BusinessMagazin

Tag: grup

  • Cometex, divizia de real estate a grupului Altex, îşi adaugă un nou parc comercial în portofoliu, după o investiţie de peste 5 mil. euro, şi ajunge la 12 unităţi în ţară

    Cometex, divizia de real estate a grupului Altex, liderul comerţului electro-IT local şi una dintre cele mai puternice companii antre­prenoriale româneşti, va deschide pe 1 mai, în oraşul Vălenii de Munte, un parc comercial de 3.000 de metri pătraţi, în urma unei investiţii de peste 5 milioane de euro.

    Noul proiect de retail are panouri fotovoltaice, staţii de încărcare pentru maşini electrice şi sisteme de iluminat inteligent cu consum redus de energie, iar printre chiriaşi se găsesc brandurile Altex, Animax, Sinsay şi Pepco.

    Reţeaua Cometex a ajuns la 12 parcuri de retail în Braşov, Dej, Deva, Giurgiu, Hunedoara, Râmnicu Vâlcea, Slatina, Satu Mare, Turnu Magurele, Huşi, Vatra Dornei şi Vălenii de Munte, iar oficialii companiei spun că în următorii doi ani plănuiesc să deschidă peste 20 de astfel de proiecte.

    ”Planul nostru de extindere la nivel naţional este în desfăşurare şi avem încredere că noul retail park va contribui la prosperitatea economică a comunităţii locale.”, spune Vicenţiu Spătaru, directorul general Cometex.

     

  • Consiliul Concurenţei aprobă preluarea Automecanica Mediaş şi a subsidiarei Atelierele Speciale Autocamioane Mediaş de către grupul german din industria apărării, Rheinmetall

    Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea companiei Automecanica Mediaş şi a subsidiarei acesteia, Atelierele Speciale Autocamioane Mediaş, de către grupul german din industria apărării, Rheinmetall, prin intermediul Rheinmetall Landsysteme.

    Rheinmetall Landsysteme face parte din grupul Rheinmetall, grup tehnologic integrat, care dezvoltă şi comercializează componente, sisteme şi servicii pentru industria de securitate şi cea civilă.

    Automecanica Mediaş este un producător de componente din oţel pentru semiremorci de transport greu, containere speciale, oţelării şi confecţii metalice, scări metalice interioare şi exterioare, asamblare structuri metalice finale, suprastructuri auto, precum şi proiectare personalizată şi producţie de piese şi componente din oţel, oţel inoxidabil şi aluminiu.

    În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această tranzacţie nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal.

    Automecanica a fost infiintata in 1941 sub denumirea ASAM: Atelierele de Stat pentru Aeronautica Medias. În 2022, afacerile companiei au ajuns la 378 mil. lei, iar profitul a fost de 52 mil. lei, potrivit celor mai recente date de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Pe termen mediu, Rheinmetall se aşteaptă ca vânzările anuale înregistrate de  Rheinmetall Automecanica să se apropie de 300 mil. euro, iar totalul comenzilor din anul financiar curent să se încadreze în intervalul de trei cifre în milioane euro.  

    Compania germană mai operează unităţi de producţie şi în alte două ţări de pe flancul estic al NATO – Ungaria şi Lituania.

    În decembrie 2023, Rheinmetall a încheiat un contract de 328 mil. euro cu statul român, care prevede modernizarea sistemelor de apărare antiaeriană a ţării.

    Cu sediul central în Düsseldorf, Germania, Rheinmetall AG operează în 139 de locaţii din întreaga lume şi are aproximativ 34.000 de angajaţi.

    În 2022, grupul a raportat vânzări de 6,4 miliarde de euro.


     

     

     

  • Interviu exclusiv ZF. Julien Ducarroz, CEO al grupului Orange România: Prioritatea numărul unu în acest an este finalizarea fuziunii cu fostul Romtelecom, pentru ca apoi să accelerăm integrarea sistemelor de IT, simplificarea proceselor şi îmbunătăţirea serviciilor. Venim cu două maşini şi trebuie să facem una singură din mers

    ♦ Orange estimează că fuziunea cu compania de servicii fixe şi crearea noii entităţi din care statul va avea 20% din acţiuni va fi finalizată până la jumătatea acestui an. Investiţiile Orange se vor concentra pe îmbunătăţirea şi consolidarea infrastructurii fixe şi mobile existente şi nu pe expansiunea în noi teritorii ♦ Existenţa unei companii cu 70% cotă de piaţă pe TV şi net fix (n. red. – RCS&RDS Digi) dar fără nicio obligaţie de a-şi deschide reţeaua fixă către alţi jucători este o „anomalie“ a pieţei de telecom din România, spune şeful Orange.

    Grupul Orange, liderul pieţei locale de telecom şi una dintre cele mai mari companii din economia locală, cu afaceri cumulate de 1,6 mld. euro în 2023, are ca principală prioritate pentru acest an finalizarea fuziunii cu Romtelecom – fostul monopol din telefonia fixă şi – odată ce noua entitate legală va fi creată – accelerarea proceselor de integrare şi de simplificare a operaţiunilor, care să permită o poziţionare mai bună pe piaţă.

    „Primul punct de pe agenda mea este fuziunea Orange România cu Orange România Communications (OROC), sau fostul Romtelecom, proces care, după cum aţi văzut, avansează“, a declarat Julien Ducarroz în primul interviu acordat ZF de la revenirea în România pe poziţia de CEO al Orange, în toamna anului trecut, după ce în perioada 2016-2023 a condus subsidiarele grupului francez din Republica Moldova şi Polonia.

