltarea României şi consolidarea democraţiei”, se arată în document.

    În ceea ce priveşte reforma administraţiei locale, viitorul Executiv are 7 măsuri de implementat, în anul 2025.

    Una dintre ele se referă la Creşterea capacităţii de încasare a impozitelor.

    Astfel, se doreşte „Crearea de pârghii legale pentru reţinerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-şi plătesc impozitele”.

    Extras din programul de guvernare al viitorului Executiv:

    REFORMA ADMINISTRAŢIEI LOCALE

    Măsuri 2025
    a. Politici publice administrative realizate pe baza datelor privind populaţia, conforme cu ultimul recensământ;
    b. Grile de salarizare naţionale pentru UAT-urile care nu acoperă salariile din venituri proprii;
    c. Scheme de personal maximale;
    d. Stimularea performanţei (ex. alocări funcţie de grad de încasare impozite, responsabilizarea autorizaţii pentru a construi şi stabili corect impozitele);
    e. Raportarea normei poliţie locală la 1500 locuitori şi coordonarea cu poliţia naţională;
    f. Creşterea capacităţii de încasare a impozitelor. Crearea de pârghii legale pentru reţinerea a 50% din beneficiile sociale pentru persoanele care nu-şi plătesc impozitele;
    g. Transferarea reţelelor de utilităţi publice neautorizate către operatorii regionali autorizaţi.

  • Care sunt investiţiile prioritare pentru Guvernul Bolojan în infrastructura de transport

    Noua coaliţie de guvernare, formată din PSD, PNL, UDMR, USR şi Grupul Minorităţilor Naţionale, îşi propune prin Programul de Guvernare 2025-2028 să accelereze investiţiile în infrastructura de transport, pe toate segmentele.

    Partidele din coaliţie transmit că programul de guvernare a fost construit pe principiile stabilităţii economice, bunei guvernări şi respectului pentru cetăţeni.

    Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare şi aeriene reprezintă o prioritate strategică în programul de guvernare. Până în 2028, Guvernul îşi propune finalizarea variantelor de ocolire pentru localităţile supraaglomerate, în parteneriat cu autorităţile locale, pentru a scoate traficul greu din oraşe şi a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor.

    Transportul feroviar ar urma să fie modernizat prin dezvoltarea reţelelor de trenuri suburbane şi metropolitane, menite să reducă aglomeraţia rutieră şi să crească mobilitatea urbană.

    În acelaşi timp, Guvernul vizează crearea de coridoare feroviare rapide şi eficiente pentru transportul de marfă.

    Printre proiectele rutiere de prioritate maximă se află:

    • Autostrada A1 Sibiu – Piteşti şi Lugoj – Deva pentru conectarea portului Constanţa şi a capitalei la vestul Europei
    • Autostrada de Centură a Bucureştiului A0 împreună cu noi conexiuni radiale spre capitală
    • Autostrada A7 Ploieşti – Paşcani
    • Autostrada A3 Transilvania Tg. Mureş – Cluj – Oradea,
    • Autostrada A8 Unirii Tg. Mureş – Iaşi – Ungheni
    • Autostrada Timişoara – Moraviţa
    • Autostrada A4 Sud ”Alternativa Techirghiol”
    • Autostrada Craiova – Lugoj cu ramificaţia spre Tg. Jiu
    • Drumurile expres Craiova – Piteşti, Arad – Oradea, Bacău – Piatra Neamţ, Focşani – Brăila
    • Conexiunea zonei metropolitane lărgite Rm. Vâlcea la Autostrada A1 Sibiu – Piteşti prin modernizarea drumului naţional existent (etapa 1) şi construirea unui drum expres nou (etapa 2)

    Transport feroviar: coridoare rapide pentru marfă şi trenuri metropolitane
    • Magistrala Predeal – Braşov – Sighişoara – Simeria – Deva – Arad
    • Magistrala Arad – Timişoara – Caransebeş – Craiova – Bucureşti
    • Magistrala Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor
    • Magistralele Giurgiu – Videle şi Constanţa – Mangalia
    • Stabilirea oportunităţii şi elementelor generale de culoar şi viteză pentru calea ferată de mare viteză Bucureşti – Cluj – Budapesta
    • Îmbunătăţirea conexiunii feroviare în Portul Constanţa
    • Modernizarea staţiilor de cale ferată în parteneriat cu autorităţile locale şi îmbunătăţirea conexiunilor zonelor agricole la infrastructura feroviară

    Material rulant

    • Peste 100 de trenuri electrice noi, respectiv 70 de locomotive şi 140 de vagoane noi sau modernizate care să atingă fiecare reşedinţă de judeţ ce beneficiază de cale ferată electrificată până în 2028.

    Metrou

    • Magistrala 6 Aeroport Otopeni – 1 Mai
    • Magistrala 4 Gara de Nord – Gara Progresu
    • Magistrala 5 Eroilor – Iancului – Pantelimon
    • Extensii ale magistralelor actuale în zonele metropolitane şi reabilitarea magistralelor existente, inclusiv conexiunea terminal T1 si viitorul T2 – Aeroport Henri Coandă.

    Investiţiile prioritare pe segmentul aerian
    • Dezvoltarea unui nou terminal la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti
    • Dezvoltarea terminalelor cargo

    Investiţiile prioritare în sectorul naval

    • FAST DANUBE – Decolmatarea sectoarelor de pe Dunăre prin dragaj, pe sectorul comun România-Bulgaria, astfel încât să se asigure navigarea continuă fără blocaje şi la un tonaj mai ridicat al navelor şi barjelor cea mai mare parte a anului
    • Parteneriate între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, autorităţile navale şi cele locale pentru dezvoltarea proiectelor de investiţii.