    Fuziunea Orange cu fostul Romtelecom şi crearea unei noi entităţi legale va ridica „barierele“ care până acum au împiedicat grupul să beneficieze pe deplin de activele preluate de Deutsche Telekom în 2021, respectiv să lanseze campanii de marketing încrucişate către bazele de clienţi din mobil şi fix, sau să demareze la viteză maximă o operaţiune de unificare a sistemelor de IT . „În ceea ce priveşte poziţia Orange, cred că nu e un secret pentru nimeni, a fost o perioadă dificilă şi va rămâne aşa până când vom reuşi să fuzionăm cu compania de servicii fixe, pentru că multe lucruri merg pe următoarea rută: <<Ştim ce trebuie să facem, dar nu putem face nimic până când nu fuzionăm>>. Ceea ce putem face este să ne pregătim pentru momentul în care vom putea face aceste lucruri. Când am venit eu la conducerea companiei, multă lume spunea că nu suntem într-o formă bună pentru că fuziunea nu a avut loc încă. Aşa că înlăturarea acestui obstacol este primul punct pe agenda mea. Faptul că eu am preluat poziţia de CEO şi pentru compania de servicii fixă ajută, dar mai sunt încă alte etape, cum ar fi atunci când vorbim despre unificarea sistemelor, despre posibilitatea de a face o campanie de marketing încrucişat în rândul clienţilor pe care îi au cele două companii. Odată ce entitatea juridică va fi înfiinţată atunci acest lucru va fi posibil. Pe partea comercială s-au făcut multe lucruri în ceea ce priveşte brandul. Marca este Orange în ambele companii, dar nu a fost posibilă unificarea sistemelor, deoarece a fost nevoie să păstrăm două companii independente, chiar dacă exista un contract intragrup. Fuziunea juridică ne va permite să facem aceste lucruri. Asta nu înseamnă că sistemele de IT vor deveni unul singur peste noapte. Dar vom putea accelera procesele“.

    Orange a anunţat în noiembrie 2020 că va plăti circa 280 mil. euro pentru 54% din acţiunile fostului Romtelecom, tranzacţie care a primit undă verde de la Comisia Europeană un an mai târziu. Orange şi statul român, care deţinea 46% din acţiunile fostului Romtelecom, s-au înţeles doar la finele anului trecut cum va avea loc fuziunea şi au demarat operaţiunile necesare. Întrebat ce drepturi va avea statul român în noua entitate în baza cotei de 20% din acţiuni pe care o va deţine, Ducarroz a spus că detaliile sunt în proces de clarificare. „Chiar dacă în mare principiile au fost convenite, ceea ce vă pot spune este că printre lucrurile care trebuie făcute până la fuziunea efectivă se numără şi definirea completă a rolului (statului).“

    „Ceea ştim deja este că, odată ce statul deţine 20% din acţiunile companiei, beneficiază automat de protecţia acordată acţionarilor minoritari. Aceasta este legea în România, că dacă ai 20% sau mai mult din acţiunile unei companii, ţi se acordă un loc în Consiliul de administraţie, ţi se acordă protecţie deplină şi nişte drepturi de veto care vin, constituţional, prin faptul că ai 20% sau peste 20% din acţiuni.“

    Fuziunea va fi pe primul loc în agenda de priorităţi „până când va fi gata“, pentru că procesul este „complex, foarte tehnic, cu aspecte legate de guvernanţă şi aşa mai deoarte“, adică un un proiect „nu uşor de rezolvat“ în condiţiile în care „guvernul are şi el o agendă foarte încărcată“, spune Ducarroz. Planul este ca fuziunea să fie gata la jumătatea anului. Şeful Orange evită să avanseze un termen exact. „Singurul lucru pe care îl pot împărtăşi şi care este sută la sută sigur este că fuziunea va fi finalizată în prima zi a lunii, în conformitate cu cerinţele legale. Atunci când faci o fuziune, fuzionezi efectiv în prima zi a lunii“.

    Cu tot cu compania de servicii fixe, Orange a înregistrat în 2023 un business de 1,6 mld. euro, mai mic cu 1,2% faţă de 2022, conform datelor publicate de grupul francez de telecomunicaţii. La 31 decembrie 2023, grupul Orange România oferea servicii mobile către 9,5 milioane de clienţi, internet fix în bandă largă către 1,1 milioane de clienţi, iar servicii de televiziune prin cablu şi satelit către 1,1 milioane de clienţi. Conform datelor Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) Orange are o cotă de piaţă de 40% după veniturile înregistrate din vânzarea de servicii de comunicaţii, urmat de RCS&RDS Digi, Vodafone şi Telekom România Mobile.

    Julien Ducarroz a fost timp de 9 ani parte din echipa de top management a Orange România în perioada 2007-2016, înainte de a fi promovat CEO al Orange în Moldova şi Polonia, astfel că are o perspectivă mai bună a schimbărilor din piaţă faţă de un executiv care ar fi aterizat pentru prima oară la Bucureşti. Îl întrebăm aşadar cum găseşte piaţa şi Orange după această perioadă în care nu a mai fost implicat în conducerea companiei.

    Prima constatare – piaţa scade iar profiturile operatorilor sunt şi ele mai mici, un semnal de alarmă pentru o piaţă care are nevoie de investiţii în dezvoltarea infrastructurii. „În primul rând, văd că piaţa stagnează din punct de vedere valoric, iar când mă uit la profitul raportat de fiecare companie de telecom la Ministerul finanţelor, valoarea acestuia este în scădere. Pentru mine, acest lucru nu este un semn bun pentru că suntem o industrie care ar trebui să raporteze creşteri pentru a continua investiţiile, deoarece cerinţele noastre de investiţii sunt din ce în ce mai ridicate. Deci, aceasta este pe imaginea de ansamblu. Aceasta este o constrângere şi aş spune că nu o privesc cu entuziasm“, a spus Julien Ducarroz.

    Veniturile operatorilor locali de comunicaţii din vânzarea de servicii şi acces la reţele au scăzut în primul semestru din 2023 cu 2,3% la 8,34 mld. lei (1,69 mld. euro), pe fondul scăderii înregistrate în principal de segmentul de telefonie mobilă (-11% la 2,46 mld. lei), conform datelor comunicate de ANCOM, pe baza informaţiilor agregate de la operatori.

    Discuţia continuă apoi spre stadiul de dezvoltare al infrastructurii de telecomunicaţii din România şi a modului în care aceasta este utilizată, prilej pentru noul şef al Orange să compare situaţia cu piaţa în care a fost prezent anterior, Polonia. „Aacă mă gândesc la principalele diferenţe dintre România şi Polonia, una dintre ele este că în Polonia există o infrastructură reglementată şi partajată, în sensul că infrastructura de fibră optică este o piaţă deschisă. Majoritatea branşamentelor sunt deschise pentru doi sau trei jucători, fiecare a construit câte ceva, dar majoritatea branşamentelor, nu toate, dar majoritatea branşamentelor sunt pe un model deschis, nu impus prin  reglementări, ci de jucători. Din motive economice, astăzi, dacă o companie construieşte o reţea de fibră optică, ea va avea un randament mult mai bun dacă o deschide către alţi jucători decât dacă o păstrează doar pentru uzul propriu. Pentru că dacă reţeaua fixă e păstrată doar pentru uzul propriu atunci operatorul va obţine doar o cotă de piaţă puţin mai mare decât cota de piaţă de pe segmentul telefoniei mobile prin vânzarea de pachete convergente fix-mobil. Asta înseamnă că reţeaua de fibră optică va fi utilizată doar în proporţie de 20-30%, ceea ce înseamnă că fiecare investiţie într-o reţea fixă pe care o face va avea doar o treime din clienţii potenţiali, în timp ce dacă accesul la infrastructură este deschis, operatorul poate ajunge la o utilizare de 50% a infrastructurii, ceea ce va oferi o recuperare mult mai bună a investiţiei“.

    Acest lucru funcţionează în Polonia, unde există această structură a pieţei, dar nu şi în România. „Deocamdată, reţelele nu sunt deschise, asta e clar. Dar este evident că atunci când te uiţi la cifre, când te uiţi la cota de piaţă a jucătorilor de pe piaţa de servicii de retransmisie TV şi pe cea de servicii de internet fix, că este o anomalie a pieţei faptul că un operator care are 70% din piaţa serviciilor fixe şi a serviciilor de televiziune cumva nu are obligaţia de a-şi deschide infrastructura“, comentează şeful Orange, fără a pronunţa numele RCS&RDS Digi, compania care a ajuns la o cotă de piaţă de circa 70% pe net fix şi TV şi care a crescut puternic în ultimii ani şi pe telefonie mobilă.

    Întrebat ce aşteptări în legătură cu acest subiect, Ducarroz a afirmat că Orange continuă dialogul cu autorităţile şi aşteaptă să vadă ce rezultat vor avea noile analize realizate de ANCOM. „Avem un dialog permanent cu autorităţile, atât de reglementare, cât şi de concurenţă. Se ştie că autoritatea de reglementare este pe cale să finalizeze, sau a finalizat deja colectarea de date pentru a realiza o analiză de piaţă conform regulamentelor europene şi sperăm că de data aceasta vor vedea că este nevoie de o reglementare. Dar, evident, nu este în puterea mea să emit o lege pentru a deschide infrastructurile de telecomunicaţii. Dar, în mod clar, atunci când se intră din ce în ce mai mult în jocul convergenţei şi oamenii tind să cumpere abonamentul de telefonie mobilă împreună cu un abonament de internet fix şi de televiziune, dacă unul dintre operatorii de pe piaţă deţine o poziţie de monopol, având o cotă de piaţă mai mare de 50%, există o problemă.“

    Discuţia despre reglementarea accesului la reţelele fixe este una veche pe piaţa locală, subiectul fiind lansat public iniţial în 2009 de Orange şi Vodafone pe vremea când Romtelecom era liderul pieţei din punct de vedere al infrastructurii. Sub conducerea Deutsche Telekom, Romtelecom a încetinit investiţiile în fibră, iar ulterior a fost vândută către Orange când nemţii nu au mai rezistat cu profiturile foarte mici generate de România. Germanii caută cumpărător şi pentru compania de telefonie mobilă. Între timp  grupul local RCS&RDS a devenit lider din punct de vedere al infrastructurii fixe printr-o politică agresivă de achiziţii de reţele sau baze de clienţi de la operatori mai mici dar şi de dezvoltare de la zero, cu fibră optică de noi reţele, inclusiv în mediul rural. În acest context acum RCS&RDS Digi este principala ţintă a cererilor operatorilor de telefonie mobilă către autorităţi privind instituirea unui cadru de reglementare care să oblige la deschiderea infrastructurii către rivali. Orange şi Vodafone au cumpărat fostul Romtelecom, respectiv UPC pentru a avea acces la fix, dar cele două reţele au o acoperire mai mică. Ce beneficii ar avea accesul la reţeaua fixă a RCS&RDS Digi? „Cred că va fi mai sănătos pentru concurenţă, pentru că vom putea oferi în toate regiunile din România pachete de servicii fix-mobil. Acum există zone unde clienţii au o singură opţiune de furnizor dacă vor să cumpere totul sub forma unui singur abonament la servicii fixe şi mobile. Aşadar, sperăm că în viitor, cu condiţia existenţei unui cadru de partajare a reţelelor, toţi operatorii vor putea să joace după aceleaşi reguli şi având acces la aceleaşi instrumente, ceea ce astăzi nu putem spune că se întâmplă“, răspunde Ducarroz.

    Chiar dacă situaţia de pe piaţă s-a schimbat, Orange are mai multe puncte forte pe care se poate baza şi care îi permit să privească pozitiv spre viitor, afirmă Julien Ducarroz.

    „Ceea ce mă face să fiu în continuare optimist cu privire la viitor este că noi avem o reţea foarte puternică. Acesta este primul punct. În al doilea rând, rămânem în continuare o companie foarte puternică din punct de vedere al resurselor umane. Când m-am întors La Bucureşti, am văzut o mulţime de feţe care îmi erau familiare şi pe care ştiu că mă pot baza pentru a dezvolta în continuare compania. Există o mulţime de oportunităţi care vin acum datorită digitalizării, datelor, inteligenţei artificiale generative (GenAI) care ne vor permite să accelerăm unele dintre transformările pe care trebuie să le parcurgem atunci când vine vorba de simplificare, de alinierea sistemelor. Aşa că pe asta mizez şi pariez foarte mult.

    Pozitiv este şi faptul că, în timp ce pe segmentul consumer ne confruntăm cu o competiţie dură, pe segmentul B2B suntem foarte puternici. Suntem foarte puternici pe B2B şi, fie că este vorba de fondurile de redresare europene (PNRR), de priorităţile guvernului sau de o corporaţie care are un proiect de transformare digitală, aceşti jucători vin către noi să ne întrebe <Cum ne puteţi ajuta?>.

    Sunt foarte mulţumit de rezultate şi cred că segmentul B2B va fi unul dintre punctele noastre forte pentru următorii ani. Vom avea în continuare o poveste foarte pozitivă pe segmentul B2B.“

    Un punct de diferenţiere va fi şi cel al sustenabilităţii, chiar dacă acum poate multă lume priveşte cu neîncredere această temă. Orice s-ar spune acum acest subiect va deveni unul prioritar în viitor, consideră Ducarroz. „Şi cred, dar aceasta este mai mult o abordare personală, că am putea avea un element de diferenţiere în ceea ce priveşte sustenabilitatea, ecologia, obiectivul nostru de a fi neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2040. Putem spune ştii ceva dar românii nu sunt interesaţi de acest subiect. Dar nu aşa se pune problema. Lucrul acesta, atenţia la ecologie, la sustenabilitate, va veni. Fie că va veni prin taxe, fie că va veni prin impunerea unor parametri de către Europa. Şi, personal, cred că acest lucru este foarte important pentru noi ca cetăţeni. Şi noi vom face la fel, şi am început deja să investim şi să ne asumăm un rol de lider în această poziţionare ca un operator cu o abordare sustenabilă. În ceea ce priveşte telefoanele ne ocupăm de reciclare, de buyback, este un lucru. Apoi când vine vorba de energie, norocul, şi aceasta este o diferenţă între Polonia şi România, este că aici, ţara este binecuvântată să aibă o mare parte din energie din surse verzi, ceea ce nu este cazul în Polonia, unde există o moştenire uriaşă de producţie de energie pe bază de cărbune. Aici Orange România este foarte bine plasată. Avem deja 40% din energia noastră care vine prin acorduri pe termen lung de achiziţie de energie din surse regenerabile, respectiv prin acorduri de tip PPA (power purchase agreement) sau VPPA (Virtual Power Purchase Agreement), adică prin intermediul unui PPA virtual. Ceea ce înseamnă că avem o garanţie de origine a sursei verzi de energie, la care se adaugă contractul nostru cu Hidroelectrica, care ne oferă, de asemenea, un certificat de origine.“

     

    Priorităţile lui Julien Ducarroz

    1. Fuziunea cu fostul Romtelecom.

    Fără existenţa unei singure entităţi juridice, Orange nu a putut beneficia la maximum de activele preluate de la Deutsche Telekom/OTE şi nici nu a putut demara în forţă integrarea celor două structuri. „În ceea ce priveşte poziţia Orange, cred că nu e un secret pentru nimeni, a fost o perioadă dificilă şi va rămâne aşa până când vom reuşi să fuzionăm cu compania de servicii fixe, pentru că multe lucruri merg pe următoarea rută: <<Ştim ce trebuie să facem, dar nu putem face nimic până când nu fuzionăm>>”, explică şeful Orange.

    2. Investiţii pentru consolidarea calităţii reţelelor.

    Orange se va concentra pe investiţii în consilidarea calităţii pentru reţelele fixe şi mobile, inclusiv eliminarea tehnologiei 3G, a firelor de cupru de la Romtelecom şi înlocuirea cablului cu fibră optică până în casa clienţilor. „Ne vom concentra mai mult pe ceea ce avem din punct de vedere al infrastructurii pentru a ne asigura că menţinem nivelul de calitate, dorim să fim lideri în materie de conectivitate. Aşa că acolo vor merge banii noştri în perioada următoare”.

    3. Îmbunătăţirea experienţei digitale pentru clienţi.

    Dincolo de obiectivul de a le oferi clienţilor care au şi servicii mobile de la Orange şi fixe de la fostul Romtelecom o experienţă mai bună, odată cu finalizarea fuziunii, compania are ca prioritate îmbunătăţirea la nivel general a experienţelor în ceea ce priveşte operaţiunile comerciale şi de customer care. Deja vânzarea de servicii mobile în ecosistemul digital a crescut cu 63% faţă de anul precedent iar aproape o jumătate din solicitările clienţilor sunt tratate prin intermediul canalelor digitale, dar performanţa poate fi şi mai bună. „Cred că un lucru prin care încă ne putem diferenţia pe această piaţă este să fim mult mai buni în ceea ce priveşte vânzările digitale şi serviciile de suport digitale”.

    4. Creştere pe segmentul B2B, atenţie la poziţionarea pe B2C.

    Un „punct forte” al Orange este segmentul B2B, unde grupul are o poziţie puternică şi are spaţiu de creştere şi în următorii ani. „Vom avea în continuare o poveste foarte pozitivă pe segmentul B2B”. Pe segmentul consumer, unde pe piaţă este o competiţie extrem de dură, compania va fi atentă la poziţionare şi îşi va ajusta poziţie odată ce va fi mai eficientă după fuziunea cu fostul Romtelecom. „Acum palierele de preţ pe care le-au impus alţi jucători cu cota lor de piaţă sunt la un nivel sub care nu vrem să coborâm. Vrem să oferim un raport calitate-preţ bun, dar nu putem fi la un preţ dublu faţă de nivelul actual al pieţei.”

    5. Protecţia mediului, sustenabilitate.

    Fie că este vorba de alegerea furnizorilor de energie electrică sau de modul în care se implică în colectarea şi repunerea pe piaţă a telefoanelor folosite şi a altor gadgeturi, Orange pariază pe o diferenţiere prin atenţia acordată ecologiei, sustenabilităţii. „Putem spune ştii ceva dar românii nu sunt interesaţi de acest subiect. Dar nu aşa se pune problema. Lucrul acesta, atenţia la ecologie, la sustenabilitate, va veni. Fie că va veni prin taxe, fie că va veni prin impunerea unor parametri de către Europa. Şi, personal, cred că acest lucru este foarte important pentru noi ca cetăţeni”.

     

     

  • Celebrul magazin universal berlinez KaDeWe, achiziţionat de un grup thailandez

    Grupul thailandez Central Group a devenit recent proprietar unic al emblematicului magazin universal berlinez KaDeWe, acesta fiind achiziţionat de la gigantul imobiliar austriac cu probleme Signa, relatează Le Figaro.

    Potrivit presei germane, valoarea acestei tranzacţii ar putea atinge 1 miliard de euro.

     

  • Microsoft va investi 1,5 miliarde de dolari în grupul de inteligenţă artificială G42 din Abu Dhabi. Acordul face parte din planul meticulos definit de CEO-ul Satya Nadella de a domina acest spaţiu cu rate de creştere explozive

    Gigantul american Microsoft va investi 1,5 miliarde de dolari în grupul de inteligenţă artificială G42 din Abu Dhabi, cel mai recent mare pariu al său pe această tehnologie, care subliniază întărirea relaţiilor dintre SUA şi Emiratele Arabe Unite, scrie Financial Times.

    Acordul oferă Microsoft o participaţie minoritară în G42, iar vicepreşedintele şi preşedintele Brad Smith va avea un loc în consiliul de administraţie. Acordul vine după ce G42 a rupt legăturile cu furnizorii chinezi de hardware, care au făcut obiectul unui control din partea autorităţilor americane.

    Investiţia va consolida poziţia Abu Dhabi ca un centru de inteligenţă artificială şi este un semn al ambiţiilor în domeniul tehnologiei al emiratului bogat în petrol. De asemenea, aceasta arată cum Golful, considerat de multă vreme de mulţi din Silicon Valley drept o sursă uşoară de finanţare, este considerat din ce în ce mai mult un partener credibil în domeniul tehnologiei.

    “Având în vedere importanţa tehnologiei şi cât de importantă este pentru cele două ţări şi pentru cele două guverne, am făcut acest prim pas în strânsă colaborare cu guvernele Emiratelor Arabe Unite şi al Statelor Unite”, a declarat Smith.

    Întrebat dacă acordul cu Microsoft a fost un premiu pentru tăierea legăturilor cu China, directorul executiv al G42, Peng Xiao, a declarat “M-aş concentra pe decizia noastră de a forma acest parteneriat cu Microsoft pentru a ne dezvolta cu adevărat capacităţile la scară global”.

    Acordul a necesitat negocieri cu administraţia Biden, pe fondul îngrijorării autorităţilor americane cu privire la legăturile G42 cu China.

    Ca parte a acordului, G42 va folosi platforma de cloud computing Azure a Microsoft “ca bază pentru dezvoltarea şi implementarea serviciilor de inteligenţă artificială pe care le oferim tuturor clienţilor noştri”, a declarat Xiao.

    Smith a precizat că firmele plănuiesc să se asocieze într-o etapă ulterioară pentru construirea de centre de date în alte ţări.

    De asemenea, ele vor susţine un fond de 1 miliard de dolari pentru dezvoltatorii de inteligenţă artificială.

    Samer Abu-Ltaif, vicepreşedinte corporativ al Microsoft şi preşedinte pentru Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, a adăugat: “Investiţia noastră în G42 este o dovadă a peisajului tehnologic înfloritor şi dinamic din EAU şi din întreaga regiune. Acest parteneriat strategic este bine poziţionat pentru a oferi oportunităţi pentru clienţii şi partenerii noştri, pentru a accelera inovarea şi pentru a alimenta creşterea economică. Împreună cu G42, vom introduce tehnologii de ultimă generaţie care vor permite ţărilor şi pieţelor să avanseze în agendele lor digitale prin valorificarea puterii cloud-ului şi a inteligenţei artificiale.”

    Microsoft, cu sediul în Seattle, este principalul partener al OpenAI, şi a investit 13 miliarde de dolari în start-up, o mare parte din această sumă sub formă de credite pentru cloud-ul Microsoft. Microsoft se poziţionează în centrul unui boom al inteligenţei artificiale după lansarea chatbot-ului ChatGPT al OpenAI în noiembrie 2022.

    Satya Nadella, directorul executiv al Microsoft, consideră că dominaţia AI este esenţială pentru a devansa rivalii şi o modalitate de a acapara o parte din poziţia dominantă a rivalului Google în domeniul căutărilor.
    Nadella a încercat să acapareze piaţa prin investiţii masive. Luna trecută, Microsoft a încheiat un acord de 650 de milioane de dolari pentru a angaja fondatorii şi zeci de cercetători şi ingineri de la Inflection, un start-up în domeniul inteligenţei artificiale.

  • Premier Energy, compania miliardarului ceh Jiri Smejc, finalizează achiziţia CEZ Vânzare care devine Premier Energy Furnizare. În urma tranzacţiei, portofoliul regional al grupului urcă la 2,4 milioane de clienţi

    Grupul Premier Energy, deţinut de fondul ceh de investiţii, Emma Capital, fondat de antreprenorul ceh Jiří Šmejc, care exercită şi funcţia de CEO al PPF, cel mai mare fond de investiţii din regiune cu active de peste 14,5 miliarde de euro, anunţă finalizarea achiziţiei CEZ Vânzare, în urma căreia portofoliul regional de clienţi al întregului grup urcă la 2,4 milioane de clienţi casnici şi non-casnici.

    Totodată, CEZ Vânzare primeşte o nouă identitate şi devine Premier Energy Furnizare.

    La finalul anului trecut, Premier Energy a achiziţionat CEZ Vânzare, firmă de furnizare a energiei, de la fondul australian de investiţii în infrastructură Macquarie Infrastructure Asset Management (MIRA).

    “După zece ani de experienţă în distribuţie şi furnizare pe piaţa gazelor naturale, Premier Energy a urcat în topul jucătorilor pe piaţa locală de profil şi îşi creează, pas cu pas, premisele pentru a  deveni un liderul al pieţei. Suntem jucătorul cu una dintre cele mai rapide creşteri în ultimii zece ani în regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est. Prin achiziţii strategice, precum cea a CEZ Vânzare, ne consolidăm sinergiile din grup în jurul celor trei verticale de business”, spune Jose Garza, CEO al Premier Energy Group.

    Strategia CEZ Vânzare va rămâne concentrată pe furnizarea de energie electrică şi gaze naturale, iar tranzacţia şi schimbarea proprietarului nu au niciun impact asupra prevederilor contractuale dintre companie şi clienţii săi, angajaţi, furnizori sau parteneri. În plus, echipa CEZ Vânzare va rămâne neschimbată în perioada următoare, spun oficialii celor două companii.

    “Experienţa CEZ Vânzare de aproape două decenii pe piaţa locală, dublată de inovaţia şi dorinţa de creştere a celor de la Premier Energy ne duc într-o nouă etapă de dezvoltare pe noi toţi”, completează Cornelia Szabo, CEO CEZ Vânzare, noul Premier Energy Furnizare, companie care are în portofoliu 1,2 milioane de clienţi.

    Începând cu finalul anului 2022, Premier Energy a devenit şi un jucător important în sectorul energiei regenerabile, prin achiziţii. Astfel, grupul îşi pregăteşte tranziţia către energie regenerabilă, ţinta setată pentru România fiind intre 1,4 GW si 1,6 GW în următorii trei ani.

    Totodată, Premier Energy deţine în România proiecte de energie verde/regenerabilă, cu o capacitate de peste 1.000 de MW, proiecte care sunt în proprietate, administrare sau sunt în curs de dezvoltare, şi care sunt împărţite în mod egal între proiecte eoliene şi fotovoltaice.

    Înfiinţată în 2007, Premier Energy operează ca distribuitor şi furnizor pe piaţa gazelor naturale din România, fiind al treilea mare jucător de profil.

    Compania este într-un proces de listare la BVB în scopul atragerii de capital pentru dezvoltare. Potrivit informaţiilor din piaţă, Premier Energy ar fi selectat Citi Group şi Wood & Company Financial Services pentru a lucra la ceea ce ar putea fi prima mare listare de la Bursa de Valori Bucureşti după cea a Hidroelectrica din 2023.

     

  • Grupul farmaceutic Dr. Max anunţă rezultatele pe piaţa locală: 8,7 mld. lei consolidat din distribuţia de medicamente şi cele peste 950 de farmacii

    Grupul Dr. Max s-a extins puternic pe piaţa locală şi anunţă că în prezent numără peste 950 de farmacii la nivel naţional, după ce la finalul lui 2022 avea 769 de unităţi, din datele companiei. Astfel, în circa un an, reţeaua s-a extins cu pese 180 de unităţi, din calculul ZF.

    Şi datele financiare ale grupului consolidat – distribuitorul de medicamente Mediplus şi reţeaua de farmacii, au avut o evoluţie ascendentă, de 31% în 2023 faţă de anul anterior, până la 8,7 mld. lei.

    Pe piaţa locală, afacerile consolidate ale Dr. Max Group au crescut peste ritmul înregistrat la nivel european. Astfel, grupul mai este prezent cu farmacii, pe lângă România, şi în Cehia, Slovacia, Polonia, Serbia şi Italia. În total, circa 3.000 de unităţi are Dr. Max Group în cele şase ţări menţionate, dintre care aproape o treime doar în România.

    „Strategia de creştere a Dr. Max evidenţiază o expansiune semnificativă pe piaţa europeană şi din România, prin măsuri de extindere operaţională şi inovaţii în lanţul de aprovizionare”, anunţă grupul într-un comunicat de presă.

    Dr. Max a intrat pe piaţa din România în anul 2017, în urma preluării farmaciilor Arta, iar în anul 2018 a achiziţionat grupul A&D Pharma. În anul 2020 a fost lansat brandul Dr. Max, care a înlocuit rând pe rând brandurile Punkt şi Sensiblu.

  • Grupul energetic CEZ, prezent în România de 19 ani, îşi schimbă de astăzi numele pe piata locală şi devine EVRYO

    Grupul energetic CEZ, prezent în România de 19 ani, îşi schimbă de astăzi numele pe piata locală şi devine EVRYO.

    Reunind companiile Distribuţie Energie Oltenia, Ovidiu Development, Tomis Team, MW Team Invest, TMK Hydroenergy Power şi EVRYO Power, Grupul EVRYO administrează şi operează cel mai mare parc eolian operaţional de pe uscat din România, produce energie verde prin sistemul hidroenergetic de lângă Reşiţa şi operează primul sistem plutitor de energie solară fotovoltaică din România.

    În acelaşi timp, prin compania Distribuţie Oltenia, EVRYO gestionează şi investeşte în reţeaua de distribuţie care asigură alimentarea cu energie electrică pe un sfert din teritoriul ţării, în regiunea Olteniei şi a Munteniei.

    “Suntem mândri să facem parte dintr-o industrie atât de activă şi să contribuim la evoluţia accelerată a acesteia către un viitor verde, în beneficiul tuturor oamenilor. Suntem prezenţi în România de 19 ani şi producem energie verde cu cele mai mari capacităţi de generare private din ţară. Distribuim energie într-un sfert de Românie, în regiunea Olteniei. Stăpânim forţa creatoare a tehnologiei, o forţă care schimbă acum lumea. Şi credem că, dincolo de posibilităţile infinite ale tehnologiei, cea mai importantă formă de energie este energia oamenilor.”, a declarat Ondrej Safar, CEO Grupul EVRYO.

    Procesul de dezvoltare a strategiei de brand, noua identitate şi campania de rebranding au fost realizate în colaborare cu agenţia Rogalski Damaschin, partenerul de comunicare al Grupului de 10 ani.

    „Contextul zilelor noastre este marcat de schimbări rapide, continue. Azi trăim noi înşine o schimbare. Noul nostru nume exprimă realitatea de a fi un jucător important în producţia de energie verde, cât şi misiunea noastră de a lucra în beneficiul tuturor oamenilor: colegi, comunităţi, întreaga ţară. Avem atât obiective clare de sustenabilitate şi un target de zero emisii pentru anul 2040, cât şi planuri concrete prin care acestea vor deveni realitate. Rămânem alături de oameni, de fiecare dintre ei şi continuăm toate proiectele noastre.”, a spus Angelica Barbu, Chief People and Brand Officer EVRYO.

    Compania cehă are în România peste 1,4 milioane de consumatori de energie, cel mai mare parc eolian local, 600 MW în Dobrogea, şi cel mai mare număr de prosumatori deja conectaţi la reţeaua administrată de compania care acoperă regiunea Olteniei.

     

  • Accor va deschide rimul hotel Ibis Styles de la malul mării. Antreprenorul român Aurelian Marin a încheiat un parteneriat cu grupul internaţional pentru hotelul Dana Holiday Club

    Accor, unul dintre cele mai mari grupuri hoteliere din Europa, a semnat un acord de franciză cu compania Paradis Hotels & Resort, administrată de antreprenorul român Aurelian Marin, pentru a trece hotelul Dana Holiday Club sub brandul Ibis Styles, care se va redeschide sub noul nume în luna iunie a acestui an. Proiectul marchează debutul brandului Ibis Styles pe litoralul românesc.

    „Ibis Styles este renumit pentru designul său dinamic şi temele inedite abordate, care se inspiră din cultura, istoria şi frumuseţea naturală a destinaţiei. Fiecare hotel sub acest brand oferă o poveste unică şi o experienţă captivantă pentru oaspeţii săi. Noul ibis Styles Venus nu numai că dovedeşte angajamentul nostru de a ne extinde prezenţa în România, dar sporeşte şi atractivitatea turistică a litoralului românesc al Mării Neagre”, spune Cătălina Toma, Director de Dezvoltare Accor pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

    Hotelul trece printr-un proces de renovare la finalul căruia va avea 179 de camere, o piscină exterioră, restaurant şi o sală de fitness, care se va deschide din 2025.

    „Suntem bucuroşi de parteneriatul cu Accor şi de venirea brandului ibis Styles în Venus. Această transformare ne permite să ridicăm Dana Holiday Club la noi standarde de ospitalitate, îmbinând farmecul Mării Negre cu abordarea inovatoare şi orientată spre client a brandului ibis Styles. Aşteptăm cu nerăbdare să ne primim oaspeţii în această unitate deosebită, unde îşi pot crea amintiri pentru toată viaţa înconjuraţi de farmecul staţiunii Venus”, spune Aurelian Marin, reprezentant al Paradis Hotels & Resorts, compania deţinătoare a Dana Holiday Club.

    Aurelian Marin mai deţine şi agenţia de turism Paradis Tours şi alte hoteluri pe litoral.

    Antreprenorul a anunţat la începutul acestui an într-un interviu acordat Ziarului Financiar despre parteneriatul încheiat cu un operator hotelier internaţional pentur unul din hotelurile sale de pe litoral, însă nu a menţionat atunci despre ce hotel e vorba sau numele operatorului.

    Reţeaua ibis Styles din România include ibis Styles Arad, ibis Styles Bucharest Airport, ibis Styles Bucharest City Center, ibis Styles Bucharest Erbas, ibis Styles Dunarea Galati ibis Styles Pitesti Arges şi ibis Styles Sibiu Arsenal. Odată cu adăugarea ibis Styles Venus, Accor continuă să îşi consolideze prezenţa în întreaga ţară, oferind opţiuni de cazare şi calitate şi diverse pentru călătorii locali şi internaţionali.

    Grupul Paradis are două hoteluri în proprietate şi restul în administrare. În 2020, grupul a cumpărat hotelul Dana, de patru stele din Venus, iar în 2022 a achiziţionat resortul Dana Holiday Club de patru stele din Venus.

    Grupul a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 6,5 milioane de euro şi estimează pentru 2024 o creştere la 10 milioane de euro.

    Antreprenorul are unităţi de cazare în Venus, Jupiter, Saturn şi Mamaia, cu un total de 2.700 de locuri de cazare de patru, trei şi două stele.

  • Christina Meinl, Managing Partner Julius Meinl, Austria: „Obţinem cele mai bune talente la nivel de grup din România. Aşa că, indiferent ce faceţi în România, continuaţi să faceţi asta pentru că ne oferiţi cele mai bune talente”

    Ai zice că în epoca AI şi a reţelelor sociale, obiceiurile de secol XVIII nu îşi mai au locul – dar iată că tradiţia balului vienez este una care încă rezistă în timp. „Alles!” a răspuns anul acest chiar Christina Meinl, care purta o rochie de culoare albastru roial (creaţia unui designer austriac aveam să aflu), la îndemnul de la debutul balului Kaffeesiederball – Balul Prăjitorilor de Cafea – „Alles walzer!”. Organizat în Palatul Hofburg din Viena, la începutul lunii februarie, evenimentul este susţinut an de an de brandul de cafea dezvoltat de familia Meinl şi aflat sub conducerea celei de-a cincea generaţii. Un context cum nu se poate mai potrivit decât pentru o discuţie cu Christina Meinl, chiar înainte de bal, despre tradiţie, inovaţie şi felul în care familiile din spatele brandurilor europene pot să găsească echilibrul între cele două. 

    •  Aţi comandat un espresso – câte beţi zilnic? 

    Destul de multe, depinde de ziua respectivă. Dar unul dintre espresso-urile mele preferate este cel pe care îl beau la miezul nopţii, înainte de culcare. Soţul meu şi cu mine bem un espresso şi apoi dormim – observ că mulţi oameni sunt puţin surprinşi de acest obicei. Dar în rest, pe parcursul zilei, la birou, cu cât trece ziua mai mult, beau cafea, dar nu doar espresso, uneori este cafea făcută la presa franceză, gustăm diferite tipuri de cafea, încercăm noi ediţii limitate. Deci nu trebuie neapărat să fie mereu un espresso, în acest caz este un espresso. Este întotdeauna vorba despre starea de spirit, despre moment. Cineva pe care îl cunosc a spus cândva: cafeaua îşi alege metoda de preparare, ceea ce îmi place, pentru că există cafele diferite. Dar când vin cafele cu origini noi, le gustăm, apoi le gustăm în diferite moduri de preparare. Şi uneori există o metodă de preparare unde eşti uimit, în care corpul cafelei şi armonia ei sunt cu adevărat plăcute. Aşa că spun adesea că nu vreau neapărat să definesc imediat cum trebuie preparată cafeaua, trebuie să o gustăm în diferite moduri. 

    •  La ce se referă  sloganul companiei, mai mult decât un moment? 

    „Mai mult decât un moment” înseamnă mai multe lucruri. Numărul unu: Cafeneaua Vieneză înseamnă, încă din secolul trecut, să-ţi iei timp, să stai lângă cafea. Stilul italian înseamnă să bei o cafea şi să pleci. Stilul vienez înseamnă să stai jos şi să te bucuri. Şi să creezi amintiri – este mai mult decât un moment. Toţi ne amintim o conversaţie, un râs, un contact vizual. Tot timpul sunt momente pe care ni le amintim. Şi evident, cu o moştenire de 160 de ani, (brandul nostru n.red.) este mai mult decât un moment.

    • Sunt sigură că sunteţi familiarizată şi cu consumatorul român. Este el diferit faţă de consumatorii din alte părţi ale Europei?

    Nu vă pot spune exact care este portretul consumatorului român, dar un lucru pe care-l observ de fiecare dată când merg în România este cultura alimentară şi a băuturilor – cred că este frumoasă. Aveţi restaurante de înaltă calitate, mâncare şi băutură de înaltă calitate. Şi vedem o mare căutare pentru cafea de înaltă calitate. Aprecierea pentru cafea şi diferitele metode de preparare sunt foarte evidente. Îmi amintesc că am intrat într-o cafenea în Bucureşti. Am mers într-un colt de clădire, faţada nu părea prea impresionantă. Am intrat şi am găsit însă cea mai bună maşină de cafea de pe piaţă. Şi cănile erau speciale şi am spus: „Wow, îmi plac cănile tale”. Şi proprietarul a spus: „Da, le-am adus din Australia pentru că mi se par frumoase”. Şi asta pentru mine simbolizează România. Aprecierea şi nevoia pentru mâncare şi băutură de înaltă calitate. Asta mi se pare fascinant. Şi există multe restaurante frumoase în România, spre deosebire de alte locuri. Asta înseamnă România pentru mine. 

    • În ceea ce priveşte afacerile, aveţi planificate investiţii acolo sau în Europa Centrală şi de Est în perioada următoare?

    Investim este în producţia noastră. Avem o instalaţie fotovoltaică. Şi în Italia, unde prăjim, folosim căldura din fabricile de prăjire pentru a răcori birourile vara şi a le încălzi iarna. Acestea sunt investiţiile pe care le facem la nivelul producţiei noastre. Şi în mod clar, în România, la nivel local, investim şi în maşini, în râşniţe, investim într-un serviciu tehnic pentru a aduce cu adevărat cea mai bună calitate de cafea la client. Şi pentru noi, aceasta reprezintă o investiţie. Este o investiţie în maşini, dar şi o investiţie în oameni, în formarea oamenilor. Unul dintre lucrurile pe care nu le întrebaţi, dar care mă fascinează, este că România este rezervorul nostru absolut de talente. Obţinem cele mai bune talente din grup din România, mai ales când vine vorba despre femei. Avem multe femei în poziţii de conducere din România şi este ţara noastră numărul unu de unde provine mult talent. Inteligente, muncitoare, cu o gândire perseverentă. În sectoare interesante precum finanţele, IT, toţi liderii noştri sunt doamne românce. Aşa că, indiferent ce faceţi în România, continuaţi să faceţi asta pentru că ne oferiţi cele mai bune talente. Persoana care conduce afacerea în Statele Unite este domn român. Aşa că spunem adesea că România este rezervorul nostru de talente în cadrul grupului nostru.

    CITIŢI INTERVIUL PE LARG CU CHRISTINA MEINL, CÂT ŞI MAI MULTE DETALII DIN ATMOSFERA BALULUI VIENEZ, ÎN URMĂTOAREA EDIŢIE A BUSINESS MAGAZIN